Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1582)

1973-01-31 / nr. 1532

Anul acesta, Fabrica de rulmenți din Birlad va aniversa două decenii de la realizarea primului rulment în această parte a țării. Sînt tot atîția ani de succese în producție, rulmenții bîrlădeni ciștigînd un binemeritat prestigiu în peste 50 de țări ale lumii. Ingenioși creatori de Inovații și raționalizări în cadrul produc­ției, creatori și­ consumatori de frumos în timpul liber, metalurgiștii din Bârlad continuă tradițiile clasei muncitoare din România. Fruntași în producție, fruntași și pe scenă, muncitorii de la F.R.B. se pregătesc in­tens pentru întilnirea cu publicul, cu prilejul spectacolului omagial de Armindeni. „A fost elaborat deja - ne-a declarat tovarășul Dumitru Boșnea, responsabilul cu munca cultural-educativă din comitetul sindicatului pe întreprindere - un plan minuțios de pregătire a manifestărilor închinate aniversării a 20 de ani de la nașterea primului pilon al industriei grele din Județul nostru. Nu demult, s-a încheiat prima etapă de moderni­zare a fabricii . Intrînd în cea de a doua, în urma căreia producția va fi superioară actualului plan, este de la sine înțeles că și în frontul La F.R.B., la clubul întreprinderii acțiuni diversificate - un singur scop: educarea multilaterală a omului nou politico-ideologic, activitatea trebuie să fie laborioasă. Situîndu-se anul trecut, ca și în alți ani, pe primul loc în întrecerea socialistă din indus­tria județului, colectivul nostru a dat dovadă de aceeași capacitate de dăruire a elanului său creator. Și în privința activității cultural-artistice am repurtat succese. E drept, unele acțiuni au avut caracter de campanie ; multă vreme n-am avut unde să desfășurăm activitatea pe cercuri, dar, cu concursul organelor locale de partid și de stat, avem, de la sfirșitul anului trecut, un nou sediu pentru clubul întreprinderii". Cele relatate mai sus ne-au fost confirmate de către tovarășul inginer Costică Foarfecă, secretarul comitetului de partid pe întreprindere, care a ținut sa precizeze că în activitatea cultural-educativă dusă la nivel de întreprindere sau secție, rezultatele pozitive sunt din ce în ce m­ai evidente, datorită bogatului conținut politico-ideologic al manifestărilor judicios pregătite. Intr-adevăr, la clubul F.R.B. (redeschis in luna octombrie 1972), ac­țiunile au început să aibă un mai mare succes de public și, în primul rind, mai multă substanță. Cercurile, care înainte ființau doar în unele perioade ale anului, încep să fie solicitate, dovadă că procesul de auto­instruire cîștigă noi adepți. Dacă cercul de arte plastice, spre exemplu, nu­măra nu prea mulți membri în anii trecuți, manifestările sale fiind susținute de 3 sau 4 artiști amatori cunoscuți, în ultima vreme numărul pasio­naților penelului sau ai dălții a crescut. Alături de plasticieni amatori cu o bogată experiență, în acest an (în sediul fabricii, în holul Tea­trului „V. I. Popa" și la Casa de cultură a sindicatelor), vor expune și membrii mai tineri, printre care termistul Vasile Dulcescu și strungarul Nicolae Rotari. O altă activitate de microgrup, merituoasă s-a dovedit a fi cea a iubitorilor de literatură, activitate dusă în cadrul cenaclului literar „Mihail Sadoveanu". Dar, dincolo de activitatea organizată în cercuri, perfecționarea cu­noștințelor tuturor salariaților este realizată și prin intermediul simpo­zioanelor, expunerilor și conferințelor pe teme tehnice, a altor acțiuni organizate în cadrul planului de propagandă tehnică, de către comisia inginerilor și tehnicienilor din întreprindere, in colaborare cu cabinetul tehnic, precum și cu cadre universitare, cercetători științifici și alți spe­cialiști, din centrele București, Iași, Brașov ș.a­. Nici