Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1199-1274)
1972-01-15 / nr. 1209
in intîmpinarea celui de-al ll-lea Congres al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție Uliii!!! iilejene si mii srini HM! — Recent, mai precis pe data de 12 ianuarie ac., la București a avut loc Plenara Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, la care au participat membri ai consiliului U.N.C.A.P. și ai Comisiei de revizie, președinți ai uniunilor județene, cadre de conducere ale unor instituții și organizații centrale. Firește, ca președinte al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție — Vaslui, dumneavoastră v-ați numărat printre participanții la plenară, luînd parte la dezbaterea problemelor abordate in acest forum. Vreți să enumerați cîteva dintre ele ? ■ — Plenara a luat in discuție problemele pregătirii și organizarii celui de-al îI-lea Congres al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole, ordinea de zi și normele de prezentare la Congres. S-a hotărît, de asemenea, ca in această perioadă care premerge Congresului, în cooperativele agricole și la nivelul uniunilor județene să aibă loc adunări generale și, respectiv, conferințe ale uniunilor județene ale cooperativelor agricole de producție, în care să se analizeze, temeinic, activitatea desfășurată în anul 1971, atît de cooperative, cît și de forurile lor de conducere județene, mai exact de . Parte din ele au fost deja amintite. S-ar putea adăuga, însă, faptul că adunările generale trebuie să fie precedate de adunări pe formațiuni de producție (fermă, brigadă etc.), în care să se analizeze felul cum au fost îndeplinite sarcinile de producție, pe formațiuni, în anul 197], insistîndu-se, în mod deosebit, asupra carenței De data aceasta, delegații vor fi aleși direct în adunările generale, ce se vor desfășura în aceste zile în unitățile agricole, în așa fel încît fiecare cooperativă să un reprezentant aibă cîte în Congres, care, de regulă, trecătre uniunea cooperativelor agricole. Cu această ocazie, va trebui să se stabilească, totodată, în con irterviu cu tovarășul N. MIHALACHE, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție cordanță cu prevederile planului de stat, sarcinile planului de producție și financiar pentru anul curent, adoptîndu-se măsuri eficiente în vederea obținerii unor rezultate superioarer manifestate în domeniul organizării și retribuirii muncii. De asemenea, este necesar ca în aceste adunări să se dezbată sarcinile ce revin cooperatorilor cuprinși în formațiunile de producție amintite, pe anul 1972. Cu alte cuvinte, oamenii trebuie să știe, încă de pe acum, ce anume vor trebui să înfăptuiască în viitorul ciclu buie să fie președintele unității. Participanții la acest mare sfat al cooperatorilor se vor alege și în Conferința județeană din rîndul celor 400 de participanți, în cazul nostru cîte un delegat la 8 cooperative în toate domeniile de activitate ale cooperativelor agricole. Ni s-a recomandat, nouă, celor care urmează să pregătim aceste adunări de dări de seamă și alegeri, ca, în centrul dezbaterilor, să stea modul în care au fost aplicate măsurile preconizate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în Expunerea sa din ședința C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, privind organizarea și retribuirea muncii, în acord global, și să se stabilească măsuri concrete pentru extinderea și generalizarea acestuia in toate sectoarele de producție din unitățile cooperatiste. de producție. Cît privește conferințele, ele vor trebui să analizeze cu prioritate modul în care uniunile cooperativelor de producție și-au îndeplinit atribuțiile încredințate, stabilind măsuri noi în vederea creșterii rolului lor în realizarea sarcinilor care