Ziarul Ştiintelor Populare şi al Călătoriilor, noiembrie 1913 – decembrie 1914 (Anul 14, nr. 1-60)
1913-11-12 / nr. 1
ZIARUL CĂLĂTORIILOR ŞI AL ŞTIINŢELOR POPULARE 835 O uzină faimoasă E vorba despre atelierele unde se fabrică motoarele Gnome.Cine a văzut, cât sunt de bine şi de precis lucrate piesele motorului rotativ Gnome, desigur îşi va fi închipuit, că şi fabrica unde se lucrează, trebue să fie înzestrată cu maşini speciale. In adevăr, dacă ne gândim la precisiunea care se cere,i pentru a echilibra piesele unui motor rotativ, care se învârteşte de 1000 de ori într'un minut, înţelegem că maşinele obişnuite nu pot folosi îndeajuns. Echilibratul pieselor, în maşinele cu mare viteză, este chestiunea cea mai delicată în construcţie. Nu gramele, ci centigramele socotesc mult şi produc tulburări în mers. Pentru isbândirea acestora, fabrica Gnome condusă cu dibăcie de fraţii Seguin, are numai vreo 500 şi ceva de maşini. Lucrătorii fabricei sunt în număr de 800 şi dau gata în fiecare zi 5 motoare. Maşinele, care lucrează diferitele piese sunt toate automatice. Se pun bucăţi de metal nelucrate, iar maşina singură le ia din grămadă, le fixează bine, le găureşte, strunjeşte, le tae ghevind, le fasonează şi le dă drumul gata. Omul nu face nimic lângă maşină, veghiază doar, să-i dea bucăţile de metal la timp. Maşinele lucrează piesele uniforme cu desăvârşire. 25 maşini de acest fel lucrează fără întrerupere. Cilindrii motorului se fac din blocuri de oţel ce cântăresc 37 kgr. unul. Ei bine, cele 215 strunguri diferite, se străduesc și rod metalul până ce nu mai rămâne decât 2,800 kgr. din bloc; atunci cilindrul e gata de montat. Carterul se face dintr'o bucată de 49 kgr. După 3 ore de lucru nu mai rămâne decât 6 kgr.; carterul, cutia în care este închis vilbrechenul, bielele, fusul motor, este gata. Totul se lucrează repede, repede că piesele odată isprăvite, de multe ori trebue să fie îmmuiate (întoarse), adică să fie băgate la cuptor roșite și apoi lăsate să se răcească. După ce es din atelierele speciale, piesele se trec prin sălile de control, unde se aleg. Cele bune se trimit la montaj, cele rele la gunoi, adică nu se pot îndrepta. Când motorul e gata montat, trec la sala de încercări. Aici se aşează pe anafet, un dric cu 2 roate, ca la tunuri. Moronii e legat cu rezervoarele de benzină, ulei şi pus să se învârtească cu elice safl fără, cu morişca Renard pentru controlarea puterei. 20—30 afeturi bombardează mereul, un adevărat regiment de artilerie. Numai urechile celor cari stau pe lângă ele, ştiu că le merg bine. Dar fraţii Seguin, nu lucrează numai motorul Gnome, ei au o echipă de lucrători speciali, cari într'un atelier deosebit experimentează modele noi. Pe drum de fabricaţie este un motor rotativ cu o singură supapă, numai pentru scăpare. Zilele trecute a încetat din viaţă unul dintre cei mai de seamă învăţaţi, naturalistul Alfred Russel Wallace, născut în anul 1823, la Usik, Monmouthshire, Anglia. La început era un simplu călător. Intre 1848 şi 1852 a vizitat regiunea Amazonului, interesat ca biologist, între 1854—1862 a vizitat arhipelagul malaesic. A publicat relaţiuni ştiinţifice pentru amândouă aceste călătorii. In acelaş timp şi fără să ştie de ipotezele lui Darwin, studia teoria selecţiunei naturale şi a trimes chiar acestuia un studiu asupra acestei chestiuni. Wallace şi-a publicat teoriile sale în „Contribuţiune la teoria selecţiunei naturale (1870) şi în Darwinismul (1889). In această ultimă scriere discută teoria selecţiunei sexuale şi exprimă părerea, că selecţiunea naturală nu poate să explice şi desvoltarea calităţilor înalte ale omu-Conducătorii uzinei, pătrunşi de nevoia simţită în orice meserie, de a avea lucrători buni, cu carte, lucrători cari să ştie pentru ce lucrează aşa şi nu altfel, cum şi ce fel şi de ce trebue tratat astfel un material oarecare, a infinitui. In 1876 a publicat o monografie asupra distribuţiei geografice a animalelor. A mai scris apoi Vaccinarea (1885), Minunile şi spiritualismul modern (1875), Veacul cel minunat (ultima ediţie în 1903), Locul omului în univers (1904), Este locuită, planeta Marte? (1907), Viaţa mea etc. In Locul omului în univers încearcă să dovedească că, Soarele are o situaţie specială în univers, iar Pământul de asemenea în sistemul solar, asfel că numai planeta noastră e locuită. Părerea aceasta cu totul absurdă e explicabilă din cauza credinţelor religioase ale marelui naturalist. Portretul ce-l reproducem e luat după revista londoneză Knowledge, Februarie 1908, pe timpul când Wallace şi-a serbat a 85-a aniversare a naşterei sale. Alfred fţussel Wallace ţat pe lângă uzină o şcoală specială pentru ucenicii şi lucrătorii lor. Şi uzina aceasta a motoarelor rotative Gnome are numai 3 ani de viaţă. I. Giuulea --------------------oo------------------