Zimbrul, 1856 (Anul 4, nr. 14-38)

1856-01-19 / nr. 14

ANUL ș. Gibunalul ese în toa­­te vilele afară de Du­­minici și serbător­i mari. Abonamentul se face în Iași la Liprăria-Nouă, în ținuturi pe la Co­­misioner în București la librăriile D.G Ioa­­nildi și acea a d-sale H. Ionnim­. ASS.­­4 Prețul pe 6 mai 60 lei. pentru un răndu de înștiințeri este 20 parale. Foiletonul Zimbrului o coasă în 4,­esă în toată Duminica și se im­­parte Lunea. L­a pr­im­­­­­it POI 19 IANSAPIE 1856, IAȘI. 19. Innuatie. Declarațiile Finanțe Burduja arie, de rie Sturza, în unire cu soțiea D-le Smaranda, de aa D-nei­ D-na Arpinina Lazo păscută Canano în unire cu soțulu D-le Post. Telemah Lazo, de la Slug, pentru eliberarea de subu oclăvie a robiloru ce­ i se comunică redacției Zimbrului le publica în copie invităndu- de a prin coloanele sale: Sub­ iscăliții avăndu la moșiile Băr­­leștii ținut. Ești­­, și Bumboteștii ce'i zicu și Tăcuta ținut. Vasluiu, unu nu­­mar­ de 307 locuitori, cunoscuți subu­igani „zah­ați, pturata ai fi mnindun, și noi cu câti guvernu pentru eliberarea­­ nonsămii la ori ce despăgubire, se lămu­­dispozițiea de declarămu onor. Departe că re­­cu­neasta ca ei să se înscrie pe la mo­­șiile unde se află cu locuința, în treapta hrisovolițiloru, potrivitu­arti­­ulului 22, art. B. din Cap. 2 an Re­­glementului, eară acei numiți Lăeși, așa precumu ei după obiceiul au de a se stremuta locu acumu găsescu cu­ința pe moșiile noastre, rămănu cănd pentru ne din in lOCU, nu se LOCU­ ce poru afla să împărtășimu onorat. Departament osăbită listă despre nu­­mele loru. Vorn. Gheorghie Sturza,­­ pre a dovedi că și simțimintele mele nu au fostu și nici săntu mai puținu unite principului umanităței și a progresului, declaru prin aceasta renonsezu la dispăgubirea ce mi s'aru cuveni pentru trei familii țigani căsași ce amu vi­t de 13, dâns li­­sta ce o alăturezu, rugăndu numai ne onorat. Denart să bine-voiască a regularisi va să fie înscriși în tă­­blița satului meu Lunganii de la ținut. Ești, și totodată în curgere de zece ani acești oamini trască de dape și spre a'și pute în rume aceasta îm­­bunătăți soarta loru după regula gos­­podărească vin . meșteșugu. Cu amis, bi mi pre Burduja­­ În Cernăuți %­e împregiurări mi-au însămnatu vremelnica locuință, m'amu încredințatu de însuși barbatulu erarea sclaviloru și Apoi­u de la răposatul meu, despre elib dispăgubirea p prietariloru, su fiindu că și meu părinte Igorie Canano, N. de 15 salut „astu a de împăr­­țată săvărșitu între mine și fratele meu Vasilie Canano, adiveritu de bo­­eri marturi, care salașe precătu știu alcătuesc cu N. de 64 suflete, fără a mai arăta de amu avutu sau nu, mai de înainte plecare ai desrobi, dreptu do­­vada mulțămirei mele pentru punerea In lucrare a acestui sfăntu princinu, și spre înlăturarea cugetului de mustrare că amu văndutu omu, tezu la ce se face proprietariloru de despăgubirea renon­­urmează a sclavi, o singură rugăminte ca ei să fie scu­­tiți de biru și lucrarea șoseleloru ue vreme de zece ani potrivitu artic al 7-le, capitul f­iu din legiuirea statornicită pentru desființarea sclă­­viei, înaltu întărită prin ofisul N. 49, din 11 Decemvrie anul coptepitu, fi­­indule slobodu a rămăne sau a se strămuta de pe moșie a Buneștii Honce ținut. Botoșenii unde se gă­­sescu avumu la locurile ce voru vroi și spre regulă alăturezu actulu de impărțală în prighipal și osăbită li­­stă cu însemnarea numărului și nu­­mirile loru. Post. Agripina Lazo. - Din gazeta Steaoa Dunărei N. 35, nu cu puțină sufletească bucurie ce­­tindu legea adoptată și înaltu intărită de Preaînalțatul Domnu pentru obo­­rărea sălăviei din acestu Principatu, și pentru că și subscrisul are trei suflete de țigani de zăstre de la so­­crul său, răposatul Ban, Teodor No­­ur, și anume: Maria, Mărina cu fi­­iul său e din de cătva timp țară, și după care și care lămuriri s'aru afla la care cea întăia se află prelungită în vechilul de pe moșiea Mănjina sau Plăcinta ținutul Covur­­luiu. Și ca unul ce NA, de o asemine părintească men­zitate a Preiînalțatului Domnu, vinu prin a­­ceasta a declara onor. Departamentu, că pentru sus numitele suflete săntu eliberate, nu pretindu dispăgubi­­rea uitată prin §. 4, din acel Așe­­zemăntu, dară pentru că aceste, pre­­cumu îmi pot prin aceasta amu zisu, sănt de zestre, a­­declaru onor. De­­partament că dacă soția me Agripina născută Naso s'ar încerca a pretin­­de o asemine despăgubire de la onor. Departamentu, eu mă îndatorescu la asemene cazu de a o îndestula din în­­suși averea me. Suf. Neculai Hărlăd. Detimu în Presa de Orientu din 17 Ianuarie:­­Presa de Orientu au publi­­catu săntu doue luni, co­respondențe de la Iași care anunțau că Moldo­­venii doritori de ași mărturisi sim­­patiile pentru armatele aliate la o­­ra priimite Cloru Neculai Hărjău 14 Ianuarie, a 2-a și Comisul Dimitrie­tenție de despăgubire, 31 Decemvrie și la Depart. Bopr din 7, a 4-a cea din a 3-a de Gheor­­an fără pre­­d­­ia din din 15 Ianu­­­­­. f A­v­ea liberi să se scu­­atele cătră stat à sau- Ne

Next