Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1430-1508)
1972-10-07 / nr. 1435
Proletari din foaie tarife, vnîtî-vă f Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Pe oGOArele județuluI TOATE FORȚELE PENTRU STRÎNGEREA LA TIMP ȘI FĂRĂ PIERDERI A RECOLTEI! C CRONICA AGRARA FIECĂREI LUCRĂRI, MAXIMUM DE RANDAMENT C ondițiile nefavorabile, care periclitează calitatea producției și stînjenesc desfășurarea normală a diverselor activități de sezon, fac necesară canalizarea eforturilor generale, în direcția strîngerii și punerii la adăpost a întregii recolte. In aceste zile, mai mult ca oricînd, mii de țărani cooperatori, mecanizatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat, și alături de ei, elevi și muncitori, înțelegînd că nici o clipă bună de lucru nu poate fi pierdută, acordă o deosebită atenție utilizării judicioase a timpului, fiecare zi marcînd însemnate realizări pe toate fronturile producției agricole și, totodată, recuperarea treptată a restanțelor cauzate, în majoritate, de cantitatea mare de precipitații căzute. Cifrele centralizate la Direcția generală pentru agricultură, industrie alimentară și ape, relevă faptul că, în ultimile 7 zile, s-au făcut progrese însemnate la recoltarea principalelor culturi, lucrările prioritare rămînînd culesul strugurilor, și recoltarea porumbului, urmărindu-se, totodată, definitivarea recoltării florii-soarelui. Procentele reprezentînd stadiile în care se află aceste lucrări sînt 86,5 la sută pentru cules struguri și 98,7 la sută pentru floarea-soarelui, înregistrîndu-se în acest interval o creștere de 27,5 la sută și, respectiv, 5,5 la sută. Desigur însă că nivelul atins este departe de a corespunde cu stadiul impus de condițiile din teren și de perioada calendaristică pe care o străbatem. Ritmuri mult sub posibilități se înregistrează și la recoltarea porumbului, cultură cu cea mai mare pondere dintre speciile de toamnă. In perioada la care ne referim, s-au recoltat doar 7,2 la sută din suprafață, procentul reprezentînd stadiul în care se află această lucrare fiind abia de 18,2 la sută, cînd el ar fi trebuit să fie măcar de 50 la sută ! Mult rămase în urmă, la acest capitol, sînt cooperativele agricole din Munteni de Sus (care în 7 zile a recoltat doar 5 hectare), Roșiești, Averești, Bunești, Zăpodeni, Epureni , Bîrlad, Vetrișoaia, Unțești, Ibănești ș.a. care, deși au de recoltat suprafețe foarte mari, se află încă în faza de început, lucrările desfășurîndu-se mult prea anevoios. Aceasta dovedește că organizarea muncii este încă deficitară, că lucrării respective nu i se acordă importanța cuvenită, deși sunt suficiente pîrghii prin care se poate acționa pentru impulsionarea ritmului în care se muncește. Pentru sporirea acestui ritm pledează și faptul că porumbul constituie una din plantele premergătoare pentru grîu. Dacă avem în vedere că în majoritatea unităților, după această specie se însămînțează peste 100 hectare cu grîu, putem ușor conchide că, cel puțin în stadiul actual, suprafețele recoltate sunt încă departe de a fi echivalente cu cele pe care, conform schițelor de amplasare, urmează a fi însămînțate cu păioase. Prin recoltarea lentă și neeliberarea la timp A. GAVRILESCU, (continuare în pag. a 3-a) Pe tarlaua de lungă „Movilă“ a C.A.P. Roșiesti, la recoltatul florii-soarelui, cu combina. Foto : C. Damian Cum se împacă recoltatul în ritm intens la unele culturi cu... viteza melcului la altele? Vremea nefavorabilă și umezeala excesivă ce însoțesc aceste zile de toamnă au încetinit într-o oarecare măsură ritmul de desfășurare a lucrărilor agricole. Pentru orice cooperativă agricolă de producție unde zilele frumoase nu au fost precupețite la adevărata lor valoare aceste