Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1582)
1973-01-31 / nr. 1532
Anul acesta, Fabrica de rulmenți din Birlad va aniversa două decenii de la realizarea primului rulment în această parte a țării. Sînt tot atîția ani de succese în producție, rulmenții bîrlădeni ciștigînd un binemeritat prestigiu în peste 50 de țări ale lumii. Ingenioși creatori de Inovații și raționalizări în cadrul producției, creatori și consumatori de frumos în timpul liber, metalurgiștii din Bârlad continuă tradițiile clasei muncitoare din România. Fruntași în producție, fruntași și pe scenă, muncitorii de la F.R.B. se pregătesc intens pentru întilnirea cu publicul, cu prilejul spectacolului omagial de Armindeni. „A fost elaborat deja - ne-a declarat tovarășul Dumitru Boșnea, responsabilul cu munca cultural-educativă din comitetul sindicatului pe întreprindere - un plan minuțios de pregătire a manifestărilor închinate aniversării a 20 de ani de la nașterea primului pilon al industriei grele din Județul nostru. Nu demult, s-a încheiat prima etapă de modernizare a fabricii . Intrînd în cea de a doua, în urma căreia producția va fi superioară actualului plan, este de la sine înțeles că și în frontul La F.R.B., la clubul întreprinderii acțiuni diversificate - un singur scop: educarea multilaterală a omului nou politico-ideologic, activitatea trebuie să fie laborioasă. Situîndu-se anul trecut, ca și în alți ani, pe primul loc în întrecerea socialistă din industria județului, colectivul nostru a dat dovadă de aceeași capacitate de dăruire a elanului său creator. Și în privința activității cultural-artistice am repurtat succese. E drept, unele acțiuni au avut caracter de campanie ; multă vreme n-am avut unde să desfășurăm activitatea pe cercuri, dar, cu concursul organelor locale de partid și de stat, avem, de la sfirșitul anului trecut, un nou sediu pentru clubul întreprinderii". Cele relatate mai sus ne-au fost confirmate de către tovarășul inginer Costică Foarfecă, secretarul comitetului de partid pe întreprindere, care a ținut sa precizeze că în activitatea cultural-educativă dusă la nivel de întreprindere sau secție, rezultatele pozitive sunt din ce în ce mai evidente, datorită bogatului conținut politico-ideologic al manifestărilor judicios pregătite. Intr-adevăr, la clubul F.R.B. (redeschis in luna octombrie 1972), acțiunile au început să aibă un mai mare succes de public și, în primul rind, mai multă substanță. Cercurile, care înainte ființau doar în unele perioade ale anului, încep să fie solicitate, dovadă că procesul de autoinstruire cîștigă noi adepți. Dacă cercul de arte plastice, spre exemplu, număra nu prea mulți membri în anii trecuți, manifestările sale fiind susținute de 3 sau 4 artiști amatori cunoscuți, în ultima vreme numărul pasionaților penelului sau ai dălții a crescut. Alături de plasticieni amatori cu o bogată experiență, în acest an (în sediul fabricii, în holul Teatrului „V. I. Popa" și la Casa de cultură a sindicatelor), vor expune și membrii mai tineri, printre care termistul Vasile Dulcescu și strungarul Nicolae Rotari. O altă activitate de microgrup, merituoasă s-a dovedit a fi cea a iubitorilor de literatură, activitate dusă în cadrul cenaclului literar „Mihail Sadoveanu". Dar, dincolo de activitatea organizată în cercuri, perfecționarea cunoștințelor tuturor salariaților este realizată și prin intermediul simpozioanelor, expunerilor și conferințelor pe teme tehnice, a altor acțiuni organizate în cadrul planului de propagandă tehnică, de către comisia inginerilor și tehnicienilor din întreprindere, in colaborare cu cabinetul tehnic, precum și cu cadre universitare, cercetători științifici și alți specialiști, din