Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1199-1274)

1972-01-15 / nr. 1209

in intîmpinarea celui de-al ll-lea Congres al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție Uliii!!! iilejene si mii srini HM! — Recent, mai precis pe data de 12 ianuarie a­c., la București a avut loc Plenara Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Produc­ție, la care au participat membri ai consiliului U.N.C.A.P. și ai Comisiei de revizie, președinți ai uniunilor județene, cadre de conducere ale unor institu­ții și organizații centrale. Firește, ca președinte al Uniunii județene a coope­rativelor agricole de producție — Vaslui, dumneavoastră v-ați numărat prin­tre participanții la plenară, luînd parte la dezbaterea problemelor abordate in acest forum. Vreți să enumerați cîteva dintre ele ? ■ — Plenara a luat in dis­cuție problemele pregătirii și organizarii celui de-al îI-lea­ Congres al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole, ordinea de zi și normele de prezentare la Congres. S-a hotărît, de a­­semenea, ca in această pe­rioadă care premerge Con­gresului, în cooperativele agricole și la nivelul uniu­nilor județene să aibă loc adunări generale și, res­pectiv, conferințe ale uniu­nilor județene ale coopera­tivelor agricole de­ produc­ție, în care să se analize­ze, temeinic, activitatea desfășurată în anul 1971, atît de cooperative, cît și de forurile lor de conduce­re județene, mai exact de . Parte din ele au fost deja amintite. S-ar putea adăuga, însă, faptul că a­­dunările generale trebuie să fie precedate de adu­nări pe formațiuni de pro­ducție (fermă, brigadă etc.), în care să se analizeze fe­lul cum au fost îndeplini­te sarcinile de producție, pe formațiuni, în anul 197], insistîndu-se, în mod deosebit, asupra carențe­i De data aceasta, de­­legații vor fi aleși direct în adunările generale, ce se vor desfășura în aceste zile în unitățile agricole, în așa fel încît fiecare cooperativă să un reprezentant aibă cîte în Con­gres, care, de regulă, tre­către uniunea cooperative­lor agricole. Cu această o­­cazie, va trebui să se sta­bilească, totodată, în con­ irterviu cu tovarășul N. MIHALACHE, președintele Uniunii județene a cooperati­velor agricole de producție cordanță cu prevederile planului de stat, sarcinile planului de producție și fi­nanciar pentru anul cu­rent, adoptîndu-se măsuri eficiente în vederea obține­rii unor rezultate superioa­rer manifestate în dome­niul organizării și retribui­rii muncii. De asemenea, este necesar ca în aceste adunări să se dezbată sar­cinile ce revin cooperato­rilor cuprinși în formațiu­nile de producție amintite, pe anul 1972. Cu alte cu­vinte, oamenii trebuie să știe, încă de pe acum, ce anume vor trebui să în­făptuiască în viitorul ciclu buie să fie președintele u­­nității. Participanții la a­­cest mare sfat al coopera­torilor se vor alege și în Conferința județeană din rîndul celor 400 de partici­panți, în cazul nostru cîte un delegat la 8 cooperati­ve în toate domeniile de­­ activitate ale cooperative­lor agricole. Ni s-a reco­mandat, nouă, celor care urmează să pregătim aces­te adunări de dări de sea­mă și alegeri, ca, în cen­trul dezbaterilor, să stea modul în care au fost apli­cate măsurile preconizate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în Expune­rea sa din ședința C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, privind organizarea și re­tribuirea muncii, în acord global, și să se stabileas­că măsuri concrete pentru extinderea și generalizarea acestuia in toate sectoare­le de producție din unită­țile cooperatiste. de producție. Cît privește conferințele, ele vor trebui să analizeze cu prioritate modul în care uniunile co­operativelor de producție și-au îndeplinit atribuțiile încredințate, stabilind mă­suri noi în vederea creș­terii rolului lor în realiza­rea