Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-07-02 / nr. 1
' Abonamentă. Iașii mi ținuturi: Prresiul ne unu anu 75 lei. r - șese luni 40 — -pețiiiițerilor ne unu rându ti. ede 25 parale. Astă sonc esă Lunea mi Gorea cu dese suplemente in 8. ne fiecare lună. -- Anul IE. DLI L C n-- -335- Abonamentul. Ce face în Iași, la Redacție în Tipografiea Vuciumului Romanu, la ținuturi pe la Domnii Profesori, și în București la libreriea D. Ioanidi, cu prețu de doi galvini și unu Ivanțigu pe anu, au propusu A Coăcaminile lale din Iași precum și acele MOADABIE A. Iașii. Așezemăntul doi îmvățăturile bisericești din Moldova subscrisu de Prea Scipțiile Lor Mitropolitul, Episcopii Epruioțimi de Șeful Dinanul General s'au p contu de trebuință, după care supuinduse Prea Înalpatului Domnu Stapănitoru s'au incuviințatu prin apostilul din 28 Iunie, cu indatopi pe de ace publika și a ce pune Socolei mi prin acele in lucrare acum în Cemunapiea ale Eparhiilor de Romani și de Huși, căndu voru putea fi înființate. Protestul Departamentului din Năuntru cuprinzătoru că plutirea pe apele Moldova și Bistrița după Apt. 158 din Regulamentul Organicu fiindu slobodă cherestelilor proprietarilor de moșii pe unde trecu aceste riuri, s'au văzutu că pe lăngă ezăturile, morise și podurile se proprietarii aveau înființate mai înainte întroducerea Regulamentului, și care după rostirea pitatului articul armează a rămăne nesmintite, ei au mai trasuripie din nou la mori și ferestre, înființănduezături pe cursul cel mare al negoțului general acestor ape, și cășunăndu primejdii plutașilor. Departamentul după tănguirea din partea acestora cum și din a speculanților despre a se pute ebigei de a ave ghile cezături, pune în armonie dritul de generala și neîmpedecata plutire ne aceste ape, cu dritul propriept, va onșteasca plutire să prin apostilul din 28 nie s'au încupiințatu ci s'au înaintatu ci punerea fie și în viitoriu Intru toată a ei neîmpedecare ne cursul CA mare al apelor și ezăturile vechi sau noue să rămăe peatinse mi nesmintite întru pătu exe us voru împedeca înlesnita plutire, un KB toate ezăturile să ce reducă la acea măsură la CB nu aducă piedecă negoțului mi primejdie nlutașilor. Proectul acesta de văzănduse s'au adoptatu de Divanul Generalu sa o măsură legiuită și de trebuință, dans care supuinduse Prea Înaltatului Domnu, a acpesstei luni luau începutu astăzi și vor ține pănă la 10 are păcăndu prin aceasta împedecare speciale la Școalele primare că 158, să se cotăriască amăndoue sfințite lui acestiea, de prin acherestele, in lucrare, din suburbii ale Școalelor centrale (maha Jassy. Le projet de loi sur l’enseignement ecclésiastique en Moldavie,. présenté par LL. EE. le Métropolitain et les Evèques diocesains conjointemeut avec le Chef du Département du Culte, Departamentului Cultului, debătănduse de rimitu cu oare care modieicații ce s'au so- | ayant été discuté par le Divan Général, a été adopté avec quel- ques modifications qui ont été jugé nécessaires. Ayant été soumis ensuite au Prince Covnant, 8. A. S. a bien voulu par Papostille du 28 Juin, le sanctionner et ordonner qu'il fût immédiatement publié et appliqué des à présent au seminaire de Sosola et à ceux des diocèses de Romano et de Houche, lorsqu'ils auront été fondés. — Le Départemet de l'Intérieur considérant que la navigation sur Jes rivières de la Moldava et de la Bistritza, en vertu de l'art. 158 du Reglement Organique est libre pour le transport du bois de construction des propriétaires dont les terres sont traversées par ces rivicres; qu’ outre Jes digues, ponts et moulins que les susdits propriétaires avaient fait construire avant l'introduction du Reglement, et qui, d'apres la teneur de l'article susmentionné devaient demeurer intacts, ont fait creuser de nouveaux canaux aux moulins et aux scieries, et construire des digues sur le grand cours des susdites rivières, en mettant ainsi une entrave au commerce en général, et en occasionant des dangers aux navigateurs: obtemregant d'un autre côté, aux plaintes de ces derniers ainsi que des trañcants de bois de construction a présenté ce projet tendant à soncilier le droit de navigation générale sur les riviéres susmentionnées avec le droit des proprictaires d’avoir des digues et des canaux, droits consacrés l’un et l’autre par l'art. 158 précité. A cet effet, il propose qu'il soit décidé que la navigation soit aussi à l'avenir libre de toute entrave sur le grand cours des rivieres, que les digues ansiennes ou nouvelles demeurent intactes en tant qu'elles n'entraveraient pas