Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1430-1508)

1972-10-07 / nr. 1435

Proletari din foaie tarife, vnîtî-vă f Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Pe oGOArele județuluI TOATE FORȚELE PENTRU STRÎNGEREA LA TIMP ȘI FĂRĂ PIERDERI A RECOL­TEI! C CRONICA AGRARA FIECĂREI LUCRĂRI, MAXIMUM DE RANDAMENT C­ ondițiile nefavorabile, care periclitează calitatea pro­ducției și stînjenesc desfășurarea normală a diverselor activități de sezon, fac necesară canalizarea eforturilor generale, în direcția strîngerii și punerii la adăpost a întregii recolte. In aceste zile, mai mult ca oricînd, mii de țărani cooperatori, mecanizatori, lucrători din întreprin­derile agricole de stat, și alături de ei, elevi și muncitori, în­­țelegînd că nici o clipă bună de lucru nu poate fi pierdută, acordă o deosebită atenție utilizării judicioase a timpului, fiecare zi marcînd însemnate realizări pe toate fronturile pro­ducției agricole și, totodată, recuperarea treptată a restanțe­lor cauzate, în majoritate, de cantitatea mare de precipitații căzute. Cifrele centralizate la Direcția generală pentru agri­cultură, industrie alimentară și ape, relevă faptul că, în ulti­­mile 7 zile, s-au făcut progrese însemnate la recoltarea prin­cipalelor culturi, lucrările prioritare rămînînd culesul stru­gurilor, și recoltarea porumbului, urmărindu-se, totodată, de­finitivarea recoltării florii-soarelui. Procentele reprezentînd stadiile în care se află aceste lucrări sînt 86,5 la sută pentru cules struguri și 98,7 la sută pentru floarea-soarelui, înregis­­trîndu-se în acest interval o creștere de 27,5 la sută și, respectiv, 5,5 la sută. Desigur însă că nivelul atins este de­parte de a corespunde cu stadiul impus de condițiile din te­ren și de perioada calendaristică pe care o străbatem. Ritmuri mult sub posibilități se înregistrează și la recolta­rea porumbului, cultură cu cea mai mare pondere dintre spe­ciile de toamnă. In perioada la care ne referim, s-au recoltat doar 7,2 la sută din suprafață, procentul reprezentînd stadiul în care se află această lucrare fiind abia de 18,2 la sută, cînd el ar fi trebuit să fie măcar de 50 la sută ! Mult rămase în urmă, la acest capitol, sînt cooperativele agricole din Mun­teni de Sus (care în 7 zile a recoltat doar 5 hectare), Roșiești, Averești, Bunești, Zăpodeni, Epureni , Bîrlad, Vetrișoaia, Unțești, Ibănești ș.a. care, deși au de recoltat suprafețe foarte mari, se află încă în faza de început, lucrările desfășurîndu-se mult prea anevoios. Aceasta dovedește că organizarea muncii este încă deficitară, că lucrării respective nu i se acordă importanța cuvenită, deși sunt suficiente pîrghii prin care se poate acționa pentru impulsionarea ritmului în care se mun­cește. Pentru sporirea acestui ritm pledează și faptul că po­rumbul constituie una din plantele premergătoare pentru grîu. Dacă avem în vedere că în majoritatea unităților, după această specie se însămînțează peste 100 hectare cu grîu, pu­tem ușor conchide că, cel puțin în stadiul actual, suprafețele recoltate sunt încă departe de a fi echivalente cu cele pe care, conform schițelor de amplasare, urmează a fi însămîn­­țate cu păioase. Prin recoltarea lentă și neeliberarea la timp A. GAVRILESCU, (continuare în pag. a 3-a) Pe tarlaua de lungă „Movilă“ a C.A.P. Roșiesti, la recoltatul florii-soarelui, cu combina. Foto : C. Damian Cum se împacă recoltatul în ritm intens la unele culturi cu... viteza melcului­ la altele? V­remea nefavorabilă și ume­zeala excesivă ce însoțesc aceste zile de toamnă au încetinit într-o oarecare măsură ritmul de desfășu­rare a lucrărilor agricole. Pentru orice cooperativă agricolă de pro­ducție unde zilele frumoase nu au fost precupețite la adevărata lor valoare aceste stagnări echi­valează