centrele București, Iași, Brașov ș.a. Nici activitatea artiștilor amatori din întreprindere nu se află mai prejos de realizările obținute in cadrul cercurilor clubului. Există aici mai multe formații instrumentale, cunoscute de către public. Orchestra de muzică populară (condusă de Constantin Ciorâscu) sau orchestra de muzică ușoară (dirijor: Mencicov Nicolau), avind ca soliști vocali pe Marcel Ambăruș și Ștefan Luca, sunt apreciate pentru calitatea programelor și dincolo de granițele municipiului, prin turneele realizate periodic. In întreprindere ființează trei brigăzi artistice de agitație (la secțiile role și rectificare și la serviciul tehnico-administrativ), care iși aduc o contribuție substanțială la surprinderea unor aspecte semnificative din viața colectivului. Corul fabricii, fanfara, precum și echipa de dansuri și-au reînceput repetițiile, la care vor lua parte din ce in ce mai mulți simpatizanți. Din discuția purtată cu cei doi interlocutori a reieșit un fapt îmbucurător : toate acțiunile cultural-educative, ca și cele artistice și-au îmbogățit conținutul politico-ideologic, nemaiavînd un caracter festivist - cum s-au petrecut lucrurile pînă nu de mult. Astfel, prin permanentizarea activității cercurilor, a repetițiilor formațiilor artistice, metalurgiștii necuprinși în activitățile organizate ale clubului vor putea să asiste, periodic, la programe artistice și la acțiuni tehnice cît mai variate. Orientate politico-ideologic și îndrumate de specialiști, activitățile clubului F.R.B. tind să capete, în felul acesta, o notă distinctă în viața culturală a municipiului. M. COLDUMIR M. MIHU • • ARTA AMATORILOR, un tărîm în care e așteptată încă investiția pasiunii și priceperii Arta nouă, secialistă, are în țara noastră un larg cîmp de afirmare, fără precedent. Grija partidului și statului nostru pentru îmbogățirea zestrei spirituale a oamenilor muncii, în concordanță cu înaltele principii care stau la baza făuririi noii societăți, reprezintă climatul în care se desăvîrșesc structuri morale noi. Adeziunea maselor de oameni ai muncii la actul cultural sporește, setei lor de cultură venindu-i în întâmpinare diversificarea și înmulțirea mijloacelor de culturalizare. Pe fundalul unor puternice transformări economice înnoitoare, în județul nostru se deschide, tot mai larg, unghiul de cuprindere a unei mereu mai înfloritoare spiritualități. Pătrund în case, mereu mai mult, presa, radio-ul, televiziunea, cartea, in timp ce alte forme de culturalizare (cinematograful, spectacolul, acțiunile căminelor culturale și caselor de cultură) atrag, de la an la an, un număr mai mare de cetățeni. Dar beneficiarii procesului continuu de culturalizare nu se prezintă ca simpli „consumatori" ci, în multe cazuri, se integrează ei înșiși actului de creație. Faptul este cunoscut sub genericul „mișcarea artistică de amatori", mișcare ce se afirmă în cele mai diverse forme, vie și dinamică, oglindă fidelă a mutațiilor spirituale ce însoțesc procesul de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Cu mijloacele sale specifice, arta amatorilor din județul nostru se impune — în domeniul interpretării și al creației — pe plan literar, plastic, muzical, coregrafic, în teatru sau cinematograf, contribuind merituos la acțiunea de propagare a culturii. Se cuvin relevate, în acest sens, prestigiul artistic și rezultatele obținute de corul Casei de cultură din Huși și corul „Armonia", al sindicatului învățămînt din Bîrlad, formațiile de dansuri din Ferești (Văleni), Todirești, de la Casa de cultură Negrești, fabricile de confecții Vaslui și Birlad, brigăzile artistice din Tanacu și Laza, orchestrele de muzică populară din Negrești și de la