Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1851-06-25 / nr. 96
Luni in 25 lunie. Abonamente. peești mi ținuturi Prepul pe unu anu 75 lei. - mece luni 404ruințerilor ne unu rându este 25 parale.-Abonnamentul. Se face în Iași, la Tipografiea B ssmsisi Romanu, mi la Libre- Prea fraților Gheorghiu iar la ținutul pe la Domnii Profesori. Astă spne esă Lunea și Golea cu dese suplemente in 8. ne fiecare lună MOADABIE A. Iașii. Domnul Baronu de Testa au înfățioșatu în audienție privată credibile case ca Agentu wi Consul Generalu à MS. Împăratului Austriei, în Moldova, Î. S. Principelui Domnitopis. În 19 ale acestei luni D. La Cavalerul Aizenbahn, au prezentatu pe cei mai însemnați din supușii austriecești noului Agentu, carii în 21 și au luatu ziua bună de la Domnul de Aizenbahn. La această ocazie următoarea adresă de mulțămire s'au înmănatu fostului Agentu. Noi implinimu o datorie sacră dăndu publicităței cuprinsul acei adresă ce face onoare și acelora ce au subscris'o prețuindu meritele unui așa omu de Siatu, cătu și aceluia care prin purtarea cea reală și vrednică de misiunea cu care au fostu investitu, au știutu pururea a'și trage mulțămirea supușilor austrieni cum și a păstra cele mai bune relații cu guvernul Moldaviei. Măne în 26 Domnul Aizenbachu pleacă cu toată familiea ca spre a ce duce la Corfu unde ape a împlini totu aceiași îndatorire ca și în țara noastră. Din toată inima ii dorimu călătorie norocită, și căte o amintire despre pămăntul unde au petrecutu mai zece ani și în care lasă acum atăta cunoscuți și amici care pururea voru găndi la Domniea sa. Iată cuprinsul adresei cu data din 3 Iulie e. n. „Prea grațiosul postru monarhu și stăpănu au bine voitu a Vă numi la unu altu postu, cu părere de rău perdimu în nobila Voastră persoană pe șeful lealu, pe giudele nepărtinitoru, pe amicul binevoitoru. „Noue ani mi giumătate agi petrecutu în mijlocul nostru și în zilele cele grele de cer care ne'ncetatu neați datu esemplul unei pecuținate credințe cătră Prea Înalta Casă Imperială și cătră patriea noastră, ci n'avemu, mulțămită ai D.zeë, a tăngui între noi pici o victimă (jărtră) a rătăcirilor din zilele acele. Binevoiți, Domnule, a primi pentru aceasta și pentru toate silințele Voastre omagiul sincerei și adăncei noastre recunoștințe. Dec Domnul ia conștiința strictei și energicei împliniri a datoriilor Voastre cătră prea grațiosul nostru monarhu mi cătră concetățenii Voștri să Vă asigureze liniștea ce trebue să o închizășuiască unui omu lealu asemine virtuți; amintirea Voastră va fi pururea scumpă inimilor noastre. Primiți din nou, împreună cu lucrările noastre de adio, espresiea sinceră a recunoștinței supușilor austrieni din Moldaviea, în numele cărora subscriu acei ce au onoare a fi ș. c. l. (urmează iscăliturile.)Sămbătă în 23 după mezul poștii s'au simțitu o ușoară sguduitură de cutremuru de pămăntu. R u- - MOLDAVIE. Jassy. M. le Baron de Testa vient de présenter, en audience privée, ses lettres de créance comme Agent et Consal Général de 8. M. l'Empereur d'Autriche en Moldavie, ‘à S. A. 8. le Prince Regnant. — Le 19 du courant, M. le Chevalier d'Eisenbach a présenté au nouvel Agent les plus notables des sujets autrichiens résidant dans cette ville, Le 21, ces messieurs se sont rendus chez M. dEisenbach pour lui faire leurs adieux. A cette occasion une adresse de remercimens a été remise à l'ex-Agent. Nous croyons remplir an devoir sacré en donnant de la publicité à cette adresse qui ne fait pas moins d'honneur à ceux qui l'ont signée, comme ayant apprécié les mérites d'un tel homme d'Etat, qu'à celui qui par sa conduite loyale et digne de la mission qu'il avait reçue, a top- Jours Su S'attirer le sontentement des sujets autrichiens , et entretenir les meilleures relations avec le gouvernement moldave. — Demain, 