activitatea artiștilor amatori din întreprindere nu se află mai prejos de realizările obținute in cadrul cercurilor clubului. Există aici mai multe formații instrumentale, cunoscute de către public. Orches­tra de muzică populară (condusă de Constantin Ciorâscu) sau orches­tra de muzică ușoară (dirijor: Mencicov Nicolau), avind ca soliști vocali pe Marcel Ambăruș și Ștefan Luca, sunt apreciate pentru cali­tatea programelor și dincolo de granițele municipiului, prin turne­ele realizate periodic. In întreprindere ființează trei brigăzi artistice de agitație (la secțiile role și rectificare și la serviciul tehnico-admi­­nistrativ), care iși aduc o contribuție substanțială la surprinderea u­­nor aspecte semnificative din viața colectivului. Corul fabricii, fan­fara, precum și echipa de dansuri și-au reînceput repetițiile, la care vor lua parte din ce in ce mai mulți simpatizanți. Din discuția purtată cu cei doi interlocutori a reieșit un fapt îm­bucurător : toate acțiunile cultural-educative, ca și cele artistice și-au îmbogățit conținutul politico-ideologic, nemaiavînd un caracter festi­­vist - cum s-au petrecut lucrurile pînă nu de mult. Astfel, prin per­manentizarea activității cercurilor, a repetițiilor formațiilor artistice, metalurgiștii necuprinși în activitățile organizate ale clubului vor pu­tea să asiste, periodic, la programe artistice și la acțiuni tehnice cît mai variate. Orientate politico-ideologic și îndrumate de specialiști, activitățile clubului F.R.B. tind să capete, în felul acesta, o notă dis­tinctă în viața culturală a municipiului. M. COLDUMIR M. MIHU • • ARTA AMATORILOR, un tărîm în care e așteptată încă investiția pasiunii și priceperii A­rta nouă, secialistă, are în țara noastră un larg cîmp de afirmare, fără pre­cedent. Grija partidului și statului nostru pentru îm­bogățirea zestrei spirituale a oa­menilor muncii, în concordanță cu înaltele principii care stau la baza făuririi noii societăți, repre­zintă climatul în care se desă­­vîrșesc structuri morale noi. A­­deziunea maselor de oameni ai muncii la actul cultural sporește, setei lor de cultură venindu-i în întâmpinare diversificarea și în­mulțirea mijloacelor de cultura­lizare. Pe fundalul unor puternice transformări economice înnoitoa­re, în județul nostru se deschi­de, tot mai larg, unghiul de cu­prindere a unei mereu mai în­floritoare spiritualități. Pătrund în case, mereu mai mult, presa, radio-ul, televiziunea, cartea, in timp ce alte forme de culturali­zare (cinematograful, spectacolul, acțiunile căminelor culturale și caselor de cultură) atrag, de la an la an, un număr mai mare de cetă­țeni. Dar beneficiarii procesului continuu de culturalizare nu se prezintă ca simpli „consumatori" ci, în multe cazuri, se integrează ei înșiși actului de creație. Fap­tul este cunoscut sub genericul „mișcarea artistică de amatori", mișcare ce se afirmă în cele mai diverse forme, vie și dinamică, oglindă fidelă a mutațiilor spiri­tuale ce însoțesc procesul de fă­urire a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. Cu mijloacele sale specifice, arta amatorilor din județul nos­tru se impune — în domeniul in­terpretării și al creației — pe plan literar, plastic, muzical, co­regrafic, în teatru sau cinemato­graf, contribuind merituos la ac­țiunea de propagare a culturii. Se cuvin relevate, în acest sens, prestigiul artistic și rezultatele obținute de corul Casei de cul­tură din Huși și corul „Armo­nia", al sindicatului învățămînt din Bîrlad, formațiile de dansuri din Ferești (Văleni), Todirești, de la Casa de cultură Negrești, fa­bricile de confecții Vaslui și Bir­­lad, brigăzile artistice din Tana­­cu și Laza, orchestrele de muzi­că populară din Negrești și de la F.R.R., cenaclurile literare de la casele