Ziarul Ştiintelor Populare şi al Călătoriilor, 1915 (Anul 15, nr. 1-52)
1915-01-06 / nr. 1
ZIARUL ŞTIINŢELOR POPULARE ŞI AL CĂLĂTORIILOR %.„ Descoperirile muritime in evul mediu Comerţul în Orient. — Prima cauză a descoperirilor maritime a fost dorinţa de a se îmbogăţi. In evul mediu ,anumite mărfuri procurau acelora cari făceau comerţul cu ele enorme beneficii, căci erau rari. Intre aceste mărfuri erau şi mirodeniile, perlele şi aurul. Aceste produse veneau toate din Asia şi se cunoştea sub acelaş nume, Indiile, diferitele părţi de unde se luau. Aceste Indii apăreau în imaginaţia europenilor extrem de bogate. Mărfurile de cari aveau nevoie le erau aduse de neguţătorii arabi, pe două drumuri, unul pe pământ ,altul pe mare. Drumul pământean traversa, Asia centrală şi sfârşea la marea Neagra: drumul maritim trecea prin oceanul Indian şi marea Roşie în Egipt, de undie mărfurile erau aduse la Alexandria. Mărfurile aduse pe spatele cămilelor la marea Neagră erau îmbarcate pe corăbiile genoveze, încărcăturile aduse de corăbiile arabe erau transportate pe corăbiile veneţiene. După cum vedem, veneţienii şi genovezii erau stăpânii comerţului cu Orientul şi cum aceştia ţineau în mâinile lor singurele drumuri cunoscute, alte popoare maritime se gândeau să găsească un alt drum spre Indii, isvorul atâtora bogaţi Cunoştinţele geografice în evul mediu . Dar pentru a găsi un alt drum spre Indii trebuia mai întâi ca ideile asupra formei pământului să fie modificate şi cunostaţele geografice mai întinse şi mai precise. Europenii din evul mediu erau în geogafie mult mai necunoscători decât fuseseră Grecii şi Românii In afară de ţara lor, ei nu cunoşteau decât ţările din împrejurul Mediteranei, adică Marocul, Algeria, Tunis, Tripolitania, delta Nilului şi Egiptul şi în sfârşit Asia Mică. Desemnul coastelor era reprodus pentru marinari pe hărţi având şi porturile mai însemnate. Cât despre pământ, nu se admitea de a fi sferic, căci oamenii hemisferei opuse, ziceau ei, ar fi trebuit să meargă cu capul în jos, ceea ce nu era de admis. Forma pământului şi-o reprezentau când ca un pătrat, când ca o sferă. Intre anii 1271—-1291, Marco Polo făcu o călătorie în China şi India şi, la întoarcerea sa în Europa făcu o carte în care descria bogăţiile nenumărate ce se găseau acolo. In timp ce fiecare european ar fi vrut să se îmbogăţească cu aurul din Cathaja China şi din Oipangu — Japonia — ideile asupra formei pământului se modificau. Din cauza Cruciadelor, legăturile cu arabii se strânseră. Arabii cunoşteau lucrările grecilor asupra geografiei. Ori, grecii admiteau ca pământul să poată fi rotund. Era deci posibil ca, plecând din Europa să se ajungă în Asia. Grecii mai spuneau că în acelaş ocean putea să scalde Europa şi Asia. Deci, înconjurând Africa se putea ajunge în Indii. Această idee se înrădăcina în mintea Portughezilor şi-i îndemna la călătorii. Premergătorii Portughezilor. Portughezii fură întrecut în Atlantic și pe coasta Africei, de marinarii genovezi și francezi. Pe o hartă din 1339, figurau deja capul Bojador insulele Azore, Madera și Canariile. E aproape sigur că în 1360, marinarii din Dieppe și apoi cei din Rouen, atinseră golful Guinei. Intre anii 1364 şi 1410, ei veniră să caute produsele, mai cu seamă fildeşul şi aurul, pe coastele cari se numesc şi astăzi coasta de Fildeş şi Coasta de Aur. Dezastrul războiului de o sută de ani şi ocuparea nordului