Ziarul Ştiintelor şi al Călătoriilor, 1927 (Anul 31, nr. 1-52)
1927-01-04 / nr. 1
ZTATOt BTimnff 31 'AL' CTfATORTHTO ______________________________________________________1 1______________________________________ 2 rZIAHUL STIINTELOR SL Al. CĂLĂTORIILOR Anul XXXI No. 1. Director STELIAN POPESCU 4 Ianuarie 1927 APARE SAPTAMANAL CU COLABORAREA PERMANENTA A DOMNILOR: Enric Otetehisanu, Directorul Institutului Meteorologic ii Comandor C. Buchholtzer, Comangauatul Sc. Navale. D. Roman, Pn./esor la Scoala Politechnică Nicoae Gane, Inginer zoc. Cugtr. ( Ăl*"* • I. Simionescu frajesor Universitar-Iasi C. Crasimiu, Ziarist . Intrat înainte Comandor A. Negulescu, Profesor Scoale Militare Eus*'. colomoaica, Student universitar fle anul 1933 C. A» Dinescu, Licenţiat in ştiinţe. Profesor Const A. I. Ghica Publicist ; j; ■ in»« n.r_ . T" Scarlat Dinescu, Licenţiat in ştiinte Chimist A. V. Lecca, Publicist P. P- btanes.u, Dr. iiistnnte. Sef de tucran Universitate qy Gilly, Redactor artistic ; n c -mac ! za uAIY lada e De anul nou irata «lü'ä tarai Un nou an începeţi pentru cititori şi pentru noi. Un obicei strămoşesc este ca la incheerea unui ,oji să pe arunce ochii spre drumul străbătut, ca pe cel viitor să se calce mai sigur. Propăşirea omenirei se datoreze în deosebi nemulţumirei cu o anumită stare. Savanţii, artiştii nu au ajuns la opere desăvârşite decât prin faptul că erau veşnic nemulţumiţi de ceea ce făceau, erau veşnic frământaţi de dorinţa unui traai bine“. Ne-am străduit sa ne folosim chiar de greşelile din trecut, pentru a le evita pe viitor. Şi în buna parte suntem recunoscători iubiţilor noştri cititori cari şi-au dat seama de rolul „Ziarului Nostru" — cum îi zic unii, — în formarea tineretului şi luminarea poporului şi ne-au trimis observatiunile lor, de cari er a ţinut şi se va ţine seamă. Bineînţeles că nu ne putem compara cu revistele similare străine , mijloacele technice şi scumpetea hârtiei se opun categoric. Dar în ţărmurile posibilului, am căutat ca, în schimbul unei sume minune, să unim plăcutul cu folositorul. Numărul clişeelor a fost mărit, varietatea articolelor s’a menţinut, am introdus concursurile cari desvoltă curiozitatea şi agerimea mintei şi am adăogat o pagină veselă, — şi ştiinţa râde, am făcut abonamente de scurtă durată, am suprimat cuponul la concursuri, etc, etc., — numai pentru a mulţumi pe toţi, pentru a face din ziar o podoabă în casa oricui. Ziarul „Nostru“ se face tot mai cunoscut, ceia ce dovedeşte că sforţările noastre sunt apreciate, că cititorii îşi dau seama cât contribue la cultivarea populaţiei noastre combătând relele aduse de ignoranţă şi ajutând la explicarea ştiinţifică a fenomenelor naturale. Dacă ştiinţa ar pătrunde în straturile cele mai de jos, faţa şi avuţia ţărei noastre ar fi cu totul alta. Aiurea totul are la temelie ştiinţa. Până şi bărbierii au academie şi reviste de specialitate. La noi, nu se găsesc carte mai pentru nici o meserie. — tâmplărie, cismărie, tnichigerie, cazangerie, etc. — nici chiar pentru agricultură. Scopul ziarului nostru e tocmai acesta : să deştepte dragostea pentru ştiinţă, să arate că Ştiinţa nu e o gogoriţă, că ea poate şi trebue să fie la îndemâna şi spre folosul oricui. De aceea, datoria oricărui cititor faţă de ţara pe care o iubeşte este să răspândească printre cunoscuţi şi prieteni ziarul. Dacă fiecare ar face numai câte un nou aderent, ştiinţa ar câştiga, şi rezultatul va fi o îmbunătăţire a stărei generale spre mulţumirea tuturor. Vrândrivă un an nou cu sănătate şi spor, încheiem cu o destul de cunoscută lozincă a suratei „Natura“. „Numai prin Ştiinţă România Mare va deveni România tare". De muncă ştiinţifică şi linişte are nevoe Ţara noastră ca unirea să fie nu numai geografică ci şi sufletească. Redacţia Dacă omul s’ar duce măcar din lună în lună la un medic spre a fi examinat, — multe boli s’ar putea preveni. Cine are timp, în vâltoaiua vieţei de azi ? Şi câţi din cei unii ar putea face acest lucru, o fac ? Mai nimeni. Americanii, oameni practici, au început să aşeze prin băi, prin vespasiene, prin gări, aparatul de la pagina 16 care se aseamănă foarte mult cu cântarele automate destul de răspândite și pe la noi După cum unele dau greutatea, trae-ori scrisă pe un tichet, — tot așa aparatul arată starea generală a sănătăţei, dând şi buletinul respectiv. Ce examinează un medic ? Inima, aşa cum s’a descris în No 47 al ziarului , respiraţia , presiunea sângelui, aşa zisa tensiunea arterială; urina, spre a vedea cum lucrează rinichii. Omul se urcă pe platformă pe trece braţul printr’un Inel, se încinge peste pept cu o cingătoare apucă cu mâinile două mânere și... așetaptă rezultatul. Săgeata din dreapta, sus arată temperatura corpului ; cea dela mijloc măsoară bătaia virmiei (car diograful); cea din stânga arab' când s’au terminat măsurătorile, ca bolnavul să se scoboare. Braţul metalic ce se sprijină de cingătoare măsoară puterea plămânilor. Până şi urina se analizează amănunţit, în cele patru eprubete. Când totul s’a terminat, cade un buletin, din care, îşi poate face oricine idee dacă e sau nu nevoe să meargă la un medic. Evaminarea de atenţie a indicationlor date în jurul ilustraţiei ne scuteşte de alte amănunte. Aparatul costă 300 dolari, 60.01Ki lei cl mult. Pe când şi pe la eră ? — Mu$ Delamar*