Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-09-15 / nr. 194
77 le e) Cel aa doilea de D-l Gardner, Consul al M. S. Britanice, Împaratului Napoleon LUI wi Împărătesei Franțesilor; apoi D-l Doctor Basero, prezidentul banchetului, au închinatu unu toastu, pentru flotele aliate wi mai cu samă armatei din Orientu, esprimănduse asfel: Flotelor wi Armatelor Axiate! Armatei din Orient! vetejilor acesti soldați, care, zăciuiți de epidemie, supuși tuturor asprimelor unei erni pitrecută sub cortu și în tranșele; dedați ostenelelor și primejdiilor unei asedii care n'are soață în analele resbelelor, au știutu, prin abnegația cea mare de statornicie și de vetejie, să biruiască toate pedecele, să căștige patru victorii mari, și în fine să cuprindă o politie, crezută de neluabilă, și să adaogă o pagină nemuritoare istoriei noastre militare. Așa dară onoare soldaților nostri din Armata Orientului! onoare nuoilor precum ii vechilor lor companioni de mărire și de primejdii!” D T u ai. . Di l Tastiu au închinatu in sănătatea A. S. Principelui Domnitoriu: Domnilor! „Acolo, unde flutură stindardul, acolo'i Franția” au proclamatu împăratul Napoleon; mi Frapțția, o zicu fără teamă de a ficontrazisu de cineva, âi politeța vrednică, ce știe să deie fiecăruea ce i se cuvine; cordialitatea plină de atragere ce face, înaintea acelora ci ni iubescu, mai multu de giumătate de cale, simpatia înfocată pentru tot ce este nobilu, bunu și mare: Socotu dară că respundu unei dorinți generale propuindu toastul următoriu: În sănătatea șefului pației moldovene, a prințului a căria nume Europa ăl repetează cu stimă mi respect, DÎ. S. Prințului Grigorie Ghica.” Însfărșit D.l Plas, adresinduse Coloniei Franțeză, și apoi deputației moldovene au zisu: Domnilor! Închinu în sănătatea coloniei Franțesă, pentru fericirea mi unirea ei frățască. Cea dintăie dorință a unui agentu franțesu cănd el sosește într'o țară nouă, este de a i se da ocazie să cunoască compatrioții cu care el este chematu să vețuească. Numai căt am agiunsu aice și circonstanța se înfățioșază și încă ce circonstanță! Luarea Sevastopolei. Dațimi voe săvă minescu că pitrecerea mea între Ds. ga fi în bine, fiind că ea'i pusă sub auspiciile unui așa mărețu triumfu. Veți înțălege dară mulțămirea ce am simțitu că am pututu să ședu la banchetul acest de familie, căci, Dv. o știți, Domnilor, că noi cu toții trebue să formămu în străinătate o familie, că spiritul de familie și de frăție trebue, între noi, să domnească peste celelalte simțiminte. Așa dară am fost prea fericitu să aflu că Familia noastră din Iași âi compusă din oameni plini de înțălegere, onesti, carnici; într'unu cuvăntu, buni și adevărați Franțesi. Trebue, Domnilor, ca poziția aceasta să ție, și pentru aceasta vă cer concursul D.vostră. Al meu vi ce cuvine de adreptul mi fără rezervă șȘ'apoi însărcinarea mea 'i foarte simplificată prin cele ce s'au urmatu pănă acum. Eu n'am de căt a ține calea ce mi s'au deschisu de predecesorul meu, sau mai bine de unu amicu, de unu vechiu amicu de doue zeci ani, pre care am avutu bucurie să'l revădu aice, mi ne care De, lați aflatu tot deauna gata să pprichini ceririle D.voastre cele drepte mi să apereinteresele D.voastre.” Domnilor! în numele compatrioților mei întruniți aice, vă mulțămescu de venirea Ds. mi de frumoasele cu- Le second par M. Gardner, Consul de S. M. Britanique, à l'Empereur Napoléon II et à Gmregatghise des Français. Puis, M le Do éteur Bassereau, président du Danquet, à porté un toast aux flottes et aux armées Alliés, et surtout à GAgmeae d'Orient, et s’est exprimé ainsi : Aux flottes, et aux armées Alliées! à l'Armée d'Orient! A ces héroïques soldats, qui, décimés par l épidémie, en butte à toutes les rigueurs d’un hiver passé sous la tente, et dans les tranchées ; à toutes les fatigues et les dangers, d’un siège sans exemple et sans précédent dans les fastes de la guerre, ont su, à force d'abnegation, de constance et de valeur, triompher de tous les obstacles, ont remporté quatre grandes victoires et viennent, enfin, par la prise d'une ville, repulée imprenable, d'ajouter une page immortelle à notre histoire militaire. Honneur done, à nos soldats de l'Armée d'Orient! Honneur à leurs nouveaux comme à leurs anciens compagnons de gloire et de périls!! M. Tastu, à S. A. Sérénissime le Prince Regnant. Là où Potte le drapeau, la France** a proclamé l'Empereur Napoléon. et crainte la France, le dis sans c'est la courtoisie digne alité pleine d'entrain qui aiment, plus que la moitié du chemin, reuse pour tout ce qui répondre Au chef de goire Ghyka. Enfin la nation moldave, et au la sympathie chaleuprince ensuite à la la cordiqui nous je crois donc santé suivante : dont 1 Europe répète le nom avec esume et respect, a 5,A. 8. le Prince GréM. Place, en s'adressant à la solonie française, moldave: Messieurs, A la colonie française de Jassi, à sa prospérité, à son union fraternelle. Le premier désir d'un agent français, quand il arrive dans un pays nouveau, est d'avoir une occasion de connaitre les compatriotes avec lesquels il est appelé à vivre. A peine suis-je ici que cette circonstance se présente, et quelle circonstance ! la prise de Sébastopol. Regmeitez-moi donc de bien augurer de mon séjour parmi vous, puisqu'il est placé sous les auspices d'un si magnifique triomphe. Vous comprendrez dès lors la satisfaction que j'ai éprouvée d’avoir pu ș'asseoig à ce banquet de famille, car, vous le savez Messieurs, c'est une famille que nous devons tous former à l'étranger, c'est l'esprit de famille et de fraternité qui doit, entre nous, dominer les autres sentiments. J'ai donc été bien heureux d'apprendre que notre famille de Jassi est composée d'hommes intelligens, probes, laborieux, en un mot de bons, de vrais Français. ù IL fant, Messieurs, que cette position dure, eb pour cela je vous demande votre concours. Le mien vous appartient de droit et sans réserve. Ma tâche, du reste. est bien simplifiée par les antécédens. Je n'ai qu'à suivre la route qui a été ouverle par mon prédecesseur, ou plutot par un ami, par un vieil ami de vingt ans, que j'ai eu le bonheur de revoir ici, et que vous avez toujours trouvé prêt à appuyer vos demandes justes et à défendre vos intéréts. Messieurs, Au nom de mes compatriotes réunis ici, je vous remercie de votre démarche et des bonnes paroles que vous nous avez adressées. Nous voyoris avec bonheur la sympathie que vous manifestez pour notre langue, pour nos usages, pour notre caractère. Nous vous remercions de vous Messieurs, d’être qui dementi sait rendre ici par personne, à chacun fait, à un voeu général ce au qui devant en proposant la est je lui est dû ; de ceux est noble , bon, élevé: la députation