Zimbrul, 1879 (Anul 5, nr. 6-60)

1879-01-24 / nr. 14

Jassy M l Nr. 14 Abonamente in Romania. Pe an­an..............................24 lei Pe o jumătate de an . • 13 lei Pe un­­ sfert de an . . . 7 lei Pentru străinătate se adaoge portul Un minier 10 bani. ANUNCIURI Linia petit 10 bani. Insertiuni : Linia Petit 20 bani. Scrisori neplătite se refuză. Articule nepublicate Be ard. Diar cotidian, politic și economic. las­si 1879 Ianuarie 23. Albionul se odihnește. După luarea Ciprului, primind tratatul de Berlin, el pune astăzi capăt restrătirilor din Asia. Măni, totuș, nu se știe ce va fi cu pacea lumei. Rusia, obosită după crâncenul resbel ce repurta victorios, nu pare incă a se fi liniștit. De­o­camdată moștenirile ce ce i-a lăsat Congresul ii dau mult de lucru. Cănd insă Bulgaria va fi bine definită ea speră, și speră cu multă pro­babilitate, a­p­are de instrument in po­litica sa de panslavism. Și, odată in Sudul Europei orientale având prciorul bine ințepenit, Cezarul tuturor Rusiilor pute­­ va călca inainte spre Bosfor. La Cornul-de-aur, cu toate acestea, calea cea mai scurtă in geometria diplomatică e distanța cea mai mare și mai ocolită : continentul Asiei. Atunci puterea mă­rilor și acea ai uscatului se vor ciocni ingrozitor. Dar, de la Apus o lumină generoasă se zărește. Din frământări profunde ale gandirei și activitaței plămădite cu reb­­dare, Francia, întemeind republicanismul a arborat drapelul de onoare: pacea, încă căți­va ani de consolidare in organismul ei puternic,­­ și raza fericirilor sale se va resfrănge spre Răsărit. Un corp opac, insă pare de pe acum a se interpune . Centrul teuton. In adevăr, Germania pare a se stringe din ce in ce mai mult, grație capetelor sale ocărmuitoare, pentru a forma un corp izolator. Părere. In adăncul sufletlui aces­tui nobil popor gânditor stă, neclintitit, un cuget pur, care cănd coaja compactă a puterei brutale de astăzi se va sparge corpul intreg va fi luminos și cald. Gr. M.­ ­Mercuri 24 Ianuar 1879. — In Hamburg la D-l Adolf Steiner Anoncen Expedițion — in Vien, Pesta, Elveția etc., la D-nii Haaseslein- Vogler, /fnoncen Bnreau, — in Paris la Havas I.affite. In Iași la Tipografia Buciu­mului Roman Strada Codrescu No. 4. Abonamente, Inserări și­­ lnanciuri se primesc : Chestiunea israilită de Gr. Mălin­escu. (urmare), p. 3. ; Interpretări. Voiu cerceta in fine ideile fixe și opi­niatre, resentimentele și interpretările ce se implic și complic in această chestiune. După care voiu pute păși in plin studiu. Clerul romăn e cel mai puțin politic din toate clerurile din lume și din toate clasele sociale din țară. Ceia ce ne face multă onoare­ N’ar fi vicisitudinile ace­stei chestiuni, el ar fi clerul cel mai înțelept din lume. Nu e nici rufinat, nici rafinat. N’are inttrucție multă ce-i dreptul, dar această lipsă e mai ferici­tă decât instrucția iezuita. Și e religios numai din meserie, a­vend oare­care superstițiuni de meșteșug. Aș zice că și’a înțeles pozitiv secolul pozitivităței dacă l aș ști filozof. Pot insă arăta fără sfială că in sumă e bun, e aceia ce se zice un cler de bun simț. Are și el metehnele lui nu-i vorbă ; dar cine n’are ? Așa o viișoară il abstrage de la restul lumei, și când din roada ei are a culege sân­gele Mântuitorului, preotul uită că ură­ște pe Evreu și-l vinde cu omenie parte din recoltă. Cel de la țara are și mai puține fasoane. N­­ucii calare pe breazul seu ocolind lanul de popușoi, lucrând, să­­pănd, culegând, sau, serbătoarea, după ce a servit darurile cu darul seu iși dăruește o ceașcă de rachiu la grupăn Iuda, care il servește cu îngrijire ca pe Sfinția sa. Totuș, pe ici pe colo, se vede uneori și prin preoțime câteva țepuși politice cu mare și sfânt foc patriotic. Așa părintele reposatul Vârnav, fie-i țerina ușoară, dar, când era pe lume, cumplit mai tempesta asupra Evreilor. Era una diver d’o inteligență rară, dar foarte vie. Strigătul seu de „t’ex populis vox Deiu imi aprinsese imaginațiunea cât eram de copil p’atunci. Căci abea intrasem in Liceu și fugiam de la clas ca să fac și eu politică in sala de reu­niuni electorale de la primărie. Caracter latin. Profesorii mei insă nu făceau mai puțin. Ea incă uneori prin sferele politice de pe bancele școalei, — căci a fi fost politic era un sine qua non pentru ștren­garul ci-di-ei ales in acele vremuri,—se zicea că cutare profesor ar fi mas la primărie pe masa verde lângă urna voturilor și de aceia nu venea la clas, in folosul patriei. — In această calitate de pionier politic, așadar, imi clocotise imaginațiunea la auzul electric de „vox populis vox Dei.“ Așa ca, pe lângă ștren­garii cei cu barbă, am aclamat pe dată de deputat pe părintele Vârnav, fără nici o alta regula electorală decât acea al exaltatelor nóstre strigăte entuziaste. Aceste curioase voturi fură cu unani­mitate. Căci el arătară, cu o mană catră cer și alta pe crucea de la peptul seu „că Evreii trebuesc exterminați de pe fața pământului românesc, in numele patriei și­ a lui Dumnezeu !“ Să trcem insă peste acest sacru apostrof, capabil odinioară da me fi făcut un ștrengar politic de linie. Am plătit acest păcat copilăresc prin aceia că am avut bunul simț da nu mai face politică de atunci. Iar părintele Vernav­iu mișelește asasi­nat in Berlad unde avusese nenorocirea de a prepondera in alegeri subt un gu­vern care declamă și astăzi libertatea, dar care n’o gustă in alegeri. Israiliții berlădeni plătiră pentru culpabil cu inocența lor. Țeranul, in rostirea sa alegorică, zice „Roman și dm­n sinonim unul pentru al­tul. Semn fatal care denotă prestigiile înspăimântătoare ale unui trecut funest­in care avu a suferi de la barbarii nă­vălitori și, mai tărziu, de la acei vecini.

Next