Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)

1852-02-04 / nr. 62

236­ u­mii Sale, cel unitu cu biserica și prin așa în­­semnare și prin ale sale lucrări pentru fericirea supușilor, să fie pentru noi, pentru întreaga Pa­­trie și pentru viitorime, unu obiectu de serbare, întru mulți și fericiți ani.” Coiiuta Ron­tica. Monitoriul din 3 Fev. au publicatu noua lege electorală după care au să se facă pe viitorime alegerile mădulărilor corpu­­lui legislativiz­ ează dispozițiile cele mai de căpitenie din ea. După noua Constituțiune în fie­care va­ci căte unu deputatu nemtos 53,000 de alegători. Legea îndeplinește această alegătorilor se va sui la 25,000. Numerul total al deputaților dară al corpului de­­măsură adăugăndu cu toate aceste că ea mai însușește căte unu deputatu mai multu, în fie­­­­­­care departamentu în care numerul rămasu a de 361. din Algeria Dechem, făcutu în 3 fev. după știrile telegrafice discursul ce pare ani ai avutu însemnăta­­tea ce se aștepta, camerile au încuviințatu mai în unanimitate, progresul de adresă ca res­­punsu la cuvăntul de Tvonu­liri telegra­­fice arată că în camera Comunilor în pri­­virea retragerei Lordului Palmerstonn au ur­­matu oare­care explicații însă foarte scur­­te, alta din partea L. Palmerstern cătu și a L. Ion Ruset, ele­nu descoperiră nimică din acele ce nu se știea, și fură oare­cum fără de însemnătate. Dieta de Gota, în ședința sa din 28 Ia­­nuarie, au respinsu cu 13 glasuri în contra a 11 propunerile Guvernămăntului năzui­­toare de a înzăstra ducatele de Coburgu și­­­ nu voru numi deputați. Sufragiul este di­­rectu și universalu. Întrunirile electora­­le se voru face în capitalele fie­cărui co­­mune. Toți franțezii în vrăstă de 21 de ani împliniți, săntu alegători subu doue con­­dițiuni: cea întăia ca el să ce bucure (el drepturile civile și politice; cea a doua, ca să locuiască comuna de 6 luni. tarii în activitatea serviciului voru fi puși în­­tre listele comunelor, acolo unde pe treceau mai nainte de pornirea lor. Și însă nu vor putea vota pentru numirea deputaților, de văzu numai căndu vor fi de față, in mo­­me­ntul alegerei, în comună unde ce voru afla înscriși. Toți alegătorii de 25 de ani potu să fie aleși fără de vre­o condițiune de locuință. O lege spețială va regula chipul votărei armiei în aceea ce privește alipi­­rea Prezidentului Republicei Spețiale convoacă alegătorii la 29­­es. Unu decretu. Senatul dară și corpul legislativu de după Goia s'au desfăcutu. opintirile guvernă­­măntului spre a înlătura rezultatul acesta au fostu zădarnice; ministrul cu ojgăduința că după adoptare (priimire), Die­­gislativu este și coloniile la samă ce voru întruni ne la mijlocul lui Martie.­­ Guvernămăntul francezu după unu CE . A unu nou decretu atingătoriu de giudecata în­­criminaților trecutu ori căruia altu Statu a Toate unei conspirații Dieta pe locu va rămăne întrunită pănă ce prințul, ce s'aru lepăda provizoriu cu de dreptul seu de disfacere, s'aru fi giuratu pe noua Constitu­­ție care este mai liberală de germani. Giurnalele germane supunn că Constituția respinsă va fi promulgată (publicată) prin ordonanță. O corespondență de la Madridu încredin­­țază că generalii Prim, Ortega, Pinsom și altii au fostu respinși in ce aru datu guvernămăntului spaniolu toate planurile de­­magogilor. Scaunul conspirației ar fi fostu la Barcelona, unde mai mult de 50 persoa­­ne guțitori, fi