Franţei de Englezi întrerupseră comerţul african. Călătoriile Portughezilor. Portughezii începură călătoriile lor în 1419. Atinseră capul Bojador (1433), capul alb și corpul verde (1441). Atinseră Equatorul în 1471 și descoperiră gura fluviului Congo în 1485. Bartolomeu Diaz făcu o călătorie în care furtunile îl aruncară spre sud, fără să-și dea seama, până în oceanul Indian, unde este acum Natal. La întoarcere, trecu pe lângă capul cel mai de sud al Africei, pe care-l numi Capul Bunei Speranțe. Dar, pentru a-și face un echipaj îi trebui foarte mult, pentru că poporul credea că în spre sudul Africei, în fundul mărei se găseşte un imens magnet, care atrage corăbiile spre fund. — In sfârşit, Vasco di Gama reluă drumul parcurs de Diaz, se sui în lungul coastei orientale a Africei, atinse Mozambic, Zanzibar şi de acolo, călăuzit de un pilot arab, ajunse în faţa oraşului Calicut, pe coasta occidentală a Indiei. Portughezii voiau să fie ei singuri stăpâni pe noul drum spre Indiii. Nici o corabie, care nu era portugheză sau autorizată de Portughezi, nu avea voe să navige pe acel drum. Masco di Gama, în capul a douăzeci de corăbii, când atinse Calicut, la 1502, întâlni o flotă arabă încărcată cu orez. El puse de se tăie nasul, urechile şi mâinile întregului echipaj, — opt sute de oameni. Mutilaţii fură lăsaţi apoi în corăbii, cărora le dădu foc. Portughezii stăpâni pe Indii, ruinau comercianţii arabi şi compromiteau interesele sultanului Egiptului şi prosperitatea Veneţiei. De aci, o coaliţie. Veneţienii dădu sultanului Egiptului şi neguţătorilor arabi bani, material de război, oameni şi ofiţeri. O flotă fu echipată pe marea Ironie. Dar, după câteva sucese fu bătută şi nimicită la Diu (1915). Unul din urmaşii lui Vasco di Gama, Albuquerque, se făcu stăpân pe Soeptom şi Aden (1513) la intrarea în marea Roşie, şi ocupă Ormoz (1515) la intrarea în golful Persic; era astfel stăpân pe singurele drumuri prin cari mărfurile Orientului ajungeau în Mediterană. El ocupă Malaca (1511), iar ofiţerii lui merseră mai departe și debarcară în Java, Banda, Molusce. Apoi atinseră Canton. Pria coasta orientală a Chinei (1517); în sfârșit, o ambasadă portugheză fu primtă la Pekin (1520). In timp ce Portughezii căutau drumul Indiei spre sud făcând înconjurul Africei, Christofor Columb îl căuta pe la vest, pe socoteala Spaniolilor, descoperind fără Măcar să bănuiască America. Christofor Columb. — Christofor Columb s'a născut la Savona, în Genova, într anii 1436—1445 — data este nesigură. Era fiul unui țesător sărac. La 14 ani, Columb se făcu marinar: a navigat 23 ani. Călătorise în Orient, în Anglia şi Islanda şi de mai multe ori a fost şi pe coastele Guinei. In 1470 se stabili la Lisabona, unde urmă studiile de astronomie şi geografie şi se insură cu fiica unui nobil portughez, reputat ca navigator îndrăzneţ. Cu timpul cât a stat la Lisabona se pare că a chibzuit proiectul său, astfel formulat de el insuşi: ,,A căuta Orientul prin Occident şi a trece prin calea de apus în ţara mirodiiilor. Un savant florentin, Toscanelli, care era în corespondenţă cu Columb, spuse proiectul lui, regelui Portugaliei, in 1474. Prima călătorie. Regele Portugaliei, neluâdu-i în seamă proiectele de călătorie Civistnto Columb se duse la Ferdinand Lumea cunoscută în 1412 după globul lui Martin Behaim (Nuremberg). Pavilionnele indică posesiunile portugheze din acele vremuri). maritime