Ziarul Ştiintelor şi al Călătoriilor, 1932 (Anul 36, nr. 2-48)

1932-01-12 / nr. 2

ZI­ARUI STIINTELC CĂLĂTORII ULEI - SCRIS-PE-INTELESU­L-TUTUROR * 5LEI NOUI DATE SOLARE -­ ------- ------------ de Prof. Universitar GH. NICHIFOR Tn epoca anuală pe care o par­curgem în Ianuarie curent, Soarele stă mult ascuns privirilor noastre, atât prin scurtimea zilelor cât și prin acoperirea cerului cu norii intime - coşi, din cari urmează să cadă zăpa­da. Tocmai pentru că Soarele, iarna, ne lipseşte mai mu­t, face ca el să fie cu atât mai mult dorit. Din această pricină ne am hotărât a ne a­­minti de el prin scris, comunicând c­ititorilor noştri cele mai recente date asupra Soarelui, câştigate de Astrono­mie şi de Astrofizică în ultimii 3—4 ani. In această privinţă ne vom servi de o lucrare a­­părută în ultimul tri­mestru al lui 1931, da­torită d-lui Georges Bruhat, profesor la facultatea de ştiinţe a Universităţii din Paris, din care dăm şi ur­mătorul citat, care se referă la importanţa continuităţii studiilor asupra astrului zilei : „lăsând de o parte fap­tul că de la Soare ne vine lumina şi căldura care întreţin viaţa pe pământ, e un alt motiv de ordin ştiinţific, care face că sunt zece ob­servatoare pe întreg globul a căror preocu­pare fundamentală este studiul Soarelui; este faptul că Soa­rele este singura stea căreia îi pu­tem studia în detaliu structura şi constituţiunea, din cauza apropierei sale de noi“. Cunoaşterea fenomenelor solare trebue să fie considerată ca preli­minară pentru studiul stelelor, aşa că nu mai poate surprinde faptul că Soarele e studiat azi de 10 observa­toare astronomice, în fruntea cărora cităm observatorul de la Meudon (Franţa) şi acel de pe muntele Wil­son (California). Trebue să mai adăugăm că lu­crarea d-lui Bruhat reprezintă cursul predat de clasa în 1930 la Sorbona, dar fără calculele matematice. După o serie de argumente critice foarte documentate, asupra distantei și dimensiunilor aparente ale Soare­lui, autorul conchide că nu există astăzi nici un motiv serios, care să se opună la concluzia ca globul soa­relui este perfect sferic şi că raza acestei sfere nu variază, ci rămâne constantă.­­ Diametrul aparent este în mijlo­ciu de 32 minute de arc, sau înmul­ţind cu 60, el se exprimă ca valo­rând 1920 secunde de arc, preciziune care nici în viitor cu mijloace mai perfecţionate, nu va putea fi modifi­cată în plus sau în minus, de­cât cu una sau cel mult 2 secunde de arc. In privinţa distanţei Soare-Pă­­mânt, ultimele deter­minări de paralaxă făcute cu ajutorul pla­netei Eros, despre care s-a scris un arti­col în Ziarul Ştiinţelor (No. 2 din 6 Ianuarie 1931), au condus la va­loarea de 149.450.000 km, admiţându-se că ar mai putea fi posi­bilă în evaluarea dis­tanţei, numai o eroare de 17.000 kilometri în plus sau în minus! P' Din cunoaşterea dia­metrului aparent D = 32 minute de ore, care în radiant valo­rează 0.0091,— prin simplă înmulţire cu distanţa 149.450.000 km. — ne conduce la rezultatul că diame­trul real 2 R al glo­bului solar valorează 1.390.000 km., care faţă de dublul razei pământeşti arată că ra­za soarelui este de o sută nouă ori şi o zecime mai mare decât raza mijlocie a pământului 1 R = 109,1 r. Cum diametrul real de 1.390.000 km, corespunde unui diametru apa­rent de 1920 secunde de arc, o sim­plă regulă de trei ne conduce la următorul rezultat, foarte impor­tant pentru evaluarea mărimei pe­telor solare și a protuberantelor sau văpăilor, care izbucnesc din enormul cuptor solar. Rezultatul spune ori­ce detaliu de­ pe suprafața discului (urmează la pag. 23) Dimensiunile relative ale discului solar şi ale petelor solare

Next