stau în fața agriculturii cooperatiste. ve. Un lucru inedit. la Congres, cooperatorii vor fi reprezentați și de către cooperatori aflați la conducerea consiliilor intercooperatiste. C. PAUNESCU (continuare în pag. a 3-a) — în legătură cu desfășurarea adunărilor generale din cooperative, considerăm necesar să explicați modul în care trebuie organizate, precum și problemele care trebuie să se abordeze cu această ocazie. — Delegații la Congresul al II-lea vor fi aleși din fiecare cooperativă în cadrul adunărilor generale sau numai in cadrul Conferințelor județene ? PENTRU EXTINDEREA REȚELELOR ELECTRICE . In multe localități de pe cuprinsul județului, pentru anul curent, a fost prevăzută extinderea rețelelor electrice. Intre ele se numără și comuna Ștefan cel Mare. Comitetul executiv al consiliului popular comunal, sub conducerea comitetului comunal de partid, a luat măsurile necesare in vederea realizării acestui important obiectiv. Astfel, în sprijinul cetățenilor, in primele 10 zile ale anului curent, au fost procurați 250 de stilpi de lemn, necesari terminării celor 7 km. de rețea de joasă tensiune. In prezent se așteaptă, din partea forurilor județene de resort, repartizarea echipelor care, în cursul primului trimestru, să poată termina lucrarea. Concursul „Floarea de colț“ „Floarea de colț“ se intitulează acțiunea de masă lansată zilele acestea de Comitetul Central al U.T.C., prin Biroul de turism pentru tineret, consacrată iubitorilor de drumeție. Acțiunea oferă posibilitatea participanților de a realiza o serie de performanțe turistice, transpuse în norme cu diverse grade de dificultate și de a obține o insignă specială. Pentru gradul II al insignei „Floarea de colț“, de pildă, este necesară parcurgerea a 1.075 km (reprezentînd lungimea Dunării pe teritoriul țării noastre), în cadrul unor excursii efectuate pe jos, sau cu diverse mijloace de locomoție, pe trasee care oferă posibilitatea cunoașterii unor obiective de mare interes, a localităților județului, a munților patriei etc. Obținerea gradului presupune parcurgerea, tot în cadrul unor excursii, a 3.152 km (reprezentînd lungimea totală a frontierelor patriei), participarea la un concurs oficial de orientare turistică, întocmirea monografiei unei zone turistice de județ etc. In pagina a 4-a ■ Conferința Organizației de solidaritate cu popoarele afro-asiatice și-a încheiat lucrările ■ Comunicatul Direcțiunii P. C. Italian F.R.R. In foigrafie : cuprul de recoar re a inelelor intru rulmen- Au depășit sarcinile de plan Anul trecut, primul al actualului cincinal, a fost încheiat de către lucrătorii din cadrul stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii din județ cu rezultate deosebite în muncă. Primele zile ale noului an arată că membrii acelorași colective de muncă adaugă experienței valoroase pe care au acumulat-o noi potențe. Așa după cum ne-au informat tovarășii din conducerea Întreprinderii județene pentru mecanizarea agriculturii, in primele 10 zile din acest an, la venituri, a fost realizată suma de 517.000 de lei în loc de 480.000 plan, iar cheltuielile la mia de lei venit au fost reduse, cu 20 de lei. Se evidențiază, în mod deosebit, pentru obținerea rezultatelor amintite: colectivele stațiunilor pentru mecanizare de la Rîșești, Gura Idrici, Huși, Crivești, Laza. o nouă brutărie sătească După cum ne informează, prin telefon, corespondentul nostru Vasile Crețu, cooperatorii din satul Cozmești, comuna Delești, au terminat de construit unul din cele mai importante obiective prevăzute a lua ființă în această localitate, la începutul anului 1972. Este vorba de construcția unei brutării cu o capacitate zilnică de 2.400 kg. depline, ce va deservi atît pe cetățenii din Cozmești, cit și pe cei din satele