la navigation, et que l'on prenne des mesures afin que toutes les digues soient construites de maniere à ne pas gèner le commerce et à prémunir les navigateurs contre toute sorte de dangers. Ce projet ayant été discuté par le Divan Général a été adopté comme une mesure légale et nécessaire. Ayant également obtenu la sanction de 8 A. 8. le Prince Régnant par l'apostille du 28 Juin dernier, il va être mis bientôt à execution. — Les examens spéciaux aux écoles primaires des faubourgs de Jassy ainsi que ceux des écoles centrales ont commencé aujourd'hni et continueront jusqu’au 10 du couraut. - Vuvin și'au moldovinește mălaiul.. . . Curioază socoteală, sint oameni mulți, cea mai temu fiii lor, mare parte din generațiea de față, copilașii cu musteață, barbă și plete lungi de la 1835, carii și astăzi totu tineri să numescu, pentru dănșii vremea au statu locului; și să îngăunescu în denuirea de ponasuri și, poreclă ce rămășița bătrănineau lăsatu la 1848, dreptu moștenire înpreună cu datoriile lor în zioa călătoriei vecinică. Vai de tinerimea aceea, și de tinerețile aceeași tinerime! Veacul n'au statu locului pentru dănsa! între 1836, și 1852, sintu șesăsprezece ani. Astăzi nemții, franțuzii de la 1836, Bonjurișii de la 1848, sintu, alții, suri, cei mai tiperi Sinte o ROPETONUL. ZIMBRULUL. Ctsdie Moldovană.. „Oamenii care să învărtescu astăzi pu frumoasa noastră patrie, sint acea oameni carii cu 15 ani mai devreme era cunoscuți subt generala denumire de Nemți, adică întrunu cuvănt mai lung, de stropșiți Bătrănii, stavile neurcătoare, au părăsitu încet kite încetu lumea, unii prin neputința vrăsiei, alții trăit traiul și și'au măncatu zilele, adică | | | | bosiți, care cu 40, care cu 37, cel mai giosu cu 32.Tărgu, sau macar cel mai ascunsu postelnicel din A ani în spinare, tocmai vrăsta celor bătrăni de la 1835, dunarea țării carile au iscălitu dezrobirea vecine, socoteala aritmeticească a anilor, așunu rămășagu ne o cvestie pbhologică, cel mai tănăru din oamenii de la 1835, bătrănu de cătu cel mai bătrănu din bătrăni, fie acel au luatu prefacire. bătrănu din vremea celoru întăi Moscali, ani de la 1835, pănă la 1851 mai multu au trăitunului Dragomiru, dară Domnulu de Baltagă, Domnulu Moldova de cătu în cele cinci sute ani istorice de de Dragomiru, Domnul de Rozonski, la descălecarea lui Dragușu la 1359 pănă în zi- Ștefanu Vodă și mai ușoară treaba. Lozonscheții, lele părinților noștri. Vieața părinților au tre- Dragomereștii s'ar miera, Ștefanu Vodă sar crede cumu ca și vieața strămoșilor lor, adică lună ca în țară străină nilor la 1772, în biserica Trei-Sănțiloru. Oare Tănărul Hatmanul acela ar pute să și cunoască urmașii în este mai oamenii de astăzi. Hlinile, naravurile, pămăntul, pănă și numele. Astăzi nu În 16 mai săntemu fiii Hatmanului Baltagă sau a Capita- unu riu ce cură prin livezi și grădini și să perde fără huetu în Siretu. Întămplările lumei de prin Vodă ne calul lui cel voinicu de la Valea Aară, de pregiuru muria la graniță, vălmășagul veacului îi la Tărgul Băii, din codrii Bărladului, de la dumbrava și'i lasa liniștiți, gătură cu alor, amu pute să zicemumai că nu săn- vorba Părinții noștrii au dischisu ochii în leagănul strămoșescu, nouă. Ochii unu boeru de Orheiu, unu Hatmanu, unu samănă închipuescu căte odată că întii min tăi de'ar mai pute Beni unu Ștefanu ani din haine, obiceiuri pănă și strămoșu de ai noștrii, unu Vornicu de țara de susu numele, numai sintemu moldoveni ce romani, înaugurează ș ideilor Vieața noastră oamenii de la a că tu nu are le Roșie, sânt încredințatu Kb 1835, unul, carii trompeta gloriei tale penetră ne sa chiema sa giudecata cea mare, generațiea de față, au răsăritu în sarmani mi găndul părinților și în Moldova de căndu că în zioa Îmi în ideie, Moldova la care bietul au eșitu din mormăntu unu talpă pănă în văru, limbă, schimbatu în Cătu despre mii team, ne vomu putemu lamu înțălege.. lui nar fi vorba noastră. ! vădu parcă în foiletonul Zimbrului, Imnul următoru, Erou Ilustru, rode admirăciune grandioasă și indifinisabilă nenmultumau muncitu cu găndulu care înțălege cu strămoșii noștrii, s au animile bravilor sătru meritul neinn invincinibili tăciunei tase , învertta la răsăritu, a noștrii sintu țintiți sape anusu, ule și mai cărămulii ce frumoasă iaate caȘtefanu aru de osăbire dela ceru pănă la pămăntu. Este o vorbă holba ochii lui cei înfricoșați, vine de pe urmă, căndu trămbița cerească Papură Vodă, Strepcu Șeganu Voda undei coaadă? această barbă nici în limbă, nici n'amu vreme să te spui toate de ns 16 Capitanu de (Ba urma)