Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1851-03-22 / nr. 69
'5 Joi In 22 Martie, 3.53 Abonamentu. Iașii și ținuturi: Prețul ne unu anu 75 lei. - mece luni 40 - --înțiiințerilor ne unu rându este 25 parale. @ Buruviuatu. Ce face în Iași, la Tipografiea Bune și la Libreciumului Romanu, riea fraților Gheorgiu iar la ținutur la Domnii Profesorii. Astă soncesă Lunea mi Gorea Kg doue suplemente in 8, pe fiecare lună. MOADABIEA. De vreo căteva zile noi vedemu o mișcare cu totul particulară în mahalaoa capitalei noastre Tatarașul, locuitu cea mai mare parte de oameni nevocși. Mișcarea vine din durarea unui Spitalu mare zidita de Logograful Dimitrie Cantacuzino ( Pașcanu) și de soțiea ca D-na Pulgerica păscută Beldimanu, Peneroasa această pereche Bani de mii de opt 5ine-cuvăntată de sărimani, aie cărora suferinți ce vor alina întemeinduse în favorul lor unu azilu pentru împregiurări de boală. Spitalul acesta va fi în privirea construcției, a eleganței stilului și a întinderei sale celei însămnătoare, unul din cele întăi așăzăminte a Moldovei. În el se vor u ameza o sută de paturi pentru bolnavi, aranjate în zece săli, din care cinci în răndul de giosu împreunate prin unu coridoru mare, în luminaturi bine aepiiite, celelalte cinci voru fi in răndul de susu, afară de paraclisu a căruia planu dovedește pe cătu gustu pe atăta și știință de artă. Zidirea sa avea 13 stănjăni in lungime, 9 în lărgime a ceea ce în total face o spație de 153 stănjini patrați, fără adaosurile lăturate, care și aceste au două-zeci stănjini de întindere. Fațadele suntu de stilul bizantinu, totul Ba oi duratu după planurile și inspecție. D. Arhitectu Darilu, a căruia gustu arhitectonicu este destul de bine cunoscutu, și de la care nu ne îndoimu că prin acestu lucru nou nu vomu căpăta încă o dovadă de cunoștințile și talentul seu. Fondolurile pe care Logos, Cantaxuzino au binevoitu să le nimească spre ținerea acestui spital să sue la 400.000 de lei, care vomu agiunge pentru a ne Rega rămăindu și altor persoane filantroape de a „40”” de siiți, longiiuiti la ținerea celoralalte paturi. . Fericitu este acela ce are mijloace și bună voință de a pute măngăia serăciea și durerile omenești. Peatra fundamentală a acestui spitalu s'au pusu astăzi in 22 Mart. in mijlaocul Co. Rugăciuni sevărșite de unu Apxiepee, față fiindu generoasa Familie Ctuoară. — Dons npezenta giea Î. S. Princepelui Domnitoru, Maestatea cu Sultanul, Augustul nostru Suveranu, au bine voitu a hărăzi ordinul Împărătescu Nișanuloticaru, D. Vornicului Alecu I. Catargi, D. Nicu Catargi, administratoru ținutului Fălcii, și Colonelului Alesandru Mavrodi, asemine totu același ordinu de a doa clasă: Prințului Neculai Vogoridi-Conaci, aceasta pro FOILETONUL ZIMBRULUI TPADOUE PE CURATĂ. (Din Credința lui Lamartin). Nu mai voiu această lume unde toate su schimbătoare. Unde toate trecu și pănă însuși suvenirea moare, Unde totul pere, fuge, ca și văntul care vine; Unde zioa fericirei păn'a doazi ni vine. Astfeliu, gata Vr'o speranță să manime pluoapa mea, căndu poiu muri. Fără totce mi fără căltuzu, de pre pămăntul meu sufletu se va negreșitu cătră măntu. Făr'a mai avea speranță în virtutea ce-am avut. Fără a vedea răsplata crimelor ce am făcut. Eu, ci crime, mi virtute, le duc toate'n acel loc une la cautu lume, le ducu toate'ntr'un porocu, a închide ochii mei, nu va veni duce mor = JJ138888 preuve MOLDAVIE. . tout particulier dans un faubourg de Jassy. Depuis quelques jours nous remarquons un mouvement notre capitale, nommé le fatarache, habité la plupart par de pauvres gens. Ce mouvement a pour cause la construction d’un grand hôpital fondé par le charitable Logothète Démètre Cantacuzène (Pascheano) et son épouse Madame Ralenerie, née Beldiman. Ce généreux couple sera mille fois béni par les pauvres dont il aura soulagé les souffrances en fondant en leur faveur un asile de cette nature, L'hôpital en question sera, à en juger par la construction du bâtiment, l'élégance du style et son