de cultură Bîrlad și Huși, orchestrele de muzică u­­șoară de la Vaslui și Bîrlad, ci­­neclubul Casei de cultură din Huși, fanfarele din Valea Mare (Ivănești) și Hoceni, cenaclul plastic al Casei de cultură a sin­dicatelor din Bârlad, cimpoierii din Perieni, precum și un mare număr de interpreți individuali. La acestea se adaugă multe alte colective în curs de afirmare: dansatorii din Ivești, Tăcuta Dragomirești, cineclubul din Vas­ul­lui, corul din Ivănești, orchestre­le de muzică ușoară din Fălciu și Miclești, ansamblurile folclo­ric și de estradă de la Casa de cultură din Vaslui, formațiile de teatru din Poenești și Miclești. Alături de toate acestea activea­ză un mare număr de formații artistice, in special de la sate, care parcurg drumul unei con­tinue perfecționări, care întrețin un permanent dialog cu publicul. Să-i mai amintim pe numeroșii creatori populari, printre care se afirmă cei din Stănilești, Vut­­cani, Puiești, Dumești, Vinderei, Pădureni, Drînceni etc., de ase­menea pe interpreții, din Voinești, Buhăiești (Vulturești), Poenești și vom avea — în linii mari — ima­ginea unui potențial artistic vi­guros. Niciodată arta amatorilor nu s-a bucurat de o mai susținută stimulare ca acum. Dar este, oare, suficient valori­ficată măsura posibilităților artei amatoare din județul nostru ? Din păcate, trebuie să spunem că nu. In acest domeniu își mai fac loc, încă, suficiența, delăsarea, sau chiar lipsa de cunoaștere. Mai sunt cazuri cînd elanurile sînt înfrînte de comoditatea unor ac­tiviști culturali, directori ai că­minelor culturale, artiștii amatori fiind neantrenați, ori lipsiți de sprijin și îndrumare. In județul nostru mai sunt localități care nu au demonstrat ambiția de a părăsi anonimatul cultural-artistic, de a scoate la lumină valorile spiri­tuale existente. Este căzut comu­nelor Gh­eeni, Bogdănița, Tătă­­răni, Af. Vlahuță, Rebricea, Hur­­dugi, Lunca Banului, Lipovăț, Băl­­teni. Sau altele unde, deși există mari posibilități, afirmările sunt modeste: Murgeni, Puiești, Bă­nești, Codăești, Berezeni, Banca. Nu pledăm pentru obligația de a se obține pretutindeni performanțe. Nici nu ar fi posibil. Dar minimul de preocupare și acțiune este ne­cesar, in primul rînd pentru cu­noaștere. Căci, în unele locuri, sînt încă prea slabe inițiativele de depistare și valorificare a ta­lentelor interpretative, de inves­tigare a comorilor de artă popu­lară existente. Este necesară for­­marea încrederii în puterea de creație a amatorilor și la aceasta sunt chemați nu numai activiștii culturali, ci întreaga intelectua­litate de la sate. Un sprijin mai larg este așteptat de la toți in­telectualii, sprijin care să asigu­re promovarea virtuților artei amatoare. G. STOIAN „Tinerețe fără bătrânețe“. Pe scenă — echipa dansatorilor din Perieni, alături de cea mai tinără generația de artiști a­­matori din comună. întilnirea Artistului poporului Radu Beligan cu pionieri din Vaslui In sala de conferințe a Casei de cultură a sindicatelor din Vaslui, a avut loc, ieri la amia­ză, o intilnire a pionierilor din oraș cu Artistul poporului Radu Beligan, directorul Teatrului Național „I. L. Caragiale“ din București. Răs­­punzînd întrebărilor adresate de pionieri, Radu Beligan a vorbit despre prestigiul mișcării tea­trale românești, în lume, despre marea bogăție de talente din teatrul nostru de azi, precum și despre unele din principalele momente ale stră­lucitei sale cariere de adevărat artist cetățean. La sfirșitul intîlnirii, pionierii au oferit oaspe­telui buchete de flori, exprimtndu-și astfel satis­facția și bucuria de a-l fi avut în mijlocul lor pe unul din cei mai îndrăgiți interpreți ai scenei românești. VREMEA NOUĂ­ ­ 1­e împlinesc 90 de ani de la moar­­tea lui Lupu, unul Eugen din primii