Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)

1855-07-01 / nr. 134

34 sălbatice, și desevărșitu înarmate de Francezi și de Englezi.” „Săntu bătrănu și nu voiu videatul acestei istorii; dară tu carele ești rupe, tu vei fi chiematu a asista la cea mai (schimbare de formă) mare transformare a guvernămăntului rusescu, care să se fi văzutu vre odată.” ((Constituționelu.)Se scrie de la Crimea, cătră „Fremdenblat,” că principele Gorceacof au chiematu 24,000 de oamini, trupe proaspete și că au rentăritu cu o diviziune nouă cor A. De la Poma cu data din 24 Iunie se scrie in jurnalul Piemonte din Turinu, pasul lui Liprandi.” Se zice că tribunalul Sacrei Consulte, în unanimitate au osănditu pe ucigașul cardinalului Antoneli. Viena 30 Iunie. 2 Ismens urmase pimică de însămnatunaintea Sevastopolei. Unu despărțămăntu de 15.000 de oamini se adună la Camieșu, de bună samă spre a face parte la espedițiunea anunțată asupra Odesei. După știrile din nou primite din Asia mică, nu e nimică, de adevăratu despre poetul respănditu, că fenicienii aru fi purtatu o biruință asupra Rușilor, cărora le-aru fi ucisu 400 de oamini, și ei neperzindu de cătu patru. Fortificațiunile Erzerumului săntu sfărșite. Batumu și Ciuruciu căpătără noue întăriri de trupe. De la Pomiaia ce scrie că pașalibul cu 30,000 de și la Dunărea de Monastiru oamini la decătu Unu votu au parlamentului cu cele mai vii și mai entusiaste aclamațiuni, încuviințază văduvei lordului Raglanu o pensie de 25,000 de franci (75,000 lei) pe apa, și fiiului său de asemene o pensie anuală de 50,000 de cranii. O depeșă de la Madritu cu data din 2 iunie, anunță după Gareta de Madritu, că Regina n'au primitit dimisiunea lui Espartero, cu toate că nu se auzise nimică pănă acum despre vreo retragere a ducelui de Vitoria. — O corespondență de la Roma anunță kB Săntul-Scaunu aurechiematu ne D. Franci, Nonyisa seu de la Madritu. — La Hong-Congu sbura vuetul de la 10 Maiu trecutu, că Împăratul Xinei, Hian-Fungu au muritu. De la Odesa se scrie din 23 Iunie în Ostoaice-Postu. De alalta eri trupele din tabera de la Nicolaef est și mărșuescu spre Crima- Generalul Ceodaief au isbutitu de a organiza în parte rezervele din 2-le, 3-le, 4-le și 5-le corpu, în totul șepte diviziuni ce au să înlocuească în tabăra de la Nicolaefte trupele ce ce ducu. Ere s'au însemnatu aproape de Odesa cinci vapoare și o șalupă canonieră. De îndată s'au și luatu toate măsurile pentru întămplare de vrenu atacuu asupra poliției. Prin unu decretu al ministrului de statu, domnișoara Basel s'au numitu proœecopigs de declamațiune la Conservatoru (în Franța). - Piena 30 Iunie. De la Varna ce erpie că o espedițiune mare maritimă în zilele aceste are să se îndrepte asupra po vrogea și întărește Macinul. sițiunilor celor tari de la Odesa, trupele resăntu în arumu spre Scutari, unde ce voru pune subu comandamăntul englezu. Ismail Pașa ce gosu, au Silistra ocupatu Degulate din ce află Pănă în CaPPĂ- EJERVEF An..EpDA AAF..