Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-06-25 / nr. 130
e Pârnalul ese în toate vilele afară de Dușinici și serbători mari. Abonamentul ce face in Iași la Librăriea Nouă, in ținuturi la Comisioneri, în București la Librerul G.Ioanidi. Prețul pe anu este 111 lei - țe 6 luni 60 pentru unu răndu de pșțtiviteri este 30 parale . Foiletonul Zimbrului o coeavală îndhesă în toată Duminica și se împarte Lunea. AMUL. III. Iașii, Sămbătă, 25. Iunie 1855. N. 130. Heppy - Morning Post din 25 Iunie observează că nu trebuea ce despera de la eșecul Redanului și a turnului Malacos, pentru că aliații n'au perdutu nici unul din avantajele ce căpătase mai înainte și pe care ei le păstrează înpreună cu pămăntul ce ei au cuceritu. Armata'i mai puținu descurajată de căt publicul ce'i gata de a se inspăimănta. Văzutu sau vre o asedie care să nu ai avutu apucături și bune mirale? De mai Velindop, în asediile ce ea derija, s'au multe ori, supt ducele suferite eșecuri care nu înpedecără ca mai la urmă să triumfeză. În Constituțional se cetește următoarea correspondență de la Varșovia cu data din 22 Iunie: „Cănt în stare de a vă desadeveni formal noutatea pusă în circulație de jurnalele Germane, că împăratul Alecsandru P. ordonase o rădicare de 30 oamini la mie, din jidovii botezați în Rusia și în Polonia, însă că Vitetul care mersăse prințul Pașcevici ar fi fostu însărcinatu de a da se înțăleagă nobilimei Polone că servitudinea (boerescul) s'aru desființa dacă ea nu ce va pleca du toată inima năzuinților cabinetului de S. Petresburg, nu este mai puțin ridicată. Se știe că de la 1832, Comisii spețiale sănt însărcinate de a regula cveștiea această grea a servitudinei și a tuturor acelora ce se ating de aceasta. Mi se pare că guvernămăntul au făcutu unu împrumutu însemnătoriu amanetăndu Soțietăței creditului fontieru toate dominiile ce au postu mai înainte naționale. Se vede că la Petresburgu au o foarte mare nevoe de bani, căci s'au cerutu de la banca Poloniei o somă de bani, care s'au și e sespeduitu chear astăzi, și consilierul de stat și directorul bancei Poloniei D. Enghelhard s'au dusu spre a regula definitiv treaba aceasta. Clasa amploeaților și a pansionarilor statului se arată foarte îngrijiți la apropierea fiecărei patru lupti, căci guvernămăntul rusescu au încă suitu capitalurile adunate de 30 de ani din oprirea anuală de șese la sută din toate legile cesti menite a asigura viitoriul funcțimai multu creditu onarilor. Neavănd pentru a controrita împrumuturi, guvernămăntul rusescu ea binimar capitalurile unde ce găsăscu, le trece în registrul cel mare al datoriei statului, și altă nimică. Astfelu fondojul pensiilor au trecutu în înțălege cătu pensionaților Visteriea rusască, și poți de legitime sănt temerile care de subu titlul de „noutăți din pămăntul Cazacilor Mărei Negre,” o îndreptută, că numai ca ape isvoare nesăcate se așteaptă primească nimică în PDumpa lul Iunie, S') ca într'o (*). de S, zisă nu și Austriei în împregiurările mai Pestesburgu din 19 G. acei, ce văzindu împrumuturile Franței, Englizezei Nu știu ce voru mai zice mulți din băteau în palme, că numai Rusia de față nu împru