Zimbrulu si Vulturulu, 1858 (Anul 1, nr. 1-42)
1858-12-04 / nr. 25
ANULU ALU PATRULE GINVRIE GHIOI 4 DECEMV. 1858. Reghil Sarela Vomana, Cpe Casine No. 22 N adghesa la Vingonțin administgatiuț linga Viseghisa S1t. Ioann. Manpusghis, nerpoiisate dpra o Imnpa se îog ag Adapunii rogtulii fostei AVONAREA SE RAGE LDșui. Da Vingoplp administgat. strada Măliog. Vicighiste Nedi ragzina a 4-a. Vasmșgheusi. Libgag. DD. Coseti si Ioanidi. Trămziltanie Vnsogina. Da adminis. rosteloga. NIV RVETIULUU AVSNANI fați. Re pnpano 3 galuini. Dibriste Visageusi Speimatitute Loghesrondentiile se uogi Princirat de Vilte. IASN 4 DECEM. Opiniunea începe a se manifesta; este și timpulu acumu! Noi eramu bine încredințați cu elementulu de viață a țerii, că toate interesele cele mari a pațiunei, nu puteau astufel su fi înlăturate, și alegătorii se vre a se preinterne cu o umilință degrădătoare dinaintea cutăruia seau cutăruia candidatu la Domnie, dinaintea unui stăpănu, precumu se înciarcă necontenitu a ne face a crede o pre onorabilă foae bașu-constitucională! ochii ce Ne simțimu mulțămiți de a pune astăzi iubitoriloru noștrii, o profesiune de credință ce au începutu a circula ori, în foi volamnte prinu orașu și în țeară, subscrisă de 32 alegători. „Crezindu că există unu steagu”, zice acea profesiune „care se poate rîdica mai presusu de toate steagurile ivite „pănă acumu, și pre care nu videmu înscrise decătu nume „de candidați de Domnie, că acesta este steagulu na ționalu alu respectărei și alu desvoltă„rei Constituțiunei prin neatărnarea Adunărei legislative, sub scrișii înalță acestu steagu „și se strîngu împregiurulu seu”! În adevăru esistă unu asemenea steagu, noi amu zis'o de multu, și astăzi realitatea vine a ne dovedi că nu ne înșalamu nici cu mubie publicată, au găsitu unu puternicu răsunetu legătoriloru, și din toate părțile fiecare se grăbește a adera la frumoasele principii profesate în ea. Aciastă profesiune de credință, aîn inima aprincipii de viață constituțională, principii de progresu și de livertate națională Doi sîntemu hotăritoriu în contramandate„pruimperative, pentru că voi voimu să legămu „pre Domnu cătră țară, iar nu ca țara să se le„ge cătră Domnu, pentru că, cu constituția în mănă, poi „nu dorimu ca Domnulu puinduse mai presus de Adunarea „obștească, ca alesulu nației, ca impusu de na]ie Adunărei, să'i tăgăduească driturile, să'i paraliseze puterea, și la toată întămplarea să puie glasulu seu „mai presusu de rostirea legiloru; cuci o aseminea teorie conduce la sfărmarea constituției, conduce la „despotismu. N'avemu de bîtu a pune față în față, această frază ein profesiunea de credință a oameniloru partitului nacionalu, cu aceea prin care prințulu G. Sturza începe prosesiunea sa de credință, spre a vide cu desăvîrșire adivărulu și bunulu simțu ce ea cuprinde în sine. „Astăzi cîndu cea mai mare parte din compatrioții mei aclamă candidatura me la Domnie et s. etc.” Ce vrea oare prințulu G. Sturza a ne arăta prin a Nu este oare ea dovada cea mai lămurită despre Înciasta? intențiunele anticonstitucionale ce are în inima sa? gîmfarea cu care ne aruncă în față, că este vedemu cu însuși ochii nostului erei, acumu cîndu trii că aciasta este departe de a fi unu adevăru! Nu ne spune îndestulu că, cu asemine aroganță va arunca aciastă zicere și în fața reprezentațiunei nacionale, în fața conotifica misiunei centrale dîndu aciasta se va încerca ai abuzurile desvălite? „Nu sîntu alesulu vostru” ar zice atunce” țeara m'au n'amu a da seamă nimărui de urmările mele, „eu sîntu mai pre sueu de voi!” Ce ar fi atunce de constituciune, unde aru fi frumoasele principii de guvernări. - A mîntu reprezentativu, pe care țeara l'au cerutu cu atîta unanimitate prin organulu adunărei ad-hoc! lată prapastiea în care voru se ne arunce acei ce ne ceru mandate imperative, ei nu doru alta de cătu, prin o condamnabilă escamotare, a se pune mai presusu de adunarea reprezentativă, a sfărăma echilibrulu statornicitu prin constituție Dumnezeu înse pare că ăi orbește, și chiar pintre frazile frumoase, pintre făgăduințele de totu felulu sub care ei voescu a ascunde mrejile loru, deprinderile lor absolutistice se întrevădu limpede și curatu. Cercetați de amănuntulu toată profesiunea de G. Sturza, pominește de comisiunea centrală, de Adunarea electivă, și credință a prințului Ce se vede în ea? Eu și iar eu! Abiese aceasta încă numai spre a vre spune că va păstra puterea Domnească, adică cu alte cuvinte, că va căuta se sfarme pe acea a Adunării, sfirlindui totudiauna în față, că este alesulu țerii, productulu mandateloru imperative escamotate!! giulu unui Domnu constitucionariu? Oare aceste trebue se fie intențiunile și dlimba Publicîndu depeșa sosită dela Costantinopole, cătră „Stepa Dunărei” crede a nu se încă și Consulii puteriloru garante au primitu de la respectivii loru ministri din Constantinopoli depeșe în acestași obiectu, însă că acestea cuprindu deosebiri foarte importante de tecstulu depeșei ce priimi Asir bei. dată care aru fi deosebirile cele mai esențiale: La puntulu 2, representanții puteriloru garante s'au esprimatu în următoriu chipu: „autoritățile în principate „aclamatu, D. Afif Beiușela arătîndu a clam 32-