socialiști români, pionier in or­ganizarea cercurilor so­cialiste din ultimele de­cenii ale secolului tre­cut , propagandist al răspindirii socialismului în România. Eugen Lu­pu a urmat cursurile Liceului Național din Iași, după care s-a în­scris la Facultatea de drept din același oraș. Participarea lui Eugen Lupu la viața politică a tineretului studios a­­nimat de idei ționare a atras revolu­repede atenția unor profesori retrograzi și a autorită­ților represive din ora­șul Iași. Datorită perse­cuțiilor la care a fost supus, el a fost obligat să părăsească Iașul să se înscrie la Facul­­i­tatea de drept din București. Deceniul al VIlI-lea al secolului XIX a re­prezentat pentru țara noastră o perioadă fa­vorabilă pentru răspân­direa ideilor socialiste. Alături de tendințele organizatorice existente în rândul maselor mun­citoare, necesitatea or­ganizării este resimțită și în rândul tineretului studențesc însuflețit de ideile socialiste. La martie 1875, Eugen Lu­­­pu, reîntors la Iași, îm­preună cu alți colegi ai săi au înființat „Clu­bul studenților Univer­sității din Iași“, organi­zație dominată de ideo­logia socialistă. In a­­celași an a luat ființă, la București, „Societatea studenților în medicină“ avind ca președinte pe C. Istrati, iar ca vice­președinte, pe Alexan­dru Spiroiu, amindoi so­cialiști. Un mare merit la realizarea legăturii Intre cele două organi­zații studențești din Iași și București (in aceasta din urmă, după scurt timp, vor intra Nicolae Codreanu și Dr. Russel) a avut-o Eugen Lupu Prin sarcinile pe ca­re și le propuneau, re­prezentanții cercurilor socialiste erau continu­atorii direcți ai luptei și ai idealurilor genera­ției de la 1848. Eugen Lupu a crezut cu con­vingere in misiunea sa de militant socialist și a acționat in consecință pentru împlinirea aces­tui ideal. In anii 1876— 1877, Eugen Lupu a des­fășurat o intensă acti­vitate de atragere in cercurile socialiste ile­gale a membrilor clubu­lui studenților Universi­tății din Iași. Din rela­tările unor contempo­rani, printre care Cin Nădejde, reiese entuzi­asmul și bucuria pe care le manifesta­mn răspîndirea broșurilor și materialului cu conți­nut socialist. Celor pe care i-a atras in miș­carea socialistă Eugen Lupu, la puțin timp li s-au alăturat C. Mille și alții, deveniți ulte­rior elemente de nă­dejde in activitatea pu­blicistică de răspîndi­re a marxismului, în organizarea muncitorești și mișcării socia­liste, și care au con­tribuit la­­ înființarea primului partid politic al proletariatului din țara noastră in anul 1893. Alături de stră­dania depusă pentru a­­tragerea tineretului studios in mișcarea so­cialistă, Eugen Lupu, animat de ideile inter­naționalismului care au caracterizat totdeauna mișcarea noastră mun­citorească, s-a preocu­pat intens de sprijini­rea mișcării revoluțio­nare din țările veci­ne României, ca și de solidarizarea cu mișca­rea socialistă din di­versele țări ale Euro­pei. In anii următori, Eugen Lupu a desfășu­rat o activitate socia­listă tot mai susținu­tă. Astfel, cu ocazia împlinirii a 4 ani de la înființarea Societă­ții studenților în medi­cină, presa îl mențio­nează ca reprezentant al clubului studenților Universității din Iași. In același an 1879, are loc prima conferință a conducerii mișcării so­cialiste la care au luat parte, in afara lui Eugen Lupu, frații Nădejde, dr. Russel­­­ Arbore și alții. Cu a­cest prilej, s-a stabilit tactica ce trebuia ur­mată de către mișca­rea socialistă în rându­­rile muncitorilor, ale tineretului studios, precum și liniile gene­rale ale programului mișcării ce va fi rea­lizată în anul următor. Cu sănătatea zdrunci­nată, avind o consti­tuție fizică foarte șu­bredă, Eugen Lupu s-a stins din viață la sfirșitul lunii ianuarie a anului 1883 pe