sarcinilor care stau în fața agriculturii cooperatis­te. ve. Un lucru inedit­. la Congres, cooperatorii vor fi reprezentați și de către cooperatori aflați la condu­cerea consiliilor intercoo­­peratiste. C. PAUNESCU (continuare în pag. a 3-a) — în legătură cu desfășurarea adunărilor generale din cooperative, consi­derăm necesar să explicați modul în care trebuie­ organizate, precum și problemele care trebuie să se abordeze cu această ocazie. — Delegații la Congresul al II-lea vor fi aleși din fiecare cooperativă în cadrul adunărilor generale sau numai in cadrul Conferințelor județene ? PENTRU EXTINDEREA REȚELELOR ELECTRICE . In multe localități de pe cuprinsul județului, pentru anul curent, a fost prevăzută extinderea rețelelor e­­­­lectrice. Intre ele se numără și co­muna Ștefan cel Mare. Comitetul executiv al consiliului popular co­munal, sub conducerea comitetului comunal de partid, a luat măsurile necesare in vederea realizării aces­tui important obiectiv. Astfel, în sprijinul cetățenilor, in primele 10 zile ale anului curent, au fost pro­curați 250 de stilpi de lemn, nece­sari terminării celor 7 km. de rețea de joasă tensiune. In prezent se aș­teaptă, din partea forurilor județe­ne de resort, repartizarea echipelor care, în cursul primului trimestru, să poată termina lucrarea. Concursul „Floarea de colț“ „Floarea de colț“ se intitulează acțiunea de masă lansată zilele a­­cestea de Comitetul Central al U.T.C., prin Biroul de turism pen­tru tineret, consacrată iubitorilor­­ de drumeție. Acțiunea oferă posi­­­­bilitatea participanților de a reali­za o serie de performanțe turisti­ce, transpuse în norme cu diver­se grade de dificultate și de a ob­ține o insignă specială. Pentru gradul II al insignei „Floarea de colț“, de pildă, este necesară par­curgerea a 1.075 km (reprezentînd lungimea Dunării pe teritoriul țării noastre), în cadrul unor excursii efectuate pe jos, sau cu diverse mijloace de locomoție, pe trasee care oferă posibilitatea cunoașterii unor obiective de mare interes, a localităților județului, a munților patriei etc. Obținerea gradului presupune parcurgerea, tot în ca­­­drul unor excursii, a 3.152 km (re­­prezentînd lungimea totală a fron­tierelor patriei), participarea la un concurs oficial de orientare turis­tică, întocmirea monografiei unei zone turistice de județ etc. In pagina a 4-a ■ Conferința Organizației de solidaritate cu popoarele afro-asiatice și-a încheiat lucrările ■ Comunicatul Direcțiunii P. C. Italian F.R.R. In fo­­igrafie : cup­rul de recoar re a inelelor intru rulmen- Au depășit sarcinile de plan Anul trecut, primul al actualului cincinal, a fost încheiat de către lucrătorii din cadrul stațiunilor pen­tru mecanizarea agriculturii din ju­deț­ cu rezultate deosebite în mun­că. Primele zile ale noului an ara­tă că membrii acelorași colective de muncă adaugă experienței valoroase pe care au acumulat-o noi potențe. Așa după cum ne-au informat tova­rășii din conducerea Întreprinderii județene pentru mecanizarea agri­culturii, in primele 10 zile din acest an, la venituri, a fost realizată su­ma de 517.000 de lei în loc de 480.000 plan, iar cheltuielile la mia de lei venit au fost reduse, cu 20 de lei. Se evidențiază, în mod deosebit, pentru obținerea rezultatelor amin­tite: colectivele stațiunilor pentru mecanizare de la Rîșești, Gura I­­drici, Huși, Crivești, Laza. o nouă brutărie sătească După cum ne informează, prin telefon, corespon­dentul nostru Va­sile Crețu, coope­ratorii din satul Cozmești, comuna Delești, au termi­nat de construit unul din cele mai importante obiec­tive prevăzute a lua ființă în a­­ceastă localitate, la începutul anu­lui 1972. Este vorba de cons­trucția unei bru­tării cu o capa­citate zilnică de 2.400 kg. de­pli­ne, ce va deservi atît pe cetățenii din Cozmești, cit și pe cei din satele învecinate, componente