stagnări echivalează cu însemnate pierderi de producție. La DELENI, o privire fugară asupra situației lucrărilor ar putea crea iluzia că, în general, totul merge normal. Pînă acum s-a recoltat întreaga suprafață de 100 de hectare cultivată cu floareasoarelui, iar producția obținută a fost transportată în bază. In aceeași situație se află și cele 30 de hectare cultivate cu cartofi, fasole și ceapă. La struguri, din cele 69 de hectare erau recoltate marți, (3 octombrie) 64, iar cei 120 de oameni mobilizați aici zoreau pentru a termina, în aceeași zi, întreaga suprafață. Ceva mai multă atenție, ar trebui acordată acestui sector, dacă avem în vedere condițiile nefavorabile care au influențat calitatea strugurilor. In ziua vizitei noastre, se recolta producția de pe ultimele suprafețe cu tomate și ardei. Avînd în vedere doar aceste culturi, s-ar părea — așa cum afirmam, încă de la început — că totul merge foarte bine. Dar, din păcate, mai există încă culturi, cu o pondere însemnată, cărora nu li s-a acordat importanța cuvenită. Consiliul de conducere, specialiștii din unitate, în loc să mobilizeze întreaga masă de cooperatori la această acțiune dovedesc — și asta în plin sezon de recoltare —o oarecare comoditate. Principala cultură o reprezintă, desigur, în acest sezon de recoltare, pentru cooperatorii din Deleni, porumbul. De aceea, este normal ca eforturile organizatorice ale factorilor de conducere să fie îndreptate spre asigurarea unui ritm intens de recoltare. Din cele 683 de hectare însă, s-au recoltat doar 170, în timp ce eliberatul terenului de coceni a fost efectuat pe o suprafață de numai 70 de hectare! Astfel stînd lucrurile, se impune, în primul rînd, eliberarea terenului de producția secundară, întrucît o bună parte (243 ha), va fi reînsămînțată chiar în acest sezon cu culturi de graminee păioase. Numai că, cei 170 de cooperatori mobilizați la recoltatul porumbului sînt categoric, insuficienți pentru a asigura un ritm normal de recoltare, cu adevărat corespunzător etapei calendaristice în care ne aflăm. Cînd afirmăm că sînt prea puțini cooperatori mobilizați la acțiunea de recoltare, ne gîndim, desigur, la faptul că unitatea cooperatistă din Deleni numără cel puțin 800 de brațe de muncă înscrise, din care s-ar putea mobiliza, cel puțin 600, pentru strîngerea roadelor. O situație diametral opusă prezintă însămînțatul, lucrare care, pînă la data convorbirii noastre cu factorii de răspundere din localitate, nu a fost începută, deși în alte unități, cum ar fi, de pildă, cooperativa agricolă din Costești, situată în acealși microclimat, operațiunea amintită s-a efectuat pe un număr de ordinul sutelor de hectare. Din relatările noastre, desprindem următoarea concluzie : lucrările agricole de sezon în localitatea Deleni nu se desfășoară cu viteza normală, deși sînt întreprinse în acest sens suficient de multe eforturi, mai cu seamă din partea comitetului comunal de partid. Este necesar ca, în următoarele zile, în cîmp, acolo unde se hotărăște soarta recoltelor, să fie mobilizați toți cooperatorii, în așa fel, incit la sfîrșitul săptămînii, să se poată raporta succese pe măsura posibilităților existente. Dar acest lucru, va fi posibil, numai atunci cînd organizarea proceselor de muncă, va fi, cu adevărat, ireproșabilă! ___ C. PRUNESCU Dacă ar veni alții să lucreze... Semănatul se execută în toamna aceasta, totuși (!) ^ 'm immasinii HiBH MiniHi H i Hi Bi iMi im Bumin* J Anul V, nr. 1435 ! •A vi « . * In pagina a 4-a: I -------------- I ..................... ! j SIMBATA JI I t 7 ! ■ Lucrările Adunării Generale I 1 octombrie J l a O.N.U. j 1 | 1972 . j a Probleme monetare ale | j 4 pagini, 30 bani j j țărilor capitaliste j ÎN CINSTEA CELEI DE