Ziarul Ştiintelor şi al Călătoriilor, 1932 (Anul 36, nr. 2-48)
1932-01-12 / nr. 2
ZIARUI STIINTELC CĂLĂTORII ULEI - SCRIS-PE-INTELESUL-TUTUROR * 5LEI NOUI DATE SOLARE - ------- ------------ de Prof. Universitar GH. NICHIFOR Tn epoca anuală pe care o parcurgem în Ianuarie curent, Soarele stă mult ascuns privirilor noastre, atât prin scurtimea zilelor cât și prin acoperirea cerului cu norii intime - coşi, din cari urmează să cadă zăpada. Tocmai pentru că Soarele, iarna, ne lipseşte mai mut, face ca el să fie cu atât mai mult dorit. Din această pricină ne am hotărât a ne aminti de el prin scris, comunicând cititorilor noştri cele mai recente date asupra Soarelui, câştigate de Astronomie şi de Astrofizică în ultimii 3—4 ani. In această privinţă ne vom servi de o lucrare apărută în ultimul trimestru al lui 1931, datorită d-lui Georges Bruhat, profesor la facultatea de ştiinţe a Universităţii din Paris, din care dăm şi următorul citat, care se referă la importanţa continuităţii studiilor asupra astrului zilei : „lăsând de o parte faptul că de la Soare ne vine lumina şi căldura care întreţin viaţa pe pământ, e un alt motiv de ordin ştiinţific, care face că sunt zece observatoare pe întreg globul a căror preocupare fundamentală este studiul Soarelui; este faptul că Soarele este singura stea căreia îi putem studia în detaliu structura şi constituţiunea, din cauza apropierei sale de noi“. Cunoaşterea fenomenelor solare trebue să fie considerată ca preliminară pentru studiul stelelor, aşa că nu mai poate surprinde faptul că Soarele e studiat azi de 10 observatoare astronomice, în fruntea cărora cităm observatorul de la Meudon (Franţa) şi acel de pe muntele Wilson (California). Trebue să mai adăugăm că lucrarea d-lui Bruhat reprezintă cursul predat de clasa în 1930 la Sorbona, dar fără calculele matematice. După o serie de argumente critice foarte documentate, asupra distantei și dimensiunilor aparente ale Soarelui, autorul conchide că nu există astăzi nici un motiv serios, care să se opună la concluzia ca globul soarelui este perfect sferic şi că raza acestei sfere nu variază, ci rămâne constantă. Diametrul aparent este în mijlociu de 32 minute de arc, sau înmulţind cu 60, el se exprimă ca valorând 1920 secunde de arc, preciziune care nici în viitor cu mijloace mai perfecţionate, nu va putea fi modificată în plus sau în minus, decât cu una sau cel mult 2 secunde de arc. In privinţa distanţei Soare-Pământ, ultimele determinări de paralaxă făcute cu ajutorul planetei Eros, despre care s-a scris un articol în Ziarul Ştiinţelor (No. 2 din 6 Ianuarie 1931), au condus la valoarea de 149.450.000 km, admiţându-se că ar mai putea fi posibilă în evaluarea distanţei, numai o eroare de 17.000 kilometri în plus sau în minus! P' Din cunoaşterea diametrului aparent D = 32 minute de ore, care în radiant valorează 0.0091,— prin simplă înmulţire cu distanţa 149.450.000 km. — ne conduce la rezultatul că diametrul real 2 R al globului solar valorează 1.390.000 km., care faţă de dublul razei pământeşti arată că raza soarelui este de o sută nouă ori şi o zecime mai mare decât raza mijlocie a pământului 1 R = 109,1 r. Cum diametrul real de 1.390.000 km, corespunde unui diametru aparent de 1920 secunde de arc, o simplă regulă de trei ne conduce la următorul rezultat, foarte important pentru evaluarea mărimei petelor solare și a protuberantelor sau văpăilor, care izbucnesc din enormul cuptor solar. Rezultatul spune orice detaliu de pe suprafața discului (urmează la pag. 23) Dimensiunile relative ale discului solar şi ale petelor solare