F.R.R., cenaclurile literare de la casele de cultură Bîrlad și Huși, orchestrele de muzică ușoară de la Vaslui și Bîrlad, cineclubul Casei de cultură din Huși, fanfarele din Valea Mare (Ivănești) și Hoceni, cenaclul plastic al Casei de cultură a sindicatelor din Bârlad, cimpoierii din Perieni, precum și un mare număr de interpreți individuali. La acestea se adaugă multe alte colective în curs de afirmare: dansatorii din Ivești, Tăcuta Dragomirești, cineclubul din Vasullui, corul din Ivănești, orchestrele de muzică ușoară din Fălciu și Miclești, ansamblurile folcloric și de estradă de la Casa de cultură din Vaslui, formațiile de teatru din Poenești și Miclești. Alături de toate acestea activează un mare număr de formații artistice, in special de la sate, care parcurg drumul unei continue perfecționări, care întrețin un permanent dialog cu publicul. Să-i mai amintim pe numeroșii creatori populari, printre care se afirmă cei din Stănilești, Vutcani, Puiești, Dumești, Vinderei, Pădureni, Drînceni etc., de asemenea pe interpreții, din Voinești, Buhăiești (Vulturești), Poenești și vom avea — în linii mari — imaginea unui potențial artistic viguros. Niciodată arta amatorilor nu s-a bucurat de o mai susținută stimulare ca acum. Dar este, oare, suficient valorificată măsura posibilităților artei amatoare din județul nostru ? Din păcate, trebuie să spunem că nu. In acest domeniu își mai fac loc, încă, suficiența, delăsarea, sau chiar lipsa de cunoaștere. Mai sunt cazuri cînd elanurile sînt înfrînte de comoditatea unor activiști culturali, directori ai căminelor culturale, artiștii amatori fiind neantrenați, ori lipsiți de sprijin și îndrumare. In județul nostru mai sunt localități care nu au demonstrat ambiția de a părăsi anonimatul cultural-artistic, de a scoate la lumină valorile spirituale existente. Este căzut comunelor Gheeni, Bogdănița, Tătărăni, Af. Vlahuță, Rebricea, Hurdugi, Lunca Banului, Lipovăț, Bălteni. Sau altele unde, deși există mari posibilități, afirmările sunt modeste: Murgeni, Puiești, Bănești, Codăești, Berezeni, Banca. Nu pledăm pentru obligația de a se obține pretutindeni performanțe. Nici nu ar fi posibil. Dar minimul de preocupare și acțiune este necesar, in primul rînd pentru cunoaștere. Căci, în unele locuri, sînt încă prea slabe inițiativele de depistare și valorificare a talentelor interpretative, de investigare a comorilor de artă populară existente. Este necesară formarea încrederii în puterea de creație a amatorilor și la aceasta sunt chemați nu numai activiștii culturali, ci întreaga intelectualitate de la sate. Un sprijin mai larg este așteptat de la toți intelectualii, sprijin care să asigure promovarea virtuților artei amatoare. G. STOIAN „Tinerețe fără bătrânețe“. Pe scenă — echipa dansatorilor din Perieni, alături de cea mai tinără generația de artiști amatori din comună. întilnirea Artistului poporului Radu Beligan cu pionieri din Vaslui In sala de conferințe a Casei de cultură a sindicatelor din Vaslui, a avut loc, ieri la amiază, o intilnire a pionierilor din oraș cu Artistul poporului Radu Beligan, directorul Teatrului Național „I. L. Caragiale“ din București. Răspunzînd întrebărilor adresate de pionieri, Radu Beligan a vorbit despre prestigiul mișcării teatrale românești, în lume, despre marea bogăție de talente din teatrul nostru de azi, precum și despre unele din principalele momente ale strălucitei sale cariere de adevărat artist cetățean. La sfirșitul intîlnirii, pionierii au oferit oaspetelui buchete de flori, exprimtndu-și astfel satisfacția și bucuria de a-l fi avut în mijlocul lor pe unul din cei mai îndrăgiți interpreți ai scenei românești. VREMEA NOUĂ 1e împlinesc 90 de ani de la moartea