Ziarul Călătoriilor, noiembrie 1912 – noiembrie 1913 (Anul 13, nr. 1-52)

1912-11-14 / nr. 1

2 ZIARUL CĂLĂTORIILOR ŞI AL ŞTIINŢELOR POPULARE Pentru cititori Popularizarea ştiinţei a luat un mare avânt in toate ţările, dar mai ale in cele din apusul Europei şi în Statele U­­nite ale Americei. Azi nu mai e permis unui cetăţean al oricărei ţări să nu cu­noască progresele ştiinţelor, progrese cari formează singura adevărată avere a omenirii. Literatura unei ţări preţueş­­te mult, ea înalţă sufletul, dar cultura adevărată nu se obţine de­cât prin ştiin­ţă. .,Ziarul Călătoriilor", sporindu-şi pagi­nile la 16 şi ocupându-se şi cu populari­zarea tuturor ştiinţelor e menit deci, să împlinească un gol la noi în ţară: răs­pândirea cunoştinţelor­ ştiinţifice in cla­sa cea­ mare a populaţiunei noastre. O asemenea publicaţiune pusă la înde­mâna tuturor pungilor, din cauza pre­latul ei cel minim, îşi va ajunge cu siguranţă scopul. Bine înţeles ne vom adresa tuturor, imbrăţişind întregul domeniu al ştiin­ţei, formând astfel cu timpul o enciclo­pedie ştiinţifică populară, cu totul folo­sitoare, trebuincioasă oricui. Numeroase gravuri şi reproducţuni fotograf ce vor uşura şi mai mult înţelegeea­ textului, după cum se poate constata şi din nu­mărul de faţă. Vor putea să colaboreze toți cei cari se ocupă cu o ştinţă, le ce­rem chiar binevoitorul lor concurs pen­tru frumoasa, operă instructivă ce între­prindem şi în a cărei reuşită avem toa­tă încrederea. Vom da loc cu plăcere tu­turor întrebărilor de tot felul privitoare la toate ştiinţele, cum şi răspunsurilor, cari pot veni tot de la cititori, nu înt­inai din partea redacţiuneî şi vom pu­blica nu numai articole de ştiinţă pură, ci şi practică. Voim într'un cuvânt ca această revis­tă să fie a tuturor, cititorii putând să colaboreze de câte ori pot şi vor să-şi dea părerea asupra diferitelor chestiuni şti­inţifice. Şi să nu se crează că cerem ci­titorilor ceia ce ei nu au. Nu. Sunt de pildă observatiuni de psihologie anima­lă, fapte observate asupra inteligentei a­­nimalelor, care umplu coloane întregi in revistele similare străine. Asemenea ob­servaţii pot să fie făcute de ori­cine, nu numai de un învăţat. Ceva mai mult, e probabil ca vre­un distins­­învăţat de la noi să poată folosi un asemenea ma­terial strâns in coloanele acestei reviste pentru cine ştie ce studiu. Sunt apoi multe fenomene meteorologice, astrono­mice, etc. cari nu cer de­cât numai câte­va reguli foarte simple şi pe cari le poa­te observa oricine, dacă are bunăvoinţă şi răbdare. Vom primi apoi cu plăcere ori­ce ino­vaţie care ar părea nimerită şi vom a­­dăuga cu încetul toate rubricile de cari va fi nevoie, aproapindu-ne astfel cât mai mult de scopul ce ne-am propus. SAAAA/WVWWW TROMBELE Atmosfera care înconjoară pământull până la aproape 200 de km. nu e nici­o­­dată liniştită, şi e mereu în mişcare. La un moment dat, atmosfera nu are ace­iaşi densitate pretutindeni, ci în unele părţi e mai îndesată, în alte părţi mai puţin, ea suferă ceia ce numesc meteo­rologii presiune şi presiunea aceasta se măsoară cu ajutorul barometrului. Aco­lo unde atmosfera apasă mai mult, un­de presiunea este mai mare, se produc de obicei tulburări atmosferice, mercu­rul barometrului se coboară la mini­mum. Când mercurul unui barometru se urcă din ce în ce spre maximum, presi­unea a descrescut, aerul circulă în toate direcţiunile, nu mai e apăsat. ■ Intre două minime se pot produce dese­ori cicloa­ne, trombe, mişcări violente ale atmosfe­rei, cari sunt de o putere colosală şi cari se deosibesc in : maritime şi de us­cat. Vai de nava care e prinsă de o trombă maritimă, căci tromba aspiră apa şi se formează un fel de stâlp gigantic, al norilor şi al apei mărei, care se roteşte cu repeziciune şi are şi o mişcare drept înainte. Intr’o clipă, cea mai puternică navă e distrusă. Trombele de uscat sunt şi mai peri­cufoase, căci dacă­ pe mare rar se văd corăbii, pe uscat sunt rare locurile ne­locuite. Dacă tromba dă peste vre-un o­­raş, distruge tot pe acolo pe unde trece şi chiar acum în vara anului 1912 