étendue considérable un des premiers batimens de la Moldavie. placés dans 10 salles, dont 5 au rez-de-chaussée, Il contiendra 100 lits, qui seront jointes à un corridor grand, éclairé et bien aéré; les autres 5 seront au premier étage, sans compter la chapelle dont le dessin prouve autant de goût que de Le bâtiment 17 toises de largeur, ce qui fait en tout un espace de 155 toises carrées, sans Les : style byzantin; le tout sera construit d’après les plans et sous l'inspection savoir-faire. aura de longueur sur 9 toises les attenances qui ont 90 toises d’étendue. fas ades sont dans le de l'architecte Mr Hartl dont le goût est généralement connu, et nous ne doutons. pas qu'à cette occasion 1l ne nous donne encore une de son talent et de ses connaissances architectoniques. - Les fonds que Mr le Logothète Cantacuzène a bien voulu allouer à l'entretien de l'hôpital montent à 400,000 ptes ce qui suffira pour 40 lits. Reste done à d'autres personnes charitables de congribuer à l'entretien des autres lits. - Heureux celui qui a les moyens et la bonne volonté de pouvoir soulager la misère et les souffrances humaines. — La Moldaie me manque pas de personnes ernagitables et qi sont à même de pratiquer la charité ; dont les fruits seront immenses, qu'elles n'en doutent pas. - La pierre anAdministrateur au Prince Nico- las Vogoridès-Conaky. voici done une occasion d'exercer leur générosité, gulaire de cet hôpital a été mise aujourd’hui en présence de la famille des fondateurs qui assista à une cérémonie réligieuse où a officié un Evêque ütulaire. - Sur la présentation de 8. A. S. le Prince Règnant, Sa Majesté le Sultan Notre Auguste Suxerain a bien voulu conférer l’ordre Imremal du Nichan-lphtihar à Mr le Vornik Alexandre S. Catargi, à Mr, Nicolas Catargi, du district de Falteni, au Colonel Alexandre Mavrodi et le même Nichan de second ordre Simbriașul, care toată ziua în sudori muncește Cel puțin seara subu umbră plata sa o priimește. Dar eu, căndu nu potu să sufăr mai mult greul asprei din tăiu chear de aru fi voitu să se tragă îndărăptu soarte. Căndu apunu zilele mele, plata mea e cruda moarte. S. Sion PASCA.U BRIMNO. (urma cată de unu singuru omu ceasta spre a o încuraja. curajările camarazilor lor, dealalți se luară după dănșii; toți năvăliră ne scară, mi încurăndu cei Ka prin fermecu; strigările de se prefăcură în strigăte de groază: se aroată această mulțime năvălindu prin scara strimtă ne duce cutremurănduse de ne ferestre se părea tuturor acestor oameni că simțeau pămăntul aceasta nu li mai era cu putință, lui de a ataca ușa. Șefii se folosiră de a înceru! la glasul lor asedianții isbăndă uzi ce reînoise ei fură dară șiînsă peste așteptarea lor, ușa minute se regăsi Căzu pentru Maltezu, el nou stăpănit pe cetățue, se folosise de ocazie spro se deschise fără înpotrivire. Asedianții se înprășteră atuncea cu mare strigăte de isbăndă în cea întăi cămară. În momentul acesta ușa acelei a doua se deschise și milițienii zăriră pe Briuno șăzindu pe o batekcă cu pulbere, și ținându căte unu pistolu în fiecare mănă. Totu o dată, Maltezul înspăimăntatu, se repezi pintre ușa deschisă strigăndu Au fostu unu momentu de uimire între asedianți. Cu toate aceste ambele trupe se reuniseră și ele cu unu accentu de adevăru ce nu lăsa nici o în-. înfățoșau încă unu număru mai sine de 300 de docală. uniu senti șttu cu 5u sine că intre- 1 ann oamini, unu sentimentu profundu de rușine cuprinse Îndărăptu! toți îndărăptu! cetățuea e minată pe această mulțime, de a se videa astfelu în pedese formară în colonă; o știtură era făcută prin căderea zidului; ei pășiră spre dănea în bună ordine, și desvălinduse în toată lărgimea ei trecură prin trănsa fără de înpedecare, intrară în curte f ogradării ce găsiră în prejma scărei. Acolo au mai fostu unu momentu de stănjinire, însfărșitu, unii începură a ce sui ne scări la înde veți face unu pasu mai multu, avemu Ușa a se la Briuno retrage. curte; unii saltară sub picoarele lor, din săsărimu Peste vr'o cinci