lui Lupu, unul Eugen din primii socialiști români, pionier in organizarea cercurilor socialiste din ultimele decenii ale secolului trecut , propagandist al răspindirii socialismului în România. Eugen Lupu a urmat cursurile Liceului Național din Iași, după care s-a înscris la Facultatea de drept din același oraș. Participarea lui Eugen Lupu la viața politică a tineretului studios animat de idei ționare a atras revolurepede atenția unor profesori retrograzi și a autorităților represive din orașul Iași. Datorită persecuțiilor la care a fost supus, el a fost obligat să părăsească Iașul să se înscrie la Faculitatea de drept din București. Deceniul al VIlI-lea al secolului XIX a reprezentat pentru țara noastră o perioadă favorabilă pentru răspândirea ideilor socialiste. Alături de tendințele organizatorice existente în rândul maselor muncitoare, necesitatea organizării este resimțită și în rândul tineretului studențesc însuflețit de ideile socialiste. La martie 1875, Eugen Lupu, reîntors la Iași, împreună cu alți colegi ai săi au înființat „Clubul studenților Universității din Iași“, organizație dominată de ideologia socialistă. In același an a luat ființă, la București, „Societatea studenților în medicină“ avind ca președinte pe C. Istrati, iar ca vicepreședinte, pe Alexandru Spiroiu, amindoi socialiști. Un mare merit la realizarea legăturii Intre cele două organizații studențești din Iași și București (in aceasta din urmă, după scurt timp, vor intra Nicolae Codreanu și Dr. Russel) a avut-o Eugen Lupu Prin sarcinile pe care și le propuneau, reprezentanții cercurilor socialiste erau continuatorii direcți ai luptei și ai idealurilor generației de la 1848. Eugen Lupu a crezut cu convingere in misiunea sa de militant socialist și a acționat in consecință pentru împlinirea acestui ideal. In anii 1876— 1877, Eugen Lupu a desfășurat o intensă activitate de atragere in cercurile socialiste ilegale a membrilor clubului studenților Universității din Iași. Din relatările unor contemporani, printre care Cin Nădejde, reiese entuziasmul și bucuria pe care le manifestamn răspîndirea broșurilor și materialului cu conținut socialist. Celor pe care i-a atras in mișcarea socialistă Eugen Lupu, la puțin timp li s-au alăturat C. Mille și alții, deveniți ulterior elemente de nădejde in activitatea publicistică de răspîndire a marxismului, în organizarea muncitorești și mișcării socialiste, și care au contribuit la înființarea primului partid politic al proletariatului din țara noastră in anul 1893. Alături de strădania depusă pentru atragerea tineretului studios in mișcarea socialistă, Eugen Lupu, animat de ideile internaționalismului care au caracterizat totdeauna mișcarea noastră muncitorească, s-a preocupat intens de sprijinirea mișcării revoluționare din țările vecine României, ca și de solidarizarea cu mișcarea socialistă din diversele țări ale Europei. In anii următori, Eugen Lupu a desfășurat o activitate socialistă tot mai susținută. Astfel, cu ocazia împlinirii a 4 ani de la înființarea Societății studenților în medicină, presa îl menționează ca reprezentant al clubului studenților Universității din Iași. In același an 1879, are loc prima conferință a conducerii mișcării socialiste la care au luat parte, in afara lui Eugen Lupu, frații Nădejde, dr. Russel Arbore și alții. Cu acest prilej, s-a stabilit tactica ce trebuia urmată de către mișcarea socialistă în rândurile muncitorilor, ale tineretului studios, precum și liniile generale ale programului mișcării ce va fi realizată în anul următor. Cu sănătatea zdruncinată, avind o constituție fizică foarte șubredă, Eugen Lupu s-a stins din viață la sfirșitul lunii ianuarie a anului 1883 pe