Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1850-10-23 / nr. 33
N. 33. Abonamentu. Iași mi yristipi. Prețul ne unu amu 75 șei. —— — pese luni 40 - - înpuințerilor ne unu rându este 25 parale. Iașii, Luni in 23 Ostomntie. Abonamentul se face în Iași la Tipografisa Băciumului Romanu, și la Libreriea fraților Gheorghiu, iar la ținuturi N pe ------ ----- - 577 DZ2223 MOLPDAPIEA. Iașii. O circulară a Municipalităței îndeamnă pe toți cei cu dpitopi de alegători și aleși de Eforia să ce afle față in seama Departamentului din Năuntru aa 1” Noemprie, avăndu a ce face alegerea membrilor Eforiei din Capitalie pe anul viitoriu 1851 potrivitu Apt VII, Anecsa ait. P. din Reglementul Organicu Capul al Hire La această ocazie nu putemu să ni ferimu de a nu zice ceva, fiindu că instituirea municipalităței este o cvestie vitală pentru o comunitate. Cumu va fi aceasta organizată, așa vor fi și rezultatele au în bine au în rău căzindu iarăși asupra alegătorilor. Totu cetățanul trebue mai întăi să chibzuiască cu alegătorii cine aru fi vrednicu de o asemene insemnată și delicată însărcinare, și apoi să meargă spre a'și da votul, iaru nu numai că rugatu de a înlesni o chivernisală cuiva își aruncă bila necugetăndu că o asemine nechibzuire poate să aducă urmări vătămătoare. Dacă din urnă esti niște aleși cumu au datu Dumnezeu, fără cea mai mică cunoștință despre municipalitate, și începu a se aluneca pe ici pe colo, atuncea îndată se audu cărule, uitănduse că chiaru însuși acel ce strigă și cu ai lui este poate cauza unei atare nerăndueli. Căndu este alesu așa precumu ăl cere o asemine importantă însă racinare, și faptele sale săntu în armonie cu dorințele alegătorilor de binevoitori, atuncea el poate ridica fruntea susu și desprețui cărurile unora ce săntu deprinși a găsi pete și în soare. Guvernul nevoește a in pispi directu sau indirectu catrutrile municipalităței; el lasă alegătorilor toată libertatea de a'și întrebuința dreptul lor. Noi îndemnămu dată pe alegători ca să fie cu mare chibzuință în alegirile ce au a face, prin ordinile de zi din 15, 16 și 25 sept. și din 4 și 11 oct. suliu No. 43, 44, 45, 46 si 47. D. C. Principele Compitoriu au iie-votut” A înainti la rangul de Maioru pe D. Capitanul Ioanu Eni, comandrul companiei de pompieri din politica Botoșanii. La rangul de Lietenantu pe D. Cornetul Costachi Mantacașu, comandirul Companiei de Jandarmi din capitală: La rangul de candidatu pe subofițeriul Ioanu Popovici. 2”ea A încuviința pemporarea congediatului Capitanu Manolachi Frunză, totu în acestu rangu la locul vacantu ce este de coa a unei companii de Jandarmi, sau corespondenții D.sale. Astă sonc esă Lunea și Golea, cu două suplemente in u. me fiecare lună !" à MOLDAVIE. Issy. Une cireulare de la Municipalité invite tous les électeurs et les éligibles à se réunir dans la salle du Département de l'Intérieur au 1. Novembre prochain, jour fixé pour les élections municipales dela saritale pour l'année 1851, conformément à Part. VIE de GAnnehe sous lettre P. du Règlement Organique, Chapitre Ș. À cette occasion nous ne saurions nous empêcher de dire quelques mols, car l'institution de la municipalité est une question vitale pour une communauté. C'est de son organisation que dépendent ses résultats bons au mauvais; mais ces résultats getombent toujours sur les électeurs. Chaque citadin doit, avant d'aller donner son vote, se concerter avec les autres électeurs sur le choix de la personne qui peut être jugée digne de remplir une mission aussi importante que délicate; et non pas aller jeter sa boule dans Gpgne, par ce qu'il aura été prié de faciliter à quelqu'un le moyen de vivre ou de faire fortune, sans refléchir que estte inconséquence pourrait avoir des suites pernicieuses. S'il sort de Gpgne des élus, Dieu sait comme, sans avoir la moindre connaissance des institutions municipales, et qui comméncent à broncher rag-ei par-là, les murmures commencent aussitôt, et celui-là mome qu crie plus fort oublie que c'est lui et les siens qui sont cause de ces désordres, Mais lorsque le magistrat d’une ville est élu tel qu'il convient à une mission aussi importante, et que ses actes se trouvent être en harmonie avec les voeux des électeurs bien intentionnés, il peut lever