cu însemnate pierderi de producție. La DELENI, o privire fugară a­­supra situației lucrărilor ar putea crea iluzia că, în general, totul merge normal. Pînă acum s-a recoltat întreaga suprafață de 100 de hectare cultivată cu floarea­­soarelui, iar producția obținută a fost transportată în bază. In ace­eași situație se află și cele 30 de hectare cultivate cu cartofi, fa­sole și ceapă. La struguri, din cele 69 de hectare erau recoltate marți, (3 octombrie) 64, iar cei 120 de oameni mobilizați aici zoreau pentru a termina, în aceeași zi, întreaga suprafață. Ceva mai multă atenție, ar trebui acordată a­­cestui sector, dacă avem în ve­dere condițiile nefavorabile care au influențat calitatea strugurilor. In ziua vizitei noastre, se recol­ta producția de pe ultimele su­prafețe cu tomate și ardei. Avînd în vedere doar aceste culturi, s-ar părea — așa cum a­­firmam, încă de la început — că totul merge foarte bine. Dar, din păcate, mai există încă culturi, cu o pondere însemnată, cărora nu li s-a acordat impor­tanța cuvenită. Consiliul de con­ducere, specialiștii din unitate, în loc să mobilizeze întreaga masă de cooperatori la această acțiune dovedesc — și asta în plin sezon de recoltare —o oarecare como­ditate. Principala cultură o reprezintă, desigur, în acest sezon de recolta­re, pentru cooperatorii din Deleni, porumbul. De aceea, este normal ca eforturile organizatorice ale factorilor de conducere să fie îndreptate spre asigurarea unui ritm intens de recoltare. Din cele 683 de hectare însă, s-au recoltat doar 170, în timp ce eliberatul te­renului de coceni a fost efectuat pe o suprafață de numai 70 de hectare! Astfel stînd lucrurile, se impune, în primul rînd, elibera­rea terenului de producția secun­dară, întrucît o bună parte (243 ha), va fi reînsămînțată chiar în acest sezon cu culturi de grami­­nee păioase. Numai că, cei 170 de cooperatori mobilizați la re­coltatul porumbului sînt categoric, insuficienți pentru a asigura un ritm normal de recoltare, cu ade­vărat corespunzător etapei calen­daristice în care ne aflăm. Cînd afirmăm că sînt prea puțini co­operatori mobilizați la acțiunea de recoltare, ne gîndim, desigur, la faptul că unitatea cooperatistă din Deleni numără cel puțin 800­ de brațe de muncă înscrise, din ca­re s-ar putea mobiliza, cel puțin 600, pentru strîngerea roadelor. O situație diametral opusă pre­zintă însămînțatul, lucrare care, pînă la data convorbirii noastre cu factorii de răspundere din lo­calitate, nu a fost începută, deși în alte unități, cum ar fi, de pildă, cooperativa agricolă din Costești, situată în acealși microclimat, ope­rațiunea amintită s-a efectuat pe un număr de ordinul sutelor de hectare. Din relatările noastre, desprin­dem următoarea concluzie : lucră­rile agricole de sezon în locali­tatea Deleni nu se desfășoară cu viteza normală, deși sînt întreprin­se în acest sens suficient de multe eforturi, mai cu seamă din par­tea comitetului comunal de partid. Este necesar ca, în următoa­rele zile, în cîmp, acolo unde se hotărăște soarta recoltelor, să fie mobilizați toți cooperatorii, în așa fel, incit la sfîrșitul săptămînii, să se poată raporta succese pe măsura posibilităților existente. Dar acest lucru, va fi posibil, nu­mai atunci cînd organizarea pro­ceselor de muncă, va fi, cu ade­vărat, ireproșabilă! ___ C. PRUNESCU Dacă ar veni alții să lucreze... Semănatul se execută în toamna aceasta, totuși (!) ^ 'm immasinii HiBH MiniHi H i Hi Bi iMi im Bu­min* J Anul V, nr. 1435 ! •A vi « . * In pagina a 4-a: I -------------- I ..................... ! j SIMBATA J­I I t 7­­ ! ■ Lucrările Adunării Generale I 1 octombrie J l a O.N.U.