a pus­tiit câte­va oraşe din Statele­ Unite. Gravura de pe prima pagină e o schi­ţă a ravagiilor pe care le-au făcut o trombă în statul Missisipi. Casele sunt prefăcute în bucăţi, fiinţele toate omorâte, nimic nu scapă dinaintea deslănţuirea elementului înfuriat. Ro­mânia e ferită de asemenea vârtejuri co­losale şi nici­odată nu s'a auzit ca un vârtej să facă atâtea pagube. aeroplanele De când aeroplanele au devenit un mijloc aproape sigur de locomoţiune, nu am avut de înregistrat de­cât două războae: războiul turco-italian şi actu­alul războiu balcanic. Italienii nu mai au întrebuinţat aeroplanele şi s’a do­vedit că el© aduc foarte mari foloase. Ar fi fost şi mai mult întrebuinţat ae­roplanul în acel război, dacă teatrul războiului nu ar fi fost prea departe. In actualul război aeroplanele nu au jucat un rol însemnat, căci nici una din ţările beligerante nu erau pregătite în această direcţiune. S’a auzit de func­ţionarea aeroplanelor doar la asediul A­­drianopolului. Ar fi cu totul altceva când războiul s’ar da între ţări ca Franţa, Germania, Anglia, Rusia, Italia şi alte câteva. Şi prin­tre acele „alte câteva”, putem socoti şi ţara noastră, care are o adevărată flo­tilă aeriană, cu aparate conduse de avi­atori neîntrecuţi. Utilitatea aeroplanelor în războaie e considerabilă şi s’a văzut chiar, cu prile­jul manevrelor franceze, cu ajutorul ae­roplanelor cum un general a fost făcut prizonier. E interesant că tocmai acel ge­neral nega utilitatea aeroplanelor. Cu armatele moderne atât de nume­roase în oameni, generalul şef cu greu mai poate să ştie ce se petrece pe linia de bătaie, atât pe frontul său, cât şi pe frontul duşmanilor. Spionii, ştafetele, ci­cliştii, motocicliştii, telegrafiştii şi tele­­foniştii nu mai sunt îndestulători. Cava­leria nu dispune, pentru a adera, de mjloa­ce în raport cu mijloacele recente. Din cauza descoperirei prafului fără fum cavaleria primeşte lovituri de foc, fără să ştie de unde vin, dacă loviturile sunt date de grupe mici, sau de batalioane mari, indicaţile sunt prea fragmentare. Aeroplanele ii vin însă în ajutor pentru recunoaşterea la distanţe mari; ele sunt ca nişte adevărate antene foarte lungi pentru o armată în mers. Generalul şi ofiţerii din suita sa ,urcaţi pentru câ­teva momente numai în aeroplane, îşi vor putea da socoteală dintr-o dată de ansamblul manevrelor comandate, mai uşor chiar de­cât ar fi călări, sau ia automobil. Artileria va scoate un mare profit cu concursul observatorilor aeri­an­i, pentu a-şi regula tirul. Atacul şi apărarea, cetăţilor se vor o­­pera în condiţiune cu totul noi. Pe de altă parte, Italienii au găsit mij­locul în războiul din Tripolis să arunce proectile asupra duşmanului şi multe din acele proectile au avut succesul do­rit. , Sir Hiram Maxim, marele învăţat ame­rican, a ratat ce pericol ar, ameninţa Anglia, când o flotilă de aeroplane, ger­manie de pildă, ar veni să bombardeze oraşelle engleze. De aceia Englezii sunt foarte preocu­paţi de această problemă. Ei, ari au cea mai mare flotă, vor acum să aibă şi o flo­tă aeriană. Nu e de mirare, ca în câţiva ani, vreuna din puterile mari, să echipe­ze o flotă de 10.000 aeroplane, fiecare ma­şină purtând’ doar-trei oameni armaţi, cari să ateriseze într’un punct determi­nat. Cele 10.000 de maşini ar costa cât un Dreadnought, cel mult şi toată chel­tuiala e motorul, care probabil că în curând se va iefteni. Aeroplanul va fi de sigur cea mai bună înarmare a sta­telor mici. S’au inventat tunuri contra aeropla­nelor, dar în timpul nopţei tunurile nu pot fi utilizate. Dacă vom avea vre­ odată un mare răz­boi în Europa, apoi vom auzi lucruri ne­închipuite, așa cum n’am citit, nici în romanele lui Jules Verne, Wells sau ale căpitanului Daniil Escadrile de ‘aeropla­ne vor lupta contra altor escadrile şi lupta se va da pe uscat, pe apă­ şi în aer. Tr. B. Corlescu Iuţeala hunind e de 300.000 klm. pe secundă şi cu toate acestea de la steaua cea mai apropiată abia ne soseşte lumi­na în patru ani şi jumătate. Steaua a­­ceia e cea numită Alfa din constelația Centaurul.

Next