cînd funcționa ca judecător la Tribunalul din Su­­lina. ■ IMIMI WIMIHI HII MIHII Moartea prematura a lui Eugen Lupu, în pli­nă tinerețe doborit de tuberculoză, a îndure­rat mișcarea socialistă din țara noastră. Pre­sa socialistă a consa­crat memoriei sale mai multe articole la care a relevat meritele sale de militant, sub­liniind contribuția pe care a adus o propa­gandei socialiste și dezvoltării muncitorești in mișcării primii ani ai deceniului VIII al secolului al XlX-lea. In istoria mișcării noastre muncitorești, E­­ugen Lupu rămine în­scris ca un pionier și un înflăcărat animator al acțiunii de răspin­­dire a socialismului în România. ( D. ElI­OCĂRI Eugen Lupu 1855-1883) ’iiriitatitniiriftiinnriirtuniimifttiriln/niliiillinftnri, 'iiriiinimiiiiiritrtr/înninirfnnrrtirmrniriiiinniiiiiiih w/1 O Igiena gurii și a dinților bună igienă a gurii și a dinților trebuie încă de la naștere, începută sugarul și copilul mic. Pentru pri­mele începuturi ale igie­nei bucale se fac înaintea apariției dinților de lapte, de două — trei ori pe zi ștergîndu-se ușor gingia, limba și mucoasa obrajilor cu tam­poane de vată îmbibate cu ceai de mușețel călduț sau cu solu­ție foarte slabă de apă oxigena­tă (o linguriță la un pahar de apă călduță) sau de hipermanga­­nat de potasiu (2—3 picături la un pahar). După erupția (apa­riția) dinților de lapte, între 6 luni și doi ani jumătate — trei ani, se vor șterge dinții cu tam­poane de vată sau cu degetul înfășurat în tifon curat îmbibat în soluțiile amintite mai sus, cu­­rățindu-se totodată toate restu­rile alimentare. Obiceiul folosirii periuței de dinți poate fi în­vățat de copil chiar de la vîrsta de 3­-4 ani. In grădinițele de copii, în școli, Internate și, bi­neînțeles, în mediul familial, se găsesc mijloace educative și su­gestive pentru ca actul periajului să devină o obișnuință, o nece­sitate organică, un moment re­flex tn ocupațiile cotidiene ale cop­ilor. Dacă acest act reflex s-a consolidat în copilărie, el va persista toată viața. Periajul dinților se va practica, în prin­cipiu, după fiecare masă, deve­nind absolut indispensabil sea­ra, înainte de culcare, cu obli­gația ca după aceea copilul să nu mai consume nici un fel de aliment.­­ Depozitarea, în mediul bucal, unor resturi de substanțe zaharoase ce fermentează pe su­prafața dinților, produce acidifi­­cări cu acțiune demineralizantă asupra smalțului. Un mijloc de prevenire îl constituie periajul de dimineață, pentru înlăturarea depozitelor organice și minerale depuse pe dinți și prin stagna­rea peste noapte a salivei și precipitarea sărurilor din com­ponența acesteia. Orice interval mai mare de 24 de ore fără mă­suri de igienă duce la formarea unor depozite ce se fixează pe dinți, neputând fi îndepărtate la reluarea periajului. Tehnica periajului are un rol hotăritor. De aceea trebuie să ținem cont de elementele esen­țiale ale sale : poziția în picioa­re, cu corpul drept și capul in sus și nu aplecat deasupra chiu­vetei, periuța, bine prinsă tn mină, de preferat neumezită, spre a stimula secreția salivei și cu un strat nu prea abundent de substanță dentrifică (pastă sau praf), este introdusă in gu­ră și manevrată prin mișcări suficient de viguroase și asocia­te tacit să facă posibilă acțiu­nea smocurilor de păr pe toate suprafețele tuturor dinților de Sfatul medicului pe ambele arcade. O dată cu periajul dinților se va face și masajul marginii gingivale, prin care se activează circulația san­guină locală, stimulînd o mai bună hrănire și vitalitate a pa­­radontiului. In timpul periajului, buzele, obrajii, limba vor complet relaxate ca să nu re­fi­neze accesul periuței și jocul său liber la nivelul tuturor din­ților. Durata periajului trebuie să fie, în medie, de trei minute, așa încât pentru