Ziarul de Sibiu, iulie 2005 (Anul 3, nr. 86-89)

2005-07-11 / nr. 87

­uri de 1,6 milioane euro __________________________________LA MULȚI ANI, FRANȚA! Fundația “Un copil, o speranță” din Sibiu a fost “capacitată” de Ambasada Franței la București și de Ministerul Francez de Externe, pentru a fi parte integrantă a unui program de amploare națională, destinat protecției copiilor instituționalizați. Finanțările obținute în acest sens s-au ridicat la 1,6 milioane euro. Elena Tudorache, director executiv al fundației, dezvăluie Trustului Gazeta mecanismele prin care organizațiile neguvernamentale și-au creat capital de imagine în fața forurilor franceze, pentru a le convige de viabilitatea proiectelor. Reporter: Care sunt coordo­natele colaborării dintre funda­ția pe care o reprezentați și par­tea franceză? Elena Tudorache. Fundația “Un Copil o Speranță” (UCOS) din Sibiu funcționează din anul 1998 și are o tradiție de parte­­neriat româno-francez. încă de pe atunci, am început activita­tea noastră în colaborare cu fundații franceze, care au parti­cipat alături de noi la rezolvarea problemelor stringente ale copi­ilor aflați în dificultate. Am ră­mas fideli acestui tip de parte­­neriat francofon, deoarece eu cred că felul în care, noi ro­mânii privim felul de protecție a copilului este foarte asemănător cu sistemul francez, promovat în domeniu. Dacă începutul a fost destul de timid, o dată cu trecerea anilor, colaborarea s-a concretizat în proiecte de anver­gură, derulate împreună. Rep: Care sunt activitățile de referinț derulate în cadrul parteneriatului francofon? E.T. ACOS a beneficiat de finanțări substanțiale din partea Ministerului de Afaceri francez, materializate în cadrul unui grup de proiecte, care poartă denumirea generică “Projets ■enfant Roumanie”, în cadrul unor cooperări descentralizate. Aceasta înseamnă că fundația noastră are un partener similar din Franța, care ne asigură o parte din consultanța socială în România. Proiectul în care noi ’­ntem implicați, numit “Con­­ul de Consiliere și Terapie pentru Copil și Familie” este unic în conținutul său, pentru că se adresează unui fenomen, ca­re doar în ultimul timp a intrat în atenția celor care se ocupă de protecția instituționalizată a drepturilor copilului - maltrata­rea acestuia. Proiectul presu­pune prevenirea și combaterea oricăror forme de violență, fie că e vorba de abuzuri fizice, emoționale, sexuale, fie că ne referim la exploatarea copilului. Rep: Care este cuantumul finanțărilor de care beneficiaț­ din partea instituțiilor franceze? E.T. în cadrul parteneriatu­lui mare franco-român, care este bine gestionat de Ambasa­da Franței la București și de o structură superioară a ONG-uri­­lor de protecție a copilului din România - Federația ONG-uri­­lor Naționale pentru Protecția Drepturilor Copiilor­, avem în derulare opt proiecte unice de­rulate sub patronajul guvernului francez, în valoare de 1,6 mili­oane euro. Această formă de fi­nanțare este superioară, pentru că se bazează pe cunoașterea si­tuației reale a copilului din Ro­mânia. Finanțarea este de lungă durată, pe trei ani, care a debu­tat în anul 2002 și care ne per­mite să implementăm la stan­darde înalte proiectele noastre, existând timp suficient pentru a găsi resurse de finanțare pentru continuarea lor. Proiectul este important pentru că avem o “antenă” directă cu un ONG specializat dintr-o țară care are deja tradiție în domeniu. Parte­nerul francez, “Solidarite 35 Roumanie”, cu sediul în Ren­nes, deși nu este un organism cu activitate socială în Franța, are specialiști care tratează la nivel înalt problemele pe care noi le abordăm în problematica drep­turilor copilului. La 1 septem­brie 2005, finanțarea se va sista, pentru că se termină perioada specifică de trei ani. Parteneria­­tul nostru cu guvernul francez continuă însă, urmând a intra în vigoare un alt proiect, tot pe trei ani, ceea ce reprezintă o dovadă a încrederii pe care francezii o au în noi, în contextul finanțării proiectului nostru, care repre­zintă, în speță, materializarea colaborării dintre județul Sibiu și departamentul “Iile et Vil­lain” din Franța, în contextul parteneriatului dintre cele două Consilii Generale s-a reușit ca din toamnă finanțarea progra­mului “Centrul de Consiliere pentru Copii și Familie” să fie preluat de Consiliul Județean Sibiu. La 1 septembrie va avea loc o evaluare importantă a ceea ce a însemnat parteneriatul gen­eral româno-francez, pentru toate cele opt ONG-uri din România. Rep. Care sunt organismele similare din Franța implicate în proiecte? E.T. Există două mari fed­erații din Franța cu care deru­lăm activități de profil. Prima este “Federația Handicap”, care se ocupă de studierea problema­ticii copilului cu handicap din Franța. Cea de-a doua are denu­mirea generică “La înălțimea Omului”, care-și propune ca principal obiectiv, lupta pentru respectul drepturilor persoane­lor cu handicap din Europa. în cadrul acestui ultim parteneriat, noi avem o