­­ j 1 |­­ 1972 . j a Probleme monetare ale | j 4 pagini, 30 bani j j țărilor capitaliste j ÎN CINSTEA CELEI DE A XXV-aI ANIVERSARI A REPUBLICII întregul colectiv acționează sub aceeași deviză: „CINCINALUL­­ ÎNAINTE DE TERMEN“ C­hemarea Conferinței Națio­nale a Partidului Comunist Român din iulie a.c., adre­sată întregului popor, ca cincinalul 1971-1975 să fie realizat înainte de termen, a gă­sit un larg ecou și în rîndul co­lectivului de salariați de la Au­tobaza Bîrlad, care s-a angajat cu toate forțele și priceperea sa în această mare întrecere socia­listă a calității și cantității muncii. Conștienți de faptul că numai o bună organizare a muncii, an­trenarea întregului colectiv poate duce la rezultatele scontate, co­lectivul de conducere al autoba­zei, cu sprijinul permanent al co­mitetului de partid și sindicat, a si­bilit din timp măsuri concrete pentru toate compartimentele de activitate și fiecare loc de muncă, în scopul realizării unei deserviri exemplare a beneficiarilor, prin pu­nerea la dispoziția acestora a mij­loacelor de transport, la timp și cu o stare tehnică bună. S-a pus accent deosebit pe o permanentă legătură cu beneficiarii pe care îi deservim, analizând periodic cu aceștia, pe fiecare punct de lu­cru, condițiile de muncă și rezul­tatele obținute. Pentru creșterea productivității muncii, s-a urmărit utilizarea in­tensivă a utilajelor de capacitate mai mare și a parcului de remorci. De asemenea, în permanență, s-a avut în vedere reducerea timpi­lor de staționare la încărcare­­descărcare și creșterea numărului de curse zilnice, factorii de răs­pundere primind sarcini concrete în acest sens, la fiecare punct de lucru. In scopul realizării unui tonaj sporit, s-a organizat lucrul în bri­găzi de autobasculante, în poziți­ile de lucru­ cu încărcare meca­nizată, cum ar fi Șantierul Pușcași și Șantierul Solești, urmărindu-se ca în ambele schimburi să se ob­țină aceeași productivitate. S-au reorganizat autocoloanele în func­ție de beneficiarii de transport, dîndu-se astfel posibilitatea șefi­lor de autocoloană să țină o le­gătură mai ridicată cu aceștia, să cuprindă un număr mai mare de puncte de lucru la o deplasare în teren. O atenție deosebită a fost acor­dată realizării indicatorului trans­port de călători. Aici ne-am axat pe creșterea confortului, evitîndu­­se supraîncărcarea autobuzelor, prin înființarea de curse supli­mentare in zilele cu afluență ma­re de călători și creșterea numă­rului de curse pe unele trasee. Tot în acest sector, s-a acționat cu multă hotărîre pentru îmbună­tățirea stării disciplinare, printr-o LEONIDA CRISTEA șeful Autobazei Bîrlad (continuare în pag. a 3-a) /////////////////////////////////////, IIA NEGREȘTI -----­­^ Se pregătesc || | cadrele pentru ^ I secția covoare | | In orașul Negrești a fost a­ ^ ^menajat un spațiu de produc­ $ Știe In fostul local al S.M.A. In-^ Idustria locală vasluiană își ex- $ $ tinde aici o nouă ramură de $ S activitate î producerea de co-§­­voare cu model oriental desti­­­­­nate în cea mai mare parte a a exportului. In prezent se șco­­­ularizează un număr de 30 de$ Sfete care pînă la sfîrșitul a­l­enului, o dată cu însușirea me­t @seriei, vor realiza și primele $ Școvoare. In 1973, noua secție Ș Ș își propune ? Sm.p. de covor:să livreze 1.000$­­ ////////////////«/////Z////W///«/////.' P „Bine", dar se putea și mai bine I­a toate greutățile provocate de vremea ploioasă, la Cos­­­­tești, stadiul lucrărilor agri­cole de sezon este, catego­ric, în concordanță cu mo­mentul calendaristic actual, fapt care demonstrează că, acolo, unde spiritul organizatoric pri­mează, intemperiile sînt doar „prezențe inofensive", după cum relatau mai mulți dintre coope­ratorii întîlniți cu zile în urmă în cîmp. După cum afirma și ingine­rul Ion Iacob, agronomul șef al unității din această localitate, produsele perisabile, expuse de­precierii calitative, sub acțiunea