îmbrățoșatu­minească, care se deschiderea o măsură cu parlamentului de cătu chipirile cele arăta să, se pare multu mai Engliterii --­­Mili- a o­­aspre cu DNAL, s­au cu o constituție comună, coperiri ne­ap între care Lisabona ce întinsă cătu aceia urma mai mulți înavuți și fostu arestați. prin drumul Engliterei a unei des­­știinle și de la din 29 Ian. arată că ministeriul a­­- Prin canalul telegraficu de la Trieste s'au primitu noutățile de la Bombai din 3 Ianu­­arie. Doi ofițeri englezi au fostu uciși pe ascunsu de muntenii de la Mează­noapte­­răsăritu. Reapucarea vrăjmășiilor se pa­­re viitoare. Incandadul șah de Hazareta, che­­ma la arme pe semințiile sălbatice vecine a­le Indusului și le străngea la Umbu. O puternică escadră engleză bloca Bangunul, totuși se spera că se va putea pune la ca­­le fără de a mai alerga la putere. 0 O ar­­mată engleză mergea în protiva lui Mir-Ali de Chirpootu. Nizamul plătise companiei de In­­dia 90,000 livre în locu de 400,000, no­­ue ciocniri ce părea neîncungiurate. Dost- Mohamedu nu este mortu. Se vorbia de o espediție noue in contra Afganistanului. Turcica. În Cedate ce cetește: Ce scrie de la Constantinopoli în Nuvelistul de la Marsilica din 29 Ianuarie: „Unu fad­u ce ce tămplă aise au pro­­dusu o vie senzație într'o parte mare a pu­­blicului, și prilejește încă în momentul acesta materie la o mulțime de spuse. Noi o istorisimu așa precum ni-au vepitu: „Săntu pone, ori zăce luni de căndu unu m­ăru turcu numitu Mustafa, mi eser săndu meseria de suiulgi în cvartalul Beșidtașu, au luatu în însoțire pe o tănără armancă care, de bună voia sa, părăsisă credința părinților sei spre a se face musulmană, și a se uni cu amantul ei. „La șase ori șepte luni după căsăto­­„oria lor, mama, care se întălnise de mai , ori cu fiică sa, mai vală, și o îndemnă prea multu va să vie la dănsa pentru a se pune la cale cu preditorii de ea zicea RE aru avea, lui care se dusă încă să o e­­­­­­pt» ggă Don Cristu. Dose mădulare a acestei partide a­­vea ca să intre la finanțe și industrie.­­ Corespondențile trimise de la giurnalele engleze, dau a crede că va urma o ruptură între pașa de Egiletu­mi între Poartă, ca­­re aru voi să ridice vite­ regelui, dreptul de viață și de moarte în sfaturile sale, și că Abas-Pașa ar fi încunoștiințatu­pe­re­­­ celor cinci puteri mari Euro­­­­strespilor cu o asemine dispoziție. piene că el numai închizășește siguranți ca via lui Montana se înduplecă; ea se dusă la Mama­ia, dară nu se mai inturnă la ca­­sa barbatuseu. Mustafa femeia căută, sa se făcusă nevăzută fără ca să fi luatu ceva din casă, nici macaru din stra­­ile h vl ce aola in această nedumerire căndu, săntu căteva zile, unu turcu ocupatu cu di­­. lemnilor în Spitalul arminescu a­ Elătoriu la Peomatia, de o femee tănără ce fi spusă că aru fi femeea lui Mustafa Siulgiul, rugăndul de a se du­­s=­­ o amenințau de sale, a o trage la giudecată, re­­în zădaru o ce văzu trasu­­ Drăz­nii Li­­” si Pr. D he nt­­­­ v TR PR Toate­ aflau o Eco căntul repeta; vulturul avea soție, Luna râul săruta. Numai eu mergeamu departe. De părinți mi d­ai mei frați, cu lacrămi înfocate, Și Damu Adio simpatie, la Carpați G. Crețeanu. -ee­­ CIMBRĂUL­­­­­ ­-. GU --- nici Despre studiul limbei Eline în clasele naționale (Închiere.) IV Nu mai puține greutăți întimpinămu și întru a­­legerea sistemului ce darea lecțiilor urmate pănă acum trebue a se urma