poziție importantă, pentru că în cadrul întâlnirii in­ternaționale, care a avut loc la Bordeaux în 2004, s-a înființat un Parlament Asociativ al Han­dicapului - organism care do­rește a fi ochiul vigilent al legis­lației internaționale în domeniu. Acest parlament a luat ființă din voința comună a celor 65 de state participante la eveniment și reprezintă un super­vizor a ceea ce se întâmplă în dome­niu. Parlamentul este condus în acest moment de Franța și are șase vicepreședenți, din care una este asigurată de noi. în 14 iunie 2005 a avut loc întâlnirea de validare a acestui parlament, la care a participat și Catherine La Lumiere, din partea fostei președinții a Parlamentului European. Scopul acestui for este acela de a nu mai permite discriminarea și marginaliza­­rea, de a nu exista excluderi. în 12-15 octombrie 2005, va avea loc o altă întâlnire internațio­nală a acestei federații, în care se vor discuta proiectele de per­spectivă. Rep. De alte proiecte mai derulați pe termen scurt? E.T. UCOS este implicat în proiectul “Grundwig”, de ase­menea cu finanțări substanțiale, al căror lider este Franța și are ca partener alte patru state, printre care și România: în fapt, proiectele “Grundwig”, în faza lor inițială, s-au adresat țărilor din Uniunea Europeană, însă s-a dorit extinderea sferelor de ap­licabilitate și la statele aderente la această Uniune, de unde și includerea­ României. Tema acestui proiect este definirea viitorului copil european, pen­tru a răspunde la întrebarea cum trebuie să ne educăm copiii, pen­tru a deveni cetățeni ai Europei, dar totodată fără a-și pierde identitatea și rădăcinile. ■ Ionuț COMAN *'4;4*PHB*âM** > HHI î I §Ș Francezul Brâncuși a locuit în Petroșani "I-am oferit artistului, în lo­cuința mea din str. Cloșca nr.2, camera de oaspeți, dar el a pre­ferat să doarmă pe un divan în camera de zi. Femeia de servi­ciu, care era o excelentă bucătă­reasă, și-a văzut încălcate toate atribuțiile, rolul ei reducându­­se la acela de purtătoare a coșului de cumpărături, când îl însoțea pe Brâncuși la piață, în fiecare dimineață, după ple­carea mea la ateliere. Timp de o lună, rântașurile, gulașurile, șnițelele cu sos de smântână, papricașurile ardelenești au fost detronate și înlocuite cu mân­căruri frugale, compuse din le­gume și zarzavaturi fierte sau crude, din fripturi la grătar, sa­late și fructe. Cât timp a stat la Petroșani, a întreținut un schimb aproape zilnic de tele­grame cu o prietenă a sa din Franța. Telegramele și le ducea singur la poștă, la scurt timp după ce poștașul îi aducea o proaspătă depeșă. A venit și ora plecării, marcată de un fapt banal, dar semnificativ pentru dezinteresarea materială a artis­tului în legătură cu acel ansam­blu fără preț pe care l-a dăruit Gorjului. Brâncuși, la plecarea din Petroșani, nu avea nici bani de tren! Mi-a cerut cu împru­mut 2000 de lei, sumă pe care mi-a restituit-o ulterior”, scria Georgescu Gorjan în cartea sa, “Amintiri despre Brâncuși”. Timp de un an a stat în casa inginerului Georgescu Gorjan, în tot acest timp, în care a adus în zonă mâncărurile franțuzești, Brâncuși a realizat schițele care aveau să stea la baza ridicării Coloanei Infinitului. Monu­mentul care este acum unul dintre reperele orașului Târgu Jiu a fost, de altfel, construit piesă cu piesă la Umirom Pet­roșani. Epigonii în 2001, când s-au săr­bătorit 125 de ani de la nașterea sculptorului, conducerea Umi­rom a hotărât, la sugestia fostu­lui prefect Aurelian Serafin­­ceanu, să construiască o copie a monumentului, pe care să o doneze Primăriei Parisului. Firma din Petroșani are în patrimoniu schițele originale și acceptul sculptorului pentru a le utiliza în turnarea părților componente ale Coloanei In­finitului. Inițiativa s-a transfor­mat la scurt timp în scandal politic, prin declarațiile anti- Umirom ale lui Răzvan Theo­­dorescu și Ion Caramitru. Lovi­tura de grație care a dus la abandonarea inițiativei de reproducere a coloanei a fost dată însă din interiorul Umi­rom. Un fost angajat al firmei a declarat că, în încercarea legi­timării acțiunii de copiere a operei de artă, conducerea Umirom s-a folosit de schițe contrafăcute. Potrivit ingineru­lui Ludovic Vass, schițele invo­cate de fostul prefect au fost fabricate de către un colectiv de specialiști din care a făcut parte și Serafinceanu. “Documentația Coloanei Infinitului am făcut-o noi, nu Brâncuși. N-a existat niciodată, în nici o arhivă, vreo documen­tație tehnică semnată de Brâncuși”, așa că schițele prezentate de prefect nu puteau fi făcute cu creionul marelui artist”, a declarat Ludovic Vass, fost șef al Departamentului Proiectare, Produse, Proiectare Tehnologică, Urmărirea Pro­ducției și Prețuri din cadrul UMIROM SA Petroșani. ■ Petru POPOVICI Ștefan Georgescu Goijan este legătura Văii Jiului cu “francezul” Constantin Brancuși. Considerat de Franța, tara de adopție, drept cel mai mare sculptor al secolului XX, Brâncuși a avut legături strânse cu județul Hunedoara. 16

Next