ale comunei Delești. Aspect din sala de croit a secției de mică serie a Coope­rativei „Unirea meșteșugarilor" Vaslui Primele inovații din acest an La cabinetul tehnic al cunoscutei Fa­­­­brici de rulmenți din Bîrlad, au fost­­ înregistrate primele inovații din acest an. Este vorba de inovația tehnicieni­­­­lor Vasile Năstase, tehnolog la­­ secția­­ strungărie, și Ioan Popovici — tehni­cian la serviciul tehnolog șef, privind un nou dispozitiv pentru strunjirea ba­curilor crude, care se va aplica la ma­șina Pidofat 25 R, cu o valoare estima­tivă a economiilor de 10.000 de lei. Cea de a doua inovație, crearea u­­nui universal cu două bacuri pentru rec­tificarea interioară a bucșelor pe ma­șina R I 80, aparține tehnicianului E­­leonor Rășcanu, de la secția sculărie, și are o valoare antecalculată de 10.000 de lei economii. Ambele inovații vizează sectoarele importante ale fabricii, prin aplicarea lor obținîndu-se importante economii de metal și o mai bună execuție a ansam­blurilor. M­ăsurile adoptate de conducerea su­perioară de partid, în noiembrie 1970, în vederea îmbunătățirii ac­­tivității în agricultură s-au aplicat și în cooperativa noastră, la în­ceputul anului trecut. Aș dori să mă re­fer la acordul global — formă superi­oară de cointeresare materială — pentru executarea tuturor lucrărilor agricole la nivel calitativ supe­rior și obținerea unor producții sporite, prin care se urmărește atît creșterea veni­turilor personale ale cooperatorilor, cît și dezvoltarea coopera­tivei agricole. In anul 1971, am folosit sistemul de retribuire a muncii pe bază de acord global n­umai la cul­­­turile de porumb și cartofi. In adunările generale de la în­ceputul anului tre­cut s-a adoptat retri­buirea muncii pe ba­­yi de tarife du­se să plătim, in medie, 220 de lei pentru fiecare tonă de porumb sau cartofi obținută. Trebuie să subliniez că tarifele s-au fixat, diferen­țiat, în funcție de gradul de fertilitate a solului și indicele de mecanizare a lucră­rilor. Bunăoară, pentru realizarea unei tone de porumb pe o tarla cu o produc­tivitate scăzută, tariful de plată a mun­cii este mai mare, în timp ce, acolo unde majoritatea lucrărilor de întreți­nere a culturii s-au făcut mecanizat, ta­riful de plată este mai mic, deoarece, în aceste condiții, un cooperator depune un efort mai mic pentru obținerea unei tone de produs. Experiența ne-a dovedit cu prisosință avantajele superioare ale acordului glo­bal. El a sporit interesul membrilor coo­peratori ,pentru execuția unor lucrări de calitate și la timpul optim, respectînd, totodată, indicațiile tehnice cu privire la întreținerea culturilor. Toate acestea se reflectă cu claritate în recoltele obținute. La cultura porumbului am realizat, in medie, o producție de 2.500 kg. boabe la ha., față de numai 2.000 planificate, iar la cartofi producția stabilită s-a depășit cu 1.600 kg. la unitatea de suprafață. Din practica anului trecut, ne-am con­vins, încă o dată, că cine muncește cu simț de răspundere obține rezultate foar­te frumoase. Iată un exemplu­ coope­­ratoarea Maria Lupașcu, din brigada a 3-a de cîmp, străduindu-se permanent să facă toate lucrările de întreținere a cul­turii de porumb, la timp și de bună cali­tate, a recoltat cîte 3.200 kg. de porumb boabe la hectar, depășind sarcina de plan cu 850 kg. Aș putea să dau mai multe exemple de acest fel care demonstrea­a­ză strădaniile membrilor cooperatori de smulge pămîntului recolte tot mai mari. Bineînțeles, eforturile fiecăruia vor fi răsplătite după munca depusă, în mod echitabil, pe baza acordului global. Desigur, anul trecut fiind primul în care am aplicat noul sistem de retribuire a muncii, s-au înregistrat și o serie de deficiențe, care au avut urmări nedorite. Consider că nu am procedat bine stabi­lind aceeași normă de producție pe în­treaga tarla, deoarece