Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)

1855-09-17 / nr. 196

+8? En Rusiei ce acopăru de unu vălu, de ai în­­tunecă strălucirea, care părea a se în­­tinde preste pămăntu. Stindardul civili­­zațiunei astăzi este plăntatu în aceste pla­­iuri, de unde va face să dispară pe cel al despotismului. O mare liberă, marea Neagră nu va mai are, de că nu numai pe valurile ei înfio­­rătoare plutitorilor. O Dununăre descătușată va deschide dru­­mul provinciilor sale cătră comerțu și civilizațiune. Seculul nostru, seculul al 19 în geniul seu are de țintă fericirea po­­poarelor. Ei au restrinsu îndepărtările locurilor prin drumurile de ferit, ei au înfruntatu sumeția valurilor cu aburul, el comunică ideile și interesurile cu re­­pegiunea fulgerului pe unu firu electricu; aceste ne vini din apusul Europei­ se spargu legăturile vechi a­le pămăntului și Suezul în locu de doue uscaturi, va îm­­brățoșa două mări și Indiile cu odoarele lor voru fi în calea Europei, și Europa cu cultura ei în inima Indiilor și a Impe­­riilor barbare. Așa, au visat [UNK] Sevastopolul acestu no­­du al propășirei, stindardul aliaților flu­­tură pe ruinile sale cele rumegătoare, și reseritul care din în vechime varsa lumină asupra Apusului, astăzi va primi de la Apusu binefacerile civilisațiunei. Așa, o soartă mai fericită va îndulci în curăndu neamurile apăsate, căci diviza învingătorilor este fericirea popoarelor! Au trecutu fiorile și vijeliile crivă­­țului preste pămăntul nod­os, iau recitu semințăle și le-au spulberatu de pe ogoa­­rele lor; altă dată au picatu grindina de la crivățu și au sărmatu holdele căm­­purilor noastre. În frică amu trăitu mi în durere pe-amu putritu. Să ni bucură­­mu dară că va veni pacea, o pace care ni va da siguranța viitorului și ni va crea fericirea noastră, căci așa cere dreptatea pe care o proclamă apusul în lupta de di- D. Găsti, vilisațiune 4e au întreprins. EP pupperișt­i.­ ­­­Șușm­alul de C­onstantinopoli cuprinde: „Transportul inglezescu No. 81 sositu în 16, în portul nostru, confirmează noutatea deșertărei părței de Nord a Sevastopolei de Ruși. Armata rusască s'au concentratu în totulu pe înalțimele ce învecinea­­ză Sevastopoli în direcția Bacce-Seraiului. [le unu minutu ea s'au temutu să n5 i se tae comunicația cu Perecopul, că au Marina rusa s­­cisvălu­u cea mai mare bravură la luarea poliției, căci numai din pricina ei s'au vărsatu o mulțime de sănge de al A­­liaților. Infanteria s'au purtatu foarte mi­­șelește. Amiralul Pamfilor au fost u­­cișu. Se socoate perderele 18.000 de oameni!!­­ O corespondență de la Madrid dă o noutate importantă. Întrarea Spaniei în a­­lianța Anglo-francesă s'au hotărătu. Unu tratatu, întocma la acela ingiete între pu­­terniciile maritime cu Piemontul, s'aru fi subscrisu la Madridu și trimisu guvernă­­măntului francesu ce ăl formulasă. Acum nu lipsescu de cătu ratificațiile care nu voru întărzie.­­ Taimesa publică depeșa următoare de la Viena 18 Sept., că trupele rusești se retragu de la Bacce-Serai și de la Sim­­firopoli spre Perecop.­­ Prințul Gor­­ceacov, ambasadoru al Rusiei la Viena, s'au întristatu prea adăncu de noutatea a­­ceasta.” Taimcsa mai adaoge că generalii aliați Rușilor la

Next