cînd funcționa ca judecător la Tribunalul din Sulina. ■ IMIMI WIMIHI HII MIHII Moartea prematura a lui Eugen Lupu, în plină tinerețe doborit de tuberculoză, a îndurerat mișcarea socialistă din țara noastră. Presa socialistă a consacrat memoriei sale mai multe articole la care a relevat meritele sale de militant, subliniind contribuția pe care a adus o propagandei socialiste și dezvoltării muncitorești in mișcării primii ani ai deceniului VIII al secolului al XlX-lea. In istoria mișcării noastre muncitorești, Eugen Lupu rămine înscris ca un pionier și un înflăcărat animator al acțiunii de răspindire a socialismului în România. ( D. ElIOCĂRI Eugen Lupu 1855-1883) ’iiriitatitniiriftiinnriirtuniimifttiriln/niliiillinftnri, 'iiriiinimiiiiiritrtr/înninirfnnrrtirmrniriiiinniiiiiiih w/1 O Igiena gurii și a dinților bună igienă a gurii și a dinților trebuie încă de la naștere, începută sugarul și copilul mic. Pentru primele începuturi ale igienei bucale se fac înaintea apariției dinților de lapte, de două — trei ori pe zi ștergîndu-se ușor gingia, limba și mucoasa obrajilor cu tampoane de vată îmbibate cu ceai de mușețel călduț sau cu soluție foarte slabă de apă oxigenată (o linguriță la un pahar de apă călduță) sau de hipermanganat de potasiu (2—3 picături la un pahar). După erupția (apariția) dinților de lapte, între 6 luni și doi ani jumătate — trei ani, se vor șterge dinții cu tampoane de vată sau cu degetul înfășurat în tifon curat îmbibat în soluțiile amintite mai sus, curățindu-se totodată toate resturile alimentare. Obiceiul folosirii periuței de dinți poate fi învățat de copil chiar de la vîrsta de 3-4 ani. In grădinițele de copii, în școli, Internate și, bineînțeles, în mediul familial, se găsesc mijloace educative și sugestive pentru ca actul periajului să devină o obișnuință, o necesitate organică, un moment reflex tn ocupațiile cotidiene ale copilor. Dacă acest act reflex s-a consolidat în copilărie, el va persista toată viața. Periajul dinților se va practica, în principiu, după fiecare masă, devenind absolut indispensabil seara, înainte de culcare, cu obligația ca după aceea copilul să nu mai consume nici un fel de aliment. Depozitarea, în mediul bucal, unor resturi de substanțe zaharoase ce fermentează pe suprafața dinților, produce acidificări cu acțiune demineralizantă asupra smalțului. Un mijloc de prevenire îl constituie periajul de dimineață, pentru înlăturarea depozitelor organice și minerale depuse pe dinți și prin stagnarea peste noapte a salivei și precipitarea sărurilor din componența acesteia. Orice interval mai mare de 24 de ore fără măsuri de igienă duce la formarea unor depozite ce se fixează pe dinți, neputând fi îndepărtate la reluarea periajului. Tehnica periajului are un rol hotăritor. De aceea trebuie să ținem cont de elementele esențiale ale sale : poziția în picioare, cu corpul drept și capul in sus și nu aplecat deasupra chiuvetei, periuța, bine prinsă tn mină, de preferat neumezită, spre a stimula secreția salivei și cu un strat nu prea abundent de substanță dentrifică (pastă sau praf), este introdusă in gură și manevrată prin mișcări suficient de viguroase și asociate tacit să facă posibilă acțiunea smocurilor de păr pe toate suprafețele tuturor dinților de Sfatul medicului pe ambele arcade. O dată cu periajul dinților se va face și masajul marginii gingivale, prin care se activează circulația sanguină locală, stimulînd o mai bună hrănire și vitalitate a paradontiului. In timpul periajului, buzele, obrajii, limba vor complet relaxate ca să nu refineze accesul periuței și jocul său liber la nivelul tuturor dinților. Durata periajului trebuie să fie, în medie, de trei minute, așa încât pentru