fiecare grupă să se poată efectua 8—10 miș­cării. După aceea se clătește gura energic prin contractarea și relaxarea ritmică și puternică a mușchilor obrajilor, buzelor și limbii, astfel încît lichidul să treacă forțat prin spațiile inter­­dentare, antrenînd toate elemen­tele detașate de periuță. Ca mijloace simple ce ajută curățirea dinților, stimulînd în același timp paradonțiul, se re­comandă mestecatul activ al unor alimente moi, consistente, ce nu lasă reziduuri. Un măr (necurățat de coajă), un morcov crud, mestecat la sfirșitul mesei curăță dinții tot așa de bine ca și periajul. Folosită fără exa­gerări, în mod rezonabil, guma de mestecat, deși conține zahăr și poate lăsa reziduuri lipicioase, constituie un mijloc eficient de igienă: pe de o parte, prin can­titatea de salivă pe care o pro­voacă ajută spălarea și curăți­rea bucală, iar pe de altă parte, prin mișcări de mestecare men­ține activă irigația sanguină țesuturilor paradond­ului, făcând-o a mai rezistentă la îmbolnăviri. „Un rău necesar", de care nu ne putem dispensa, sunt scobi­­torile, folosite în special de cei care prezintă spații interdenta­­re mai retentive, cu un angrenaj imperfect al dinților, cu cavități de carie, cu opturații (plombe) sau lucrări protetice care arață resturile alimentare. Scobiturile trebuie să fie de bună calitate, rezistente și suple, să nu se rupă, să nu formeze așchii, iar folosirea lor să se facă cu gri­jă, spre a nu răni gingia. Pen­tru îndepărtarea resturilor ali­mentare dintre dinți se mai poa­te folosi și o ață din fir de mă­tase (mătase dentară), care poa­te fi trecută ușor printre dinți fără a se scămoșa sau rupe, rea­­lizînd o bună curățire. Tartrul se depune îndeosebi după vîrsta de 15 ani. Fumătorii prezintă un tartru­ destul de dur și de colorație brună. De­punerea tartrului este însă ine­vitabilă chiar și la persoane­le ce-și efectuează regulat pe­riajul dentar. La persoanele ce prezintă o predispoziție particulară la re­facerea rapidă a depozitelor, scoaterea pietrei de pe dinți se va efectua chiar de 3 4 ori pe an, ceea ce impune prezenta­rea periodică și sistematică la cabinetul de stomatologie. Foca­re de infecție bucală sunt între­ținute și de cariile deschise, la resturile de rădăcini dentare, de plombe (opturații), de diferite lucrări adoptate pentru înlocui­rea unor lipsuri dentare. Toate acestea necesită prezentarea la medicul stomatolog, pentru că numai acesta poate face ceea ce se numește „asanarea bu­cală", înlăturînd tot ce nu mai este recuperabil, tratînd ce se poate trata și corectînd s­au în­locuind lucrările dentare vechi care nu mai corespund. Să se facă controlul periodic, să nu se aștepte pînă ce apar tulbu­rările ce marchează producerea unor complicații și deci a unui stadiu avansat al procesului pa­tologic. Controlul periodic sto­matologic constituie astfel o me­todă valoroasă de profilaxie a cariei și paradontopatiilor atît pentru adulți, cît și pentru co­pii. El trebuie efectuat cam de două ori pe an. Dr. GH. COJEA Policlinica de adulți Vaslui : Inițiativă • Gala N I.G.O. Vaslui a trecut la mă­•­suri „serioase“ de înfrumusețare a ur­­­bei. Să vedem cine o să mai indrăz­­­nească să spună că la această unitate • ar lipsi inițiativa. Grija deosebită de • care da dovadă onorabila instituție se • poate admira in plin centrul Vasluiu­­­lui, in piața Ștefan cel Mare, unde s-a­u confecționat un gard de apărare a­l peluzelor de iarbă din fața modernei • Case de cultură a sindicatelor... din • (hai Că n-o să vă vină a crede) sîrmă • ghimpată I Inițiativă, iu glumă ! •­ Comercianți • Negustorii cei mari din Birlad, așa • s-ar putea denumi comercianții de la • T.A.P.L.