învecinate, componente ale comunei Delești. Aspect din sala de croit a secției de mică serie a Cooperativei „Unirea meșteșugarilor" Vaslui Primele inovații din acest an La cabinetul tehnic al cunoscutei Fabrici de rulmenți din Bîrlad, au fost înregistrate primele inovații din acest an. Este vorba de inovația tehnicienilor Vasile Năstase, tehnolog la secția strungărie, și Ioan Popovici — tehnician la serviciul tehnolog șef, privind un nou dispozitiv pentru strunjirea bacurilor crude, care se va aplica la mașina Pidofat 25 R, cu o valoare estimativă a economiilor de 10.000 de lei. Cea de a doua inovație, crearea unui universal cu două bacuri pentru rectificarea interioară a bucșelor pe mașina R I 80, aparține tehnicianului Eleonor Rășcanu, de la secția sculărie, și are o valoare antecalculată de 10.000 de lei economii. Ambele inovații vizează sectoarele importante ale fabricii, prin aplicarea lor obținîndu-se importante economii de metal și o mai bună execuție a ansamblurilor. Măsurile adoptate de conducerea superioară de partid, în noiembrie 1970, în vederea îmbunătățirii activității în agricultură s-au aplicat și în cooperativa noastră, la începutul anului trecut. Aș dori să mă refer la acordul global — formă superioară de cointeresare materială — pentru executarea tuturor lucrărilor agricole la nivel calitativ superior și obținerea unor producții sporite, prin care se urmărește atît creșterea veniturilor personale ale cooperatorilor, cît și dezvoltarea cooperativei agricole. In anul 1971, am folosit sistemul de retribuire a muncii pe bază de acord global numai la culturile de porumb și cartofi. In adunările generale de la începutul anului trecut s-a adoptat retribuirea muncii pe bayi de tarife duse să plătim, in medie, 220 de lei pentru fiecare tonă de porumb sau cartofi obținută. Trebuie să subliniez că tarifele s-au fixat, diferențiat, în funcție de gradul de fertilitate a solului și indicele de mecanizare a lucrărilor. Bunăoară, pentru realizarea unei tone de porumb pe o tarla cu o productivitate scăzută, tariful de plată a muncii este mai mare, în timp ce, acolo unde majoritatea lucrărilor de întreținere a culturii s-au făcut mecanizat, tariful de plată este mai mic, deoarece, în aceste condiții, un cooperator depune un efort mai mic pentru obținerea unei tone de produs. Experiența ne-a dovedit cu prisosință avantajele superioare ale acordului global. El a sporit interesul membrilor cooperatori ,pentru execuția unor lucrări de calitate și la timpul optim, respectînd, totodată, indicațiile tehnice cu privire la întreținerea culturilor. Toate acestea se reflectă cu claritate în recoltele obținute. La cultura porumbului am realizat, in medie, o producție de 2.500 kg. boabe la ha., față de numai 2.000 planificate, iar la cartofi producția stabilită s-a depășit cu 1.600 kg. la unitatea de suprafață. Din practica anului trecut, ne-am convins, încă o dată, că cine muncește cu simț de răspundere obține rezultate foarte frumoase. Iată un exemplu cooperatoarea Maria Lupașcu, din brigada a 3-a de cîmp, străduindu-se permanent să facă toate lucrările de întreținere a culturii de porumb, la timp și de bună calitate, a recoltat cîte 3.200 kg. de porumb boabe la hectar, depășind sarcina de plan cu 850 kg. Aș putea să dau mai multe exemple de acest fel care demonstreaază strădaniile membrilor cooperatori de smulge pămîntului recolte tot mai mari. Bineînțeles, eforturile fiecăruia vor fi răsplătite după munca depusă, în mod echitabil, pe baza acordului global. Desigur, anul trecut fiind primul în care am aplicat noul sistem de retribuire a muncii, s-au înregistrat și o serie de deficiențe, care au avut urmări nedorite. Consider că nu am procedat bine stabilind aceeași normă de producție pe