fiecare grupă să se poată efectua 8—10 mișcării. După aceea se clătește gura energic prin contractarea și relaxarea ritmică și puternică a mușchilor obrajilor, buzelor și limbii, astfel încît lichidul să treacă forțat prin spațiile interdentare, antrenînd toate elementele detașate de periuță. Ca mijloace simple ce ajută curățirea dinților, stimulînd în același timp paradonțiul, se recomandă mestecatul activ al unor alimente moi, consistente, ce nu lasă reziduuri. Un măr (necurățat de coajă), un morcov crud, mestecat la sfirșitul mesei curăță dinții tot așa de bine ca și periajul. Folosită fără exagerări, în mod rezonabil, guma de mestecat, deși conține zahăr și poate lăsa reziduuri lipicioase, constituie un mijloc eficient de igienă: pe de o parte, prin cantitatea de salivă pe care o provoacă ajută spălarea și curățirea bucală, iar pe de altă parte, prin mișcări de mestecare menține activă irigația sanguină țesuturilor paradondului, făcând-o a mai rezistentă la îmbolnăviri. „Un rău necesar", de care nu ne putem dispensa, sunt scobitorile, folosite în special de cei care prezintă spații interdentare mai retentive, cu un angrenaj imperfect al dinților, cu cavități de carie, cu opturații (plombe) sau lucrări protetice care arață resturile alimentare. Scobiturile trebuie să fie de bună calitate, rezistente și suple, să nu se rupă, să nu formeze așchii, iar folosirea lor să se facă cu grijă, spre a nu răni gingia. Pentru îndepărtarea resturilor alimentare dintre dinți se mai poate folosi și o ață din fir de mătase (mătase dentară), care poate fi trecută ușor printre dinți fără a se scămoșa sau rupe, realizînd o bună curățire. Tartrul se depune îndeosebi după vîrsta de 15 ani. Fumătorii prezintă un tartru destul de dur și de colorație brună. Depunerea tartrului este însă inevitabilă chiar și la persoanele ce-și efectuează regulat periajul dentar. La persoanele ce prezintă o predispoziție particulară la refacerea rapidă a depozitelor, scoaterea pietrei de pe dinți se va efectua chiar de 3 4 ori pe an, ceea ce impune prezentarea periodică și sistematică la cabinetul de stomatologie. Focare de infecție bucală sunt întreținute și de cariile deschise, la resturile de rădăcini dentare, de plombe (opturații), de diferite lucrări adoptate pentru înlocuirea unor lipsuri dentare. Toate acestea necesită prezentarea la medicul stomatolog, pentru că numai acesta poate face ceea ce se numește „asanarea bucală", înlăturînd tot ce nu mai este recuperabil, tratînd ce se poate trata și corectînd sau înlocuind lucrările dentare vechi care nu mai corespund. Să se facă controlul periodic, să nu se aștepte pînă ce apar tulburările ce marchează producerea unor complicații și deci a unui stadiu avansat al procesului patologic. Controlul periodic stomatologic constituie astfel o metodă valoroasă de profilaxie a cariei și paradontopatiilor atît pentru adulți, cît și pentru copii. El trebuie efectuat cam de două ori pe an. Dr. GH. COJEA Policlinica de adulți Vaslui : Inițiativă • Gala N I.G.O. Vaslui a trecut la mă•suri „serioase“ de înfrumusețare a urbei. Să vedem cine o să mai indrăznească să spună că la această unitate • ar lipsi inițiativa. Grija deosebită de • care da dovadă onorabila instituție se • poate admira in plin centrul Vasluiului, in piața Ștefan cel Mare, unde s-au confecționat un gard de apărare al peluzelor de iarbă din fața modernei • Case de cultură a sindicatelor... din • (hai Că n-o să vă vină a crede) sîrmă • ghimpată I Inițiativă, iu glumă ! • Comercianți • Negustorii cei mari din Birlad, așa • s-ar putea denumi comercianții de la • T.A.P.L.