-ul din localitate, care au achi­­­ziționat trei mașini de făcut floricele • din porumb... gata defecte incă din • fabrică. Și nu acum, ei de aproape doi­­ ani de zile. E drept că nu au funcțio­­­nat nici o zi, dar s-au plătit amortis­­­mente pentru ele. Intre timp (doi ani nu e cine știe ce), s-au pregătit in­tens pentru lansarea pe piață a pro­duselor, aprovizionîndu-se cu 20 de tone de porumb și, făcînd recent o probă mașinilor, a reieșit că florice­lele... sunt gustoase, faptul fiind au­tentificat de majoritatea salariaților de la birourile unității cărora li s-au a­­dus... probe din prețiosul produs spre consumare. Cu toate acestea, „mași­nile nu sunt bune, sunt defecte - afir­mă însuși directorul - ne-am păcălit cind le-am cumpărat și nu le putem repara fiindcă, vedeți, noi nu suntem­ mecanici, ci... comercianți" ! Sâ te mai miri că pe așa comercianți ii con­curează vestitul Pirjol, negustor ambu­lant din te miri ce și mai nimic, că­ruia nu i se defectează niciodată.. sita în care produce „cocoșei" ? ) E mai simplu așa Cine spune că I.G.S. Bârlad nu ma­nifestă grijă pentru rezolvarea o­­perativă a problemelor ? Ne-ar contra­zice cu argumente solide asociația de locatari nr. 9, care, preocupată prin și de rezolvarea problemelor gospodă­rești, a încheiat cu I.G.L., incă din pri­măvară, un contract pentru construcția unui grup gospodăresc. I.G.L.-ul (fapt cu totul ieșit din comun) a venit cu o soluție ingenioasă de utilizare a unei vechi cisterne pentru depozitarea gu­noiului. Dar, cum de la idee la prac­tică e un drum lung, pentru a cărui parcurgere unitatea nu dispune de su­ficiente resurse ... fizice, deocamdată nu se încumetă la maratonul achitării obligațiilor. Așadar, gunoiul se depo­zitează tot între blocurile 8 și 9 de pe strada Karl Marx, tot sub geamul unui medic, cum arătam noi mai de mult la această rubrică. Se studiază insă posibilitățile de remediere. Pe toate fațetele posibile, de insuși cel mai autorizat reprezentant al conducerii I.G.L. - directorul­­ care, zilnic (cum singur recunoaște, și-l poate vedea oricine), aruncă și el gunoiul tot acolo ! Deocamdată, e mai simplu așa. De­pinde cu­ vor mai tolera insă locatarii. Paznici în pericol Nu-i puțin lucru să veghezi la a­­părarea avutului obștesc, sarcină de mare răspundere de care se achită în general cei plătiți special pentru asta. Că e noapte sau zi, ei stau la postu­rile lor. Unii visă, noaptea, mai dorm, că pe o așa vreme de iarnă e păcat să scoți nasul afară de la căldurică. Doar și așa, o dată cu scurgerea timpului, merge și leafa. Ehei, dacă ar mai avea un tovarăș acolo, ar mai schimba o vorbuliță cu el, ar mai dormi cu rindul, dar așa... Așa însă, ajungi să ți se fure de sub nas o ditamai căruță (și cine știe, miine-poimiine, poate să fii furat cu totul), așa cum a pățit, cind era de... serviciu, Du­mitru Serafim, paznic la brigada Dingo Piivești a C.A.P. Costești, în noaptea de 19 ianuarie 1973. Păi așa nu ma merge ! Ori doi paznici, ca să-și tine de urît unul altuia, ori deloc ! Noi cre­dem câ e mai bine deloc deci* paz­­nici ca D. S. Ora exactă Dacă cumva vi se defectează ceasul, adresați-vă Cooperativei „Prestarea" Birlad. Vi-l repară pe indelete și cu... mari defecțiuni. Prin intermediul meșterului Dănuț Grămăticu, ceasorni­car prin excelență. Să nu vă mire însă ori întristeze așteptările. Puteți să-l în­trebați de cîte ori poftiți „cînd va fi gata ceasul", că nu se supără mește­rul. Remedierile pentru el fac casă bu­nă in timp, iar neglijențele ii aduc „faimă“. Nu se deranjează deloc cînd ii aduci aminte că de la ultima repa­rație făcută ceasul merge cu ... 8 ore avans , nu se întristează de drumurile și cheltuielile inutile făcute de cetățeni în cele 14-15 întîlniri pînă le „repară" ceasul. Ce părere are conducerea co­operativei ? Rubrică realizată de C. BÎRLĂDEANU D. HUMA 1 4

Next