26, M. d'Eisenbach part ates toute sa famille pour se rendre à Corfou, où il doit remplir les mêmes fonctions que dans notre ralu. : Nous lui souhaitons de tout notre coeur un he ureux voyage, et nous nous flattons de l'espoir qu'il gardera un peu le souvenir du pays où il a fait un séjour d'environ dix ans, et où il laisse aujourd'hui de nombreux amis et des connaissances qui penseront toujours à lui. Voici la teneur de l'adresse susmentionnée en date du 3 juillet n. s. » I a plu à notre très-gracieux monarque et maître de Vous nommer à un autre poste; nous regrettons de perdre en Votre noble personne le chef loyal, le juge impartial et l'ami bienveillant. 5 Vous avez passé neuf ans et demi au milieu de nous, et dans ces jours difficiles d'epreuve, Vous nous avez constamment donne l'exemple d'une fidélité inébranlable à notre Très-haute Maison t Impériale et rer parmi Daignez, Monsieur, et pour tous Vos efforts, l'hommage de notre sincere et profonde reconnaissance. la conscience devoirs envers notre très-gracieux signent sujets autrichiens ceux à déploégaremens de ces jours=là. Puisse qui ont l'honneur d'être & Vos monarque ainsi qu’envers Vos concitoyens, Vous garantir cette tranquillité que de telles vertus doivent assurer à l’homme loyal; votre souvenir sera toujours cher à nos Ghehrghession sinrésidant en Moldavie, au nom desquels coeurs. cere de à notre patrie, et nous n’avons, Dieu Agréez itéralivement, avec nos adieux, la gratitude des nous aucune victime des du 23 au 24 de ce agréer à cet effet de Gassomrnusement énergique — Dans la nuit de tremblement de terre s'est fait sentir (suivent merci, et scrupuleux de les signatures. } une légère y mois ici. & & secousse FOILETONUL ZIMBRULUI La o Cheiță. Cheiță mică misterioasă, Ts, ne quil sine aa et secretu, * Casnemi, căndu ce apa a mea frumoasă După ce'și lasă al ei corsetu, Kind te ian'amănă mi ce grăbește Ka să deschidă toaleta ca, Ce nume măndru ea pomeneșe, Și ce bilete a ceti pra? Cănd pleacă fruntea încăntătoare Pe albui umăr și-adoarme lina, pisu ferice ea vede oare? Pentru ne pare tragedu-i sinu? Visează oare ea la cela care Și-aru da viața pe-al ei amoriu? Seau ea nici miea ca tipsape? Seau nici nu-i pasă că voiu să mopis A. 8. A ma petite clef. Petite clef mysterieuse, Sagdienne de son secret, Dis-moi le soir quand soucieuse Elle délace son corset, Et que sa main dans la serrure Te fait jouer discrétement Quel est le nom qu'elle murmure ? Puis quand son beau front se penche . Vers son épaule douce et blanche Sous les pavôts de la nuit, Et que la dentelle s'agite Sur son jeune sein qui palpite, Dis-moi quel songe la poursuit ? Réve-t-elle à celui qui l'aime Plus que le jour .... plus que lui-même, Ou bien son coeur insouciant lgnore -t-il encore du monde Les joies et la douleur profonde Et l'amour... ce cruel tourment ?! E. S. | DE LA PARIS LA ATENA P Muntenegrinii. „Este unu secul sau doue nu putuiu a mă încredința deodată, căci aceste amănunțimi le cule săiu din gura unui catărariu muntenegrinu, ecte unu secul sau dose zicu, căndu împăratul Austriei era obositu de a mai vedea naintea porților sfaturilor sale, unu populu micu neatărnatu ce'i ne băga în samă pre puterniciea sa, și gata mai totudeauna a primi de a ei ca și Darie de la Sciti, unu șoaricu, o pasăre Așa dară, într'o zi chemăne ministrul său de resbeluși-i zic»: - Voescu a supune Muntenegrul. Ministru dădu maestăiei sale să înțăleagă că lucrul de nu cu neputință, însă, nu era așa de ușoru; și că Turdiea se va folosi de o asemene ocaziune spre a proteja ne Muntenerpini, după cum aru face și el, împăratul Austriei, căndu Turciea aru apoi de a supune Muntenegrul. Împăratul însă răspunsăvroescu numai de cătu. Și comanda espediției o încredință unuea și o săgeată în sămnu de desprețu. din-