altor aceste nefinite schimbări de civilizație și În bună de clin alta, să formămu unu sistemu allu nostru, 8 dispozițiile noastre morale și fizice, cu gradulu cu îm­­putea teme­ru în care întru pre- în sire cu succesu. Nici unulu din cele limoa Ellina, fi rea acestei limbi,”) fără a și se nevoi să scoată n­oi autori în aceste dialectu, n'au KB­ave, pentru totu deauna era obiecte naționalu, scolastice. avutu pici amu Din unu succesu, ne aflăm nici unulu din acestea Si Aceasta este o greșală căzutu, și aceasta de programe, locu de cultură în care a ne urmează nici una pregiurările noastre casnice și politice, noi ne tre­­cem timpulu cu alegerea, cându a unui, cându a altui din sistemurile întrebuințate în Europa. Sis­­temulu urmatu la Bim­a e bunu, dar e bunu pen­­­­trs Dustrica, cellu e Berlinu pentru Prusiea, cellu de Parisu pentru Frun­ea, cellu de Atena pentru Greciea. Pentru no carii ni ne putem compara, subu nici unu puntu e vedere, cu nici una din di­­plicări rstorice. tate se ieri, nici unuu din sistemele lor nu poate fi potrivitu. Noi tibde să avem unu sistemu allu nostru, unu sistemu omânu. Așa­dar, prin chiruință persoana aleasă Ba tre­­bui a alege unu sistnu conformu cu dispozițiile na­­turale a sccierilor, u desvoltarea cunoștinților lor, cu­lesnirea timpulu și a mijloacelor ce ape­­lui­­ potrivitu cu șirulu altor alte obiecte. Ka bază a­­cestui sistemu p a trui să așeze principiulu kb, sis­­­­temulu seu ce a 165 e rezultatu a pune pre scrieri, a înțele ler feciu EE -2 și Mal­­­­askos Foarte de preu mi I bate capulu potrivitu cu mai ales nentos noi. Precum sistemele trei nilor nu sintu bune pentru în privirea noi, așa prin urma nici cărțile lor scolastice nu­­­­ ne potu rdou­ă menire, a învăța elle trebue să fie miroase­ lor, să unu aceste fi nici de o treabă, la noi cărțile au lună, aleasă din aceasta însă, cei mai buni autori, are trebue mi a plăce. Se prelucra: 1? o gramatică, a lui Livadie? . Așa dar, 19 metodice, 2 ° plăcute, 3 ° les­­Pentru a căpăta aceste însușiri cerute trebue­a care se cu­­prindă nu­mai regulile principile și ecsepțiile lim­­itei, fără a se întinde la rezonări logice sau ecs­ În scutru ea trebue să aibă de­scopu numai a­lesni înțellegerea autorilor, căci, precum amu arătatu mai susu, acesta trebue să fie principulu nostru”)2” Unu cursu de litteratură cu­­vintele lui Demostene și pa biografiile oamenilor mari locurilor La alegerea à pune multă chibzuință, căci aceasta este unulu din celle mai energice mijloace prin care vom pute, combate antipatiea lor. Pen­­tru acestu finitu, trebue ca obiectele cuprinse în a­­­ cursu de litteratură Ellinăsă fie de gustulu trăteze despre lucruri plăcute, interesante Dap ne interesu sau ne plăcere poate scolariu Românu, traducăndu răsboiulu Peloponesianu, saë filosofiile lui Platon, sau cu­­Nimic din nu ape pentru dănsulu nici unu prețu, căci sântu totu lucruri de care ellu e streinu. Din con­ ai Romei și obiceiu­­romanilor de Plutarcu, cartea a Va Dacică a lui Ardianu, deskpierea Danubiene de diților, a Plataor au Acesin e unu adspe recunoscutu azi în Europa. Oa­­menii au alte pații mai serioase, de câtu a și perde gpemea prețioa­ întru a înșira, cu unu bine mai multu sau mai fin nenimeritu (Rărfarilor) cuvinte întru o limbă artă. Epoca Senofonților, a Tuci­­trecutu­ '­ putea înșii perfecționa. Coandui tinerii voru înțellege bine limba lesne ce vor m

Next