Ziarul Ştiintelor Populare şi al Călătoriilor, 1922 (Anul 26, nr. 1-51)
1922-01-03 / nr. 1
Marţi 3 Ianuarie 1922 ZIARUL ŞTIINŢELOR POPULARE ŞI AL CĂLĂTORIILOR No. 1. 19 DIN „CitiTORIILE“ LUI BOLINTINEANU _____ _ ' ■ *C (Urmare) Pecetea sau sigiliul epistaţilor este rotundă ; poartă săpat chipul Maicii Domnului— este de argint, frântă în patru bucăţi De jur împrejurul ei are o inscripţie în greceşte şi turceşte: «Pecetea epistaţilor comunităţii Muntelui sfânt*. Sihastrii din timpurile vechi au găsit următori ce s’au împrospătat necontenit până în zilele noastre. Ei locuesc scorburile din vârful stâncilor celor mai sălbatice. Acolo lucrează mătănii, cruci de lemn şi le dau călugărilor în schimb pe merinde de mâncare. Din mănăstirile acestui munte se luau înainte patriarhii. Călugării trec timpul în rugăciune; numit fraţii muncesc. La dânşii, ca şi la chinoviile noastre,se observă regulile bisericeşti. Toaca, clopotele există. Toaca este foarte vechie : o astfel de toacă s a găsit în ruinele de la Pompea. Cât pentru clopote, sunt asemenea vechi în în Orient. Se crede că s’au născocit de sântul Pavlin, episcop de Nole, în secolul al V-lea. Biblioteca acestui aşezământ este în decadenţă. A fost un timp când la muntele Atos se afla o mare bibliotecă de cărţi şi manuscrise în mai multe limbi, dar mai târziu, după despărţirea bisericilor orientale de a Romei, călugării fanatici le ar fi aruncat în mare sau le-ar fi ars. Cu toate acestea se mai găsesc manuscrise în mai multe limbi, cum şi hrisoave vechi. Un catalog în limba rusă, de aceste manuscrise, s’a publicat la Petersburg în 1847. Călugării de aici, ca toţi călugării de ritul oriental, sunt în mare parte fără cultură A se ruga —iată tot ce cred despre misia lor. La monastirile Sfântului Atos se află o şcoală de pictură, gravură şi sculptură pe lemn foarte renumită. Capul acestei vechi şcoale fuse un Alanod Panselinos, ce se născu în Salonic în al doisprezecelea secol —acesta fuse totodată capul şcoalei bizantine. La biserica din Cannes se găsesc încă icoane zugrăvite de dânsul. Această şcoală ea însăşi este în decadenţă. Monastirea Iveron pare în adevăr să fie veche. In această monastire se găsesc încă prin ziduri fărămituri de sculptură antică, ce rechiamă vechiul Olofizos. Monastirea s’ar fi zidit în onoarea Sfântului Ioa 11 mergătorul înainte, de trei Georgieni sau Iberieni, dar nu se ştie în ce an. In biserică sunt mulţime de icoane trimise de la Petersburg fără nici un merit artistic, dar împodobite cu mărgăritare şi cu şic. De aceste icoane sunt înecate bisericile aici... Aici este icoana Maicii Domnului, ca făcătoare de minuni în tot muntele. Este deasupra porţii de intrare. Se zice de călugării crezâtori că Teofile, patriarhul Alexandriei, vrăjmaş al Sf. Hrisostom, dând foc la câteva monastiri,căci era certat cu călugărul Isidor, făcu să se arunce icoanele. Această icoană a Maicii Domnului, aruncată în mare, reveni către ţărm lângă Iveron şi un călugăr Gavril o culese. Mai este încă o icoană a Maicii Domnului în fundul unei bisericuţe a sfinţilor Apostoli. Aceasta este rănită la obraz din care rană, zic călugării, iese sânge. Pe la anul 650, piraţii călcară monastirea Iveron, capul piraţilor lovi icoana cu un cuţit şi din rană ieşi sânge. Piraţii, văzând această minune, se făcură toţi călugări. Monastirea Stavronichitas nu este departe de aici. Această monastire are un donjon pătrat, învârfuit cu turnuleţe; aici sunt puţine lucruri de văzut. Nu departe de această monastire este Lavra, pe un tărâm uscat şi râpos. In timpii de demult, aceasta era cea dintâi sub toate raporturile — astăzi dărăpănarea se întinde în acest loc. Turnurile se surpă şi iedera se întinde prin galerii. Decoraţia bisericii cei mari de la Lavra, lucrare în mare parte a lui Panselinos, merită să fie văzută. Nişte figuri mari de jumătăţi de trupuri se văd în josul zidurilor. Isus, în fundul bolţii cei mari; mai jos îngerii, arhanghelii şi heruvimii, — la stânga Isus înaintea lui Pilat, Patima şi învierea, se văd războinicii martiri; Isus înaintea învăţaţilor, uciderea nevinovaţilor, intrarea lui Crist în Ierusalim şi Buna Vestire ; apoi Adormirea Maicii Domnului, înaintea porţilor de bronz, dăruite de Nicefor Foca, pe nişte stâlpuleţi de granit este fiarul, pe marginea lighianului, lângă doi lei, Chiliandari am zis că este aproape de acest istm spre marginea muntelui, înăuntrul curţii acestei monastiri Tablam din capela palatului Riccardi din Florenţa