întreaga tarla, deoarece producțiile obținute de cooperatori (solul nefiind la fel de fertil peste tot), nu justifică în mod real munca depusă. Pornind de la această observație, vom avea grijă, în acest an, să fixăm sarcinile de plan în mod diferențiat pe aceeași tarla Rezultatele înregistrate pînă acum de cooperativa noastră ne-au convins că trebuie să aplicăm acordul global la toate culturile și în zootehnie. Prin aceasta, vom reuși să întărim răspunderea față de muncă, mai ales sub aspect calitativ a fiecărui cooperator, vom lichida o serie de neajunsuri ce s-au manifestat până acum, ceea ce va duce la îmbunătățirea activității cooperativei și creșterea veniturilor membrilor săi. Pentru aceasta, însă, este nevoie ca factorii de răspundere de la noi să explice, pe larg, cooperatorilor, avantajele acordului global, prin discuții directe la învățămîntul agrozootehnic, ca și prin alte forme. Numai așa vom putea înfăptui ceea ce ne propunem. MARCEL ANGHELUTA, contabil șef la C.A.P. Birzești la zona Itaoi in- EXTINDEREA ACORDULUI GLOBAL CADRU OPTIM PENTRU VALORIFICAREA REZERVELOR, SPORIREA PRODUCȚIEI $1A VENITURILOR COOPERATORILOR La Oficiul de pensii din cadrul Direcției județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale Vaslui, am întîlnit un prim aspect îmbucurător care ne-a creat impresia că salariații oficiului manifestă o grijă deosebită pentru stabilirea corectă și operativă a pensiilor, pentru soluționarea în termenul legal stabilit a dosarelor și a diferitelor cereri ale oamenilor muncii. In același timp, însă, am luat cunoștință și de unele dosare care, din vina unității unde a lucrat respectivul salariat, au fost depuse cu întîrziere la oficiu. Ne vom opri mai pe larg asupra unuia dintre exemple. Iată. Ioan Ciubotaru, din satul Rafaila, comuna Todirești, a decedat (la data de 22 septembrie 1971), in urma unui accident de circulație, petrecut in timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu. Soția acestuia, Anica Ciubotaru, a depus o cerere la serviciul personal al Ocolului silvic Băcești pentru a primi pensia ce i se cuvenea. La data de 1 ianuarie 1972, A. C. ar fi trebuit să-și primească drepturile bănești. Nu le-a primit, deoarece și în prezent dosarul se află de abia în fașă". Aceasta înseamnă că a fost depășit termenul legal de trei luni ceea ce atrage după sine, conform hotăririlor în vigoare, anularea obligației oficiului de a plăti retroactiv pensia respectivă pe trei luni. Dar vinovatul (ii) nu ar trebui să plătească ei ceea ce s-a pierdut din neglijența lor ? — Care este cauza acestei întirzieri inadmisibile în întocmirea dosarului ? •— Depășirea termenului legal se datorește inspectorului serviciului personal al Ocolului silvic Băcești (respectiv, tovarășei Maria Șulea), care nu a întocmit dosarul și nu ni l-a trimis spre înregistrare, ne explică tovarășul Dumitru Pieptu, consilier juridic la Direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale din județul Vaslui. Motivul că nu era înregistrată toată vechimea în carnetul de muncă nu este temeinic. De ce ? Pentru că, în caz de deces, din cauza unui accident de muncă, pensia se acordă pentru urmași, fără îndeplinirea condiției de vechime. Din păcate, acest lucru n-a fost cunoscut de salariatul respectiv. Dacă dosarul va fi depus în cursul lunii ianuarie a.c., Anica Ciubotaru va primi pensia începînd deabia de la 1 februarie 1972 (î). Legal, dar nu și normal — credem noi. — I se vor achita drepturile și pe celelalte luni care au trecut ? — De la stat, categoric nu, ci din buzunarul celui vinovat. Pentru aceasta, A. C. trebuie să se adreseze comisiei de judecată din unitatea unde a lucrat soțul ei, dacă e vorba de o sumă sub 5.000 lei; dacă suma este mai mare — direct judecătoriei. Iată, prin