producțiile obți­nute de cooperatori (solul nefiind la fel de fertil peste tot), nu justifică în mod real munca depusă. Pornind de la a­­ceastă observație, vom avea grijă, în a­­cest an, să fixăm sarcinile de plan în mod diferențiat pe aceeași tarla Rezultatele înregistrate pînă acum de cooperativa noastră ne-au convins că tre­buie să aplicăm acordul global la toate culturile și în zootehnie. Prin aceasta, vom reuși să întărim răspunderea față de muncă, mai ales sub aspect calitativ a fiecărui cooperator, vom lichida o se­rie de neajunsuri ce s-au manifestat până acum, ceea ce va duce la îmbunătățirea activității cooperativei și creșterea veni­turilor membrilor săi. Pentru aceasta, însă, este nevoie ca factorii de răspun­dere de la noi să explice, pe larg, coope­ratorilor, avantajele acordului global, prin discuții directe la învățămîntul a­­grozootehnic, ca și prin alte forme. Nu­mai așa vom putea înfăptui ceea ce ne propunem. MARCEL ANGHELUTA, contabil șef la C.A.P. Birzești la zona Itao­i in- EXTINDEREA ACORDULUI GLOBAL CADRU OPTIM PENTRU VALORIFICAREA REZERVELOR, SPORIREA PRODUCȚIEI $1A VENITURILOR COOPERATORILOR L­a Oficiul de pensii din ca­drul Direcției județene pentru probleme de mun­că și ocrotiri sociale Vas­lui, am întîlnit un prim aspect îmbucurător care ne-a creat impresia că salariații ofi­ciului manifestă o grijă deose­bită pentru stabilirea corectă și operativă a pensiilor, pentru so­luționarea în termenul legal sta­bilit a dosarelor și a diferitelor cereri ale oamenilor muncii. In același timp, însă, am luat cu­noștință și de unele dosare care, din vina unității unde a lucrat respectivul salariat, au fost de­puse cu întîrziere la oficiu. Ne vom opri mai pe larg asupra unuia dintre exemple. Iată. Ioan Ciubotaru­, din satul Rafaila, co­muna Todirești, a decedat (la data de 22 septembrie 1971), in urma unui accident de circula­ție, petrecut in timpul îndepli­nirii obligațiilor de serviciu. So­ția acestuia, Anica Ciubotaru, a depus o cerere la serviciul per­sonal al Ocolului silvic Băcești pentru a primi pensia ce i se cuvenea. La data de 1 ianuarie 1972, A. C. ar fi trebuit să-și primească drepturile bănești. Nu le-a primit, deoarece și în pre­zent dosarul se află de abia în­­ fașă". Aceasta înseamnă că a fost depășit termenul legal de trei luni ceea ce atrage după si­ne, conform hotăririlor în vigoa­re, anularea obligației oficiului de a plăti retroactiv pensia res­pectivă pe trei luni. Dar vino­vatul (­ii) nu ar trebui să plă­tească ei ceea ce s-a pierdut din neglijența lor ? — Care este cauza acestei în­­tirzieri inadmisibile în întocmi­rea dosarului ? •— Depășirea termenului legal se datorește inspectorului servi­ciului personal al Ocolului sil­vic Băcești (respectiv, tovarășei Maria Șulea), care nu a întoc­mit dosarul și nu ni l-a trimis spre înregistrare, ne explică to­varășul Dumitru Pieptu, consi­lier juridic la Direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale din județul Vaslui. Mo­tivul că nu era înregistrată toa­tă vechimea în carnetul de mun­că nu este temeinic. De ce ? Pentru că, în caz de deces, din cauza unui accident de muncă, pensia se acordă pentru urmași, fără îndeplinirea condiției de ve­chime. Din păcate, acest lucru n-a fost cunoscut de salariatul respectiv. Dacă dosarul va fi de­pus în cursul lunii ianuarie a.c., Anica Ciubotaru va primi pen­sia începînd deabia de la 1 fe­bruarie 1972 (î). Legal, dar nu și normal — credem noi. — I se vor achita drepturile și pe celelalte luni care au tre­cut ? — De la stat, categoric nu, ci din buzunarul celui vinovat. Pen­tru aceasta, A. C. trebuie să se adreseze comisiei de judecată din unitatea unde a lucrat soțul ei, dacă e vorba de o sumă sub 5.000 lei; dacă suma este mai mare — direct judecătoriei. Iată, prin urmare, cum necu­noașterea legislației muncii sau neglijarea ei constituie una din cauzele care generează, așa cum am văzut, abateri de la normele legale, întîrzieri în soluționarea dosarelor, cu tot cortegiul lor de consecințe, suportate în primul rînd de cetățeni și, în unele ca­zuri, de către stat.