umidității excesive, se află a­­cum la adăpost. Astfel, înțele­gînd necesitatea acestor acțiuni, comuniștii și ceilalți cooperatori, ajutați și de fiii acestora — e­­levii școlii din localitate — au participat cu sutele la recolta­ La Costești­ tul strugurilor de pe cele 60 de hectare, deși, după cum se știe, zilele cu soare au fost ex­trem de puține în cele două săptămîni de cînd s-a început strînsul acestui produs. Acum cele aproximativ 200 de tone de struguri, rezultate de pe supra­fața amintită, sînt vinificate și poate, în curs de livrare, sub forma acelui mult apreciat pro­dus al podgoriilor, care nu este altul, decît vinul, cu binecu­noscutele sale disponibilități de energie. Dar, nu numai strugurii sînt acum în afara oricărui pericol de deteriorare, ci și legumele de toamnă, cultivate aici pe o suprafață de aproximativ 30 de hectare. După cum ne relata a­­celași interlocutor, marți, 3 oc­tombrie, recoltatul acestor pro­duse legumicole se afla aproape de sfîrșit, cu excepția a trei hec­tare cu ceapă, care urmează să fie strînsă în următoarele zile. Floarea-soarelui, cultură care a ocupat o suprafață de 150 de hectare, a fost în întregime re­coltată și livrată statului — 210 tone — lucru, de asemenea, de­osebit de lăudabil, care demon­strează că la Costești problema mobilizării la lucru a coopera­ G. BUJOR (continuare ln pag. a 3-a) ) illimaiiH Unul este unul, cei 244 stîlpi ai liniei de 220 Kilo Volți Podul Tur­cului — Vaslui, parte componentă a magistralei Bor­­zești — Iași se profilează pe ori­zontul cerului co­linelor tutovene. Pe arșiță sau ploaie, frontul de lucru înaintează spre punctul fi­nal al celor 74 de km, cu­ va măsu­ra traseul execu­tat de lotul elec­­tromontat Bîrlad. „Zburătorii", cum li se mai celor care spune mon­tează ghirlandele de elemenți, prin care vor circula miile de kilowați la 28 metri înălți­me, sunt deja în avans față de gra­ficele de eșalona­re a lucrărilor. Buna organizare a muncii, aplicarea pe scară largă a mecanizării lucră­rilor, capacitatea de mobilizare lucrătorilor a­ve­a terminat — așa cum afirmă ing. Rigo Vainer, șe­ful lotului — ca „întregul nostru colectiv să se an­gajeze zilele a­­cestea să termine lucrările liniei de 220 Kv. cu cel puțin o lună îna­inte de termenul planificat. Semni­ficația acestei rea­lizări se va evi­denția în sporuri­le de producție pe care le vor obține noile capacități de pe platformele industriale ale Vasluiului și Bîr­­ladului ce au fost sau vor fi racor­date la circuitul productiv al eco­nomiei naționale. Lotul electromon­­tat din Bîrlad, ca lot fruntaș al șantierului Iași, evidențiat pen­tru rezultatele bune obținute pe prima perioadă a anului, și-a reali­zat lună de lună toți indicatorii de plan. Recent, au fost atacate noi lucrări : lucrarea patru fideri din stația de 110 KW., un nou post de­­ transformare F.C. și lucrări de cablaje la extin­derea F.R.B. De asemenea, se află în stadiu, avansat de execuție lu­crările definitive de alimentare cu energie a blocu­rilor din cartiere­le Emil Gîrleanu și Zona parc. De a­­semenea a început și extinderea sta­ției de 110 KW. Bîrlad și a noii stații de la Mur­­geni, ca și trece­rea la 110 KW a liniei Bîrlad — Murgeni. Cu două săptămîni devreme vor mai fi executate încă o stație de 10 MV­A la Podul Turcu­lui. Toate aceste rezultate sunt o­­pera colectivului electro-montat din rîndul căruia disting „zburăto­re­rii“: Gh. Neagu, Mihai Mereuță, David Cușleag, Jenică Ionică, Constantin Bușuș, Nicolae Cioab­ă, Constantin Pîrlea, ca să nu amintim decît cîțiva din cei ale căror rezul­tate se situiază la cel mai înalt ni­vel. Pe noile magistrale ale energeticii Fabrica de confecții Bîrlad. In fotografie : aspect dintr-una din secțiile de fabricație Foto : V. Botoșanu jpBpșgpf n 4

Next