A XXV-aI ANIVERSARI A REPUBLICII întregul colectiv acționează sub aceeași deviză: „CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN“ Chemarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român din iulie a.c., adresată întregului popor, ca cincinalul 1971-1975 să fie realizat înainte de termen, a găsit un larg ecou și în rîndul colectivului de salariați de la Autobaza Bîrlad, care s-a angajat cu toate forțele și priceperea sa în această mare întrecere socialistă a calității și cantității muncii. Conștienți de faptul că numai o bună organizare a muncii, antrenarea întregului colectiv poate duce la rezultatele scontate, colectivul de conducere al autobazei, cu sprijinul permanent al comitetului de partid și sindicat, a sibilit din timp măsuri concrete pentru toate compartimentele de activitate și fiecare loc de muncă, în scopul realizării unei deserviri exemplare a beneficiarilor, prin punerea la dispoziția acestora a mijloacelor de transport, la timp și cu o stare tehnică bună. S-a pus accent deosebit pe o permanentă legătură cu beneficiarii pe care îi deservim, analizând periodic cu aceștia, pe fiecare punct de lucru, condițiile de muncă și rezultatele obținute. Pentru creșterea productivității muncii, s-a urmărit utilizarea intensivă a utilajelor de capacitate mai mare și a parcului de remorci. De asemenea, în permanență, s-a avut în vedere reducerea timpilor de staționare la încărcaredescărcare și creșterea numărului de curse zilnice, factorii de răspundere primind sarcini concrete în acest sens, la fiecare punct de lucru. In scopul realizării unui tonaj sporit, s-a organizat lucrul în brigăzi de autobasculante, în pozițiile de lucru cu încărcare mecanizată, cum ar fi Șantierul Pușcași și Șantierul Solești, urmărindu-se ca în ambele schimburi să se obțină aceeași productivitate. S-au reorganizat autocoloanele în funcție de beneficiarii de transport, dîndu-se astfel posibilitatea șefilor de autocoloană să țină o legătură mai ridicată cu aceștia, să cuprindă un număr mai mare de puncte de lucru la o deplasare în teren. O atenție deosebită a fost acordată realizării indicatorului transport de călători. Aici ne-am axat pe creșterea confortului, evitînduse supraîncărcarea autobuzelor, prin înființarea de curse suplimentare in zilele cu afluență mare de călători și creșterea numărului de curse pe unele trasee. Tot în acest sector, s-a acționat cu multă hotărîre pentru îmbunătățirea stării disciplinare, printr-o LEONIDA CRISTEA șeful Autobazei Bîrlad (continuare în pag. a 3-a) /////////////////////////////////////, IIA NEGREȘTI -----^ Se pregătesc || | cadrele pentru ^ I secția covoare | | In orașul Negrești a fost a ^ ^menajat un spațiu de produc $ Știe In fostul local al S.M.A. In-^ Idustria locală vasluiană își ex- $ $ tinde aici o nouă ramură de $ S activitate î producerea de co-§voare cu model oriental destinate în cea mai mare parte a a exportului. In prezent se școularizează un număr de 30 de$ Sfete care pînă la sfîrșitul alenului, o dată cu însușirea met @seriei, vor realiza și primele $ Școvoare. In 1973, noua secție Ș Ș își propune ? Sm.p. de covor:să livreze 1.000$ ////////////////«/////Z////W///«/////.' P „Bine", dar se putea și mai bine Ia toate greutățile provocate de vremea ploioasă, la Costești, stadiul lucrărilor agricole de sezon este, categoric, în concordanță cu momentul calendaristic actual, fapt care demonstrează că, acolo, unde spiritul organizatoric primează, intemperiile sînt doar „prezențe inofensive", după cum relatau mai mulți dintre cooperatorii întîlniți cu zile în urmă în cîmp. După cum afirma și inginerul Ion Iacob, agronomul șef al unității din această localitate, produsele perisabile, expuse deprecierii