­­Pe de altă parte, multe do­sare depuse la oficiu nu sînt complete, precizează și tovară­șul Gheorghe Mon, șeful servi­ciului pentru stabilirea pensiilor. Iată cîteva exemple ilustrative : cu adresa nr. 9580/6 decembrie 1971, Consiliul popular orășenesc Huși a înaintat dosarul de pen­sionare a lui Victor Ștefănescu, domiciliat în Huși, str. Fundă­tura Ștefănescu nr. 3. Am fost obligați să-l restituim, întrucît nu avea carnetul de muncă ori­ginal și fișa acestuia, nici ade­verința cu salariul tarifar lunar pentru 60 de luni și nici preci­zarea din care să rezulte peri­oada lucrată cu jumătate de normă. Deși a trecut aproape o lună, nici pînă acum nu ne-a fost trimis dosarul completat. Asemenea necazuri ne mai fac, frecvent, întreprinderea pentru prelucrarea tulpinelor de cîne­­pă, I.J.E.COOP. și I.E.I.L. Vas­lui, I.E.I.S. Huși, I.A.S. Bîrlad etc.". Consemnăm, totodată, că în numeroase dosare de pensie e­­xistă neconcordanțe între vechi­mea în producție înscrisă în car­netul de muncă și adeverințele de salarizare. De pildă: Direcția județeană de drumuri și poduri a înaintat, la 11 noiembrie 1971,, VASILE VASII (continuare in pag. a 3-a) CU 81 CUM SE ÎNTOCMESC DOSARELE DE PENSIONARE în interiorul ziarului: Magazin SPORT A­ngajare totală... Am pășit, as­tăzi, in cea de a cincisprezecea zi a anului, an care marchează — in drumul nostru si­gur și hotărît spre noi culmi ale civilizației și pro­gresului — cea de a doua treaptă a cincinalului. Anul pe care l-am încheiat acum două săptămini a fost bogat in fap­te, in succese : cei ce muncesc in u­­zine și fabrici, pe șantiere și pe o­­goare, în institu­țiile de artă și cultură, toți cetă­țămintul, știința,­­ arta și cultura­­ t- § au înregistrat nici­­ succese, ceea ce a § influențat pozitiv › ridicarea continuă a nivelului de trai­­ al întregului po­­­­por.­­ A fost, așadar, § un an bun, un an § care ne-a apropiat­­ de țintă, un an­­ care ne-a dat și­­ mai multă încre­­­­­ere in faptele §$ noastre, în viitor. & Putem și trebuie »ț să facem însă mai § mult. Aceasta-i e convingerea una- ~­nimă, aceasta-i ‹ datoria noastră și › țenii patriei, ferm angajați în marea bătălie pentru a da viață hotă­rârilor partidului, au dovedit din nou responsabili­tatea cu care știu să ducă la înde­plinire propriile planuri, care vi­­­­zează făurirea pe­­ pământul Romani­­ei a societății so­­­­cialiste multilate- C­o­rar dezvoltate. Aite fapte, cite­i cifre nu ar putea sluji la argumen­tarea afirmațiilor de mai sus ? In­dustria noastră a devenit mai pu­­­­ternică, agricultu­­ra a urmat și ea un drum ascen­dent, concretizat în recoltele mari , ce au fost smulse d­in 1071 pămintu­­lui; s-au ridicat­­ numeroase blocuri de locuințe, cu o arhitectură mo­dernă, mai multe, obiective social­­e culturalei celelal­­­­te sectoare — co­­­­merțul de stat și cooperatist, invă­ B de aceea asistăm. ^ in aceste zile, la § o angajare totală Îi a fiecăruia dintre § noi: in fabrici, g .mașinile mimate ți cu pricepere și o pasiune de mun­, Jț­citori sunt obliga­­ți te să producă mai­­ mult: pe șantiere, Ș constructorii aflați Ș pe schele grăbesc­­ ritmul lucrărilor, pentru un volum că avem § de investiții sporit­v de >S realizat, pe ogoa­­­ re, țăranii coope­­r­­ratori, specialiștii Jjf au întreprins ac­­ți­țiuni d­e mare am­­pi­ploaie pentru a S­ reda agriculturii­­ noi suprafețe de j­ teren, pentru a fa­­­­ce pămintul mai fertil, ceea ce în­ ^­seamnă că punem ^ încă de pe acum ^ bazele unei recol­­­­te bogate; se des- ^­fășoară, peste tot, ^ la orașe și sate, o ^ U­GRIGORIU (continuare­a in pag. a 3-a) s

Next