-ul din localitate, care au achiziționat trei mașini de făcut floricele • din porumb... gata defecte incă din • fabrică. Și nu acum, ei de aproape doi ani de zile. E drept că nu au funcționat nici o zi, dar s-au plătit amortismente pentru ele. Intre timp (doi ani nu e cine știe ce), s-au pregătit intens pentru lansarea pe piață a produselor, aprovizionîndu-se cu 20 de tone de porumb și, făcînd recent o probă mașinilor, a reieșit că floricelele... sunt gustoase, faptul fiind autentificat de majoritatea salariaților de la birourile unității cărora li s-au adus... probe din prețiosul produs spre consumare. Cu toate acestea, „mașinile nu sunt bune, sunt defecte - afirmă însuși directorul - ne-am păcălit cind le-am cumpărat și nu le putem repara fiindcă, vedeți, noi nu suntem mecanici, ci... comercianți" ! Sâ te mai miri că pe așa comercianți ii concurează vestitul Pirjol, negustor ambulant din te miri ce și mai nimic, căruia nu i se defectează niciodată.. sita în care produce „cocoșei" ? ) E mai simplu așa Cine spune că I.G.S. Bârlad nu manifestă grijă pentru rezolvarea operativă a problemelor ? Ne-ar contrazice cu argumente solide asociația de locatari nr. 9, care, preocupată prin și de rezolvarea problemelor gospodărești, a încheiat cu I.G.L., incă din primăvară, un contract pentru construcția unui grup gospodăresc. I.G.L.-ul (fapt cu totul ieșit din comun) a venit cu o soluție ingenioasă de utilizare a unei vechi cisterne pentru depozitarea gunoiului. Dar, cum de la idee la practică e un drum lung, pentru a cărui parcurgere unitatea nu dispune de suficiente resurse ... fizice, deocamdată nu se încumetă la maratonul achitării obligațiilor. Așadar, gunoiul se depozitează tot între blocurile 8 și 9 de pe strada Karl Marx, tot sub geamul unui medic, cum arătam noi mai de mult la această rubrică. Se studiază insă posibilitățile de remediere. Pe toate fațetele posibile, de insuși cel mai autorizat reprezentant al conducerii I.G.L. - directorul care, zilnic (cum singur recunoaște, și-l poate vedea oricine), aruncă și el gunoiul tot acolo ! Deocamdată, e mai simplu așa. Depinde cu vor mai tolera insă locatarii. Paznici în pericol Nu-i puțin lucru să veghezi la apărarea avutului obștesc, sarcină de mare răspundere de care se achită în general cei plătiți special pentru asta. Că e noapte sau zi, ei stau la posturile lor. Unii visă, noaptea, mai dorm, că pe o așa vreme de iarnă e păcat să scoți nasul afară de la căldurică. Doar și așa, o dată cu scurgerea timpului, merge și leafa. Ehei, dacă ar mai avea un tovarăș acolo, ar mai schimba o vorbuliță cu el, ar mai dormi cu rindul, dar așa... Așa însă, ajungi să ți se fure de sub nas o ditamai căruță (și cine știe, miine-poimiine, poate să fii furat cu totul), așa cum a pățit, cind era de... serviciu, Dumitru Serafim, paznic la brigada Dingo Piivești a C.A.P. Costești, în noaptea de 19 ianuarie 1973. Păi așa nu ma merge ! Ori doi paznici, ca să-și tine de urît unul altuia, ori deloc ! Noi credem câ e mai bine deloc deci* paznici ca D. S. Ora exactă Dacă cumva vi se defectează ceasul, adresați-vă Cooperativei „Prestarea" Birlad. Vi-l repară pe indelete și cu... mari defecțiuni. Prin intermediul meșterului Dănuț Grămăticu, ceasornicar prin excelență. Să nu vă mire însă ori întristeze așteptările. Puteți să-l întrebați de cîte ori poftiți „cînd va fi gata ceasul", că nu se supără meșterul. Remedierile pentru el fac casă bună in timp, iar neglijențele ii aduc „faimă“. Nu se deranjează deloc cînd ii aduci aminte că de la ultima reparație făcută ceasul merge cu ... 8 ore avans , nu se întristează de drumurile și cheltuielile inutile făcute de cetățeni în cele 14-15 întîlniri pînă le „repară" ceasul. Ce părere are conducerea cooperativei ? Rubrică realizată de C. BÎRLĂDEANU D. HUMA 1 4