urmare, cum necunoașterea legislației muncii sau neglijarea ei constituie una din cauzele care generează, așa cum am văzut, abateri de la normele legale, întîrzieri în soluționarea dosarelor, cu tot cortegiul lor de consecințe, suportate în primul rînd de cetățeni și, în unele cazuri, de către stat.Pe de altă parte, multe dosare depuse la oficiu nu sînt complete, precizează și tovarășul Gheorghe Mon, șeful serviciului pentru stabilirea pensiilor. Iată cîteva exemple ilustrative : cu adresa nr. 9580/6 decembrie 1971, Consiliul popular orășenesc Huși a înaintat dosarul de pensionare a lui Victor Ștefănescu, domiciliat în Huși, str. Fundătura Ștefănescu nr. 3. Am fost obligați să-l restituim, întrucît nu avea carnetul de muncă original și fișa acestuia, nici adeverința cu salariul tarifar lunar pentru 60 de luni și nici precizarea din care să rezulte perioada lucrată cu jumătate de normă. Deși a trecut aproape o lună, nici pînă acum nu ne-a fost trimis dosarul completat. Asemenea necazuri ne mai fac, frecvent, întreprinderea pentru prelucrarea tulpinelor de cînepă, I.J.E.COOP. și I.E.I.L. Vaslui, I.E.I.S. Huși, I.A.S. Bîrlad etc.". Consemnăm, totodată, că în numeroase dosare de pensie există neconcordanțe între vechimea în producție înscrisă în carnetul de muncă și adeverințele de salarizare. De pildă: Direcția județeană de drumuri și poduri a înaintat, la 11 noiembrie 1971,, VASILE VASII (continuare in pag. a 3-a) CU 81 CUM SE ÎNTOCMESC DOSARELE DE PENSIONARE în interiorul ziarului: Magazin SPORT Angajare totală... Am pășit, astăzi, in cea de a cincisprezecea zi a anului, an care marchează — in drumul nostru sigur și hotărît spre noi culmi ale civilizației și progresului — cea de a doua treaptă a cincinalului. Anul pe care l-am încheiat acum două săptămini a fost bogat in fapte, in succese : cei ce muncesc in uzine și fabrici, pe șantiere și pe ogoare, în instituțiile de artă și cultură, toți cetățămintul, știința, arta și cultura t- § au înregistrat nici succese, ceea ce a § influențat pozitiv › ridicarea continuă a nivelului de trai al întregului popor. A fost, așadar, § un an bun, un an § care ne-a apropiat de țintă, un an care ne-a dat și mai multă încreere in faptele §$ noastre, în viitor. & Putem și trebuie »ț să facem însă mai § mult. Aceasta-i e convingerea una- ~nimă, aceasta-i ‹ datoria noastră și › țenii patriei, ferm angajați în marea bătălie pentru a da viață hotărârilor partidului, au dovedit din nou responsabilitatea cu care știu să ducă la îndeplinire propriile planuri, care vizează făurirea pe pământul Romaniei a societății socialiste multilate- Corar dezvoltate. Aite fapte, citei cifre nu ar putea sluji la argumentarea afirmațiilor de mai sus ? Industria noastră a devenit mai puternică, agricultura a urmat și ea un drum ascendent, concretizat în recoltele mari , ce au fost smulse din 1071 pămintului; s-au ridicat numeroase blocuri de locuințe, cu o arhitectură modernă, mai multe, obiective sociale culturalei celelalte sectoare — comerțul de stat și cooperatist, invă B de aceea asistăm. ^ in aceste zile, la § o angajare totală Îi a fiecăruia dintre § noi: in fabrici, g .mașinile mimate ți cu pricepere și o pasiune de mun, Jțcitori sunt obligați te să producă mai mult: pe șantiere, Ș constructorii aflați Ș pe schele grăbesc ritmul lucrărilor, pentru un volum că avem § de investiții sporitv de >S realizat, pe ogoa re, țăranii cooperratori, specialiștii Jjf au întreprins acțițiuni de mare ampiploaie pentru a S reda agriculturii noi suprafețe de j teren, pentru a face pămintul mai fertil, ceea ce în ^seamnă că punem ^ încă de pe acum ^ bazele unei recolte bogate; se des- ^fășoară, peste tot, ^ la orașe și sate, o ^ UGRIGORIU (continuarea in pag. a 3-a) s