calitative, sub acțiunea umidității excesive, se află acum la adăpost. Astfel, înțelegînd necesitatea acestor acțiuni, comuniștii și ceilalți cooperatori, ajutați și de fiii acestora — elevii școlii din localitate — au participat cu sutele la recolta La Costești tul strugurilor de pe cele 60 de hectare, deși, după cum se știe, zilele cu soare au fost extrem de puține în cele două săptămîni de cînd s-a început strînsul acestui produs. Acum cele aproximativ 200 de tone de struguri, rezultate de pe suprafața amintită, sînt vinificate și poate, în curs de livrare, sub forma acelui mult apreciat produs al podgoriilor, care nu este altul, decît vinul, cu binecunoscutele sale disponibilități de energie. Dar, nu numai strugurii sînt acum în afara oricărui pericol de deteriorare, ci și legumele de toamnă, cultivate aici pe o suprafață de aproximativ 30 de hectare. După cum ne relata același interlocutor, marți, 3 octombrie, recoltatul acestor produse legumicole se afla aproape de sfîrșit, cu excepția a trei hectare cu ceapă, care urmează să fie strînsă în următoarele zile. Floarea-soarelui, cultură care a ocupat o suprafață de 150 de hectare, a fost în întregime recoltată și livrată statului — 210 tone — lucru, de asemenea, deosebit de lăudabil, care demonstrează că la Costești problema mobilizării la lucru a coopera G. BUJOR (continuare ln pag. a 3-a) ) illimaiiH Unul este unul, cei 244 stîlpi ai liniei de 220 Kilo Volți Podul Turcului — Vaslui, parte componentă a magistralei Borzești — Iași se profilează pe orizontul cerului colinelor tutovene. Pe arșiță sau ploaie, frontul de lucru înaintează spre punctul final al celor 74 de km, cu va măsura traseul executat de lotul electromontat Bîrlad. „Zburătorii", cum li se mai celor care spune montează ghirlandele de elemenți, prin care vor circula miile de kilowați la 28 metri înălțime, sunt deja în avans față de graficele de eșalonare a lucrărilor. Buna organizare a muncii, aplicarea pe scară largă a mecanizării lucrărilor, capacitatea de mobilizare lucrătorilor avea terminat — așa cum afirmă ing. Rigo Vainer, șeful lotului — ca „întregul nostru colectiv să se angajeze zilele acestea să termine lucrările liniei de 220 Kv. cu cel puțin o lună înainte de termenul planificat. Semnificația acestei realizări se va evidenția în sporurile de producție pe care le vor obține noile capacități de pe platformele industriale ale Vasluiului și Bîrladului ce au fost sau vor fi racordate la circuitul productiv al economiei naționale. Lotul electromontat din Bîrlad, ca lot fruntaș al șantierului Iași, evidențiat pentru rezultatele bune obținute pe prima perioadă a anului, și-a realizat lună de lună toți indicatorii de plan. Recent, au fost atacate noi lucrări : lucrarea patru fideri din stația de 110 KW., un nou post de transformare F.C. și lucrări de cablaje la extinderea F.R.B. De asemenea, se află în stadiu, avansat de execuție lucrările definitive de alimentare cu energie a blocurilor din cartierele Emil Gîrleanu și Zona parc. De asemenea a început și extinderea stației de 110 KW. Bîrlad și a noii stații de la Murgeni, ca și trecerea la 110 KW a liniei Bîrlad — Murgeni. Cu două săptămîni devreme vor mai fi executate încă o stație de 10 MVA la Podul Turcului. Toate aceste rezultate sunt opera colectivului electro-montat din rîndul căruia disting „zburătorerii“: Gh. Neagu, Mihai Mereuță, David Cușleag, Jenică Ionică, Constantin Bușuș, Nicolae Cioabă, Constantin Pîrlea, ca să nu amintim decît cîțiva din cei ale căror rezultate se situiază la cel mai înalt nivel. Pe noile magistrale ale energeticii Fabrica de confecții Bîrlad. In fotografie : aspect dintr-una din secțiile de fabricație Foto : V. Botoșanu jpBpșgpf n 4