le front haut et mépniser les eritiques de ceux qui sont habitués à voir des tâches dans le soleil. Le gouvernement s'abstient de toute influence directe ou indirecte dans les élections municipales; ii laisse aux électeurs toute liberté dans Ghehegeise de leur droit: nous les engageons done à bien refléchir sur les choix qu'ils sont appelés à faire. - Par ordres du jour, en date des 15, 16 et 25 Sept. et des 4 et 11 octobre sous No. 45, 44, 45, 46 et 47 8. À. S. le Prince Règnant a daigné: 1. Manseg au rang de Major le Capitaine Jean Eny, commandant de la compagnie de pompiers de la ville de Bolochany; — Au rang de Lieutenant Mr. le Cornette Constantin Mantakache, commandant de la compagnie de gendarmes de la capitale; — Au rang de candidat le sous-officier Jean Popowitch ; 2. Approuver la rentrée au service du Capitaine en retraite Emmanuel Frounza, avec le même grade, au poste vacant de commandant d’une des _compagnies de gendarmes ; FOILETONUL ZIMBRULUI țărnurile Dunăriei. Unnmpare) În Ungariea, Țiganii săntu încă supuși unor aspre regule de poliție. Ei nu potu să între în vreo poliție sau în vreunu satu fără de autorizație a magistraților; după ce au căpătatu această învoire începu a'și rădica șătrile lor și a'și statornici popasul pe laturile drumului. Femeile se ducu din casă în casă spre a afla vreunu sufletu lesnecrezătoriu, spre a'i trage în cătrți mi ai prezice viitoriul din certetarea mănilor. Bărbații dregu tingirile și vasele stricate. Copiii păzescu bagajurile, în amurgul, toată trupa vagabondă se întoarce pe la vetre, și după fărșirea timpului șiderei ce i s'au învoitu, trebue ca să se retragă la o giumătate de lege cel puținu din satul unde s'au esersatu aceste primejdioase meserii, ceiea ce nu înpedecă ca adeseori încă ea să nu ducă în retragerea ca pre unu lucru uens lu căștigatu. Pe marginea Ungariei, țiganii dobăndescu, prin odare ușoară anuală ue ce numește șuțișlir (clape de protecție), unu dreptu de rezidenție statornică. Ei își durează în sate niște colibi foarte miserabile, și adevăratu, unde încă ei potu și de pe căttimpu le place. Amu văzutu lăngă Orșova una din aceste colibi compuse din căteva crăngi de copăcei înțăpenite cu lutu și deschise din toate părțile la văntu, la ploae, la nouă. Ușa era închisă numai cu o șaară. Proprietariul acestei triste locuinți putea să se ducă căt de departe, fără de a se teme ca în neființa lui să vie cineva să'l prăde în galbini greutatea cătimei brută ce ei o punu în cumpănă, aceasta arată că aurul acestora părăe este foarte curata sau acela a galbinilor austrieni este foarte amestecatu. În Romaniea și în Moldaviea săntu sclavi, ei săntu sau a statului (”), sau a particularilor, cei dintăi ce înpărțescu în patru clase: rudarii sau aurarii, care numai ei singuri au, prin oare care dlape, dreptul de a căuta auru în părte; ursarii sau dănțuitorii de urși, ei mergu din satu în satu cu urșii ce iau prinsu din Carpați și cărora li au pilitu dinții in unghiile, Lingurarii sau făcătorii de feliurite lucruri de lemnu, ce plătescu, de asemine ca și aurarii, o dare anuală aproape de 30 lei, în u „u în sfărșitu Loeșii, oameni fără de căpătăiuri fără adăpostul seu nu se găsea nici cea mai mică mobi- de meserie ce nu trăescu de cătu din înșălăciunilă, numai unu oghialu de lănă spărcuitu mi întinsu și din furtișaguri, pe pămăntul golu cu unu braț de lemne uscate; aceste erau patul mi căpătăiul lui. Unu mare număru de țigani săntu, în această țară, întrebuințați a căuta bucățile de auru pe care le aducu părăile. Ei plătescu pentru acestu privilegiu o dare regulată și săntu datori, subu amenințarea unei pedepse aspre, de a da autorităței locale toate firile de auru pe care au adunatu. Administrațiea li dă Țiganii particularilor ce împartu în dase clase: Lăeși și Vătrași; lăeșii petrecu totu acea vieață bagabondă ka mi sclapii statului ce poartă totu acelașu nume; ei sântu numai datori de a plăti o dare anuală stăpănului sau monastirei de care ei se ținu, mi de a munci pentru stăpănul lor căndu âi coamă. Vatrașii, de mai multe generații, s'au lepădatu de datinile cele nomade ale rasei lor, ba încă în parte ei au și uitatu moravurile, limba strămoșilor ()Acestu articulu au fostu scrisu în anul 1846, l'n-a -L3il.