Zori Noi, octombrie-decembrie 1954 (Anul 7, nr. 2141-2217)
1954-10-14 / nr. 2152
«MM y , -------- ' ■ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ! »RGAH AL COMITETULUI 9E&KWAI gM B SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL VIII NR. 2152 JOI 14 OCTOMBRIE 1954 4 PAGINI 20 BANI Să intensificăm agitația politică de masă pentru succesul muncilor agricole de toamnă! Din aceste zile, oamenii muncii de pe ogoare desfășoară întrecerea socialistă și patriotică (pentru a cinsti cel de al II-lea Congres al partidului și ziua de 7 Noiembrie, cu noi successe în campania agricolă de toamnă, pentru a da viață proiectului Directivelor celui de al doilea , Congres al partidului. Pentru mobilizarea tuturor forțelor, organele și organizațiile de partid statt datoare să desfășoare o largă muncă politică de masă în rîndurile țăranilor muncitorii. Este necesar să fie folosite toate formele și mijloacele de agitație politică de masă, pentru a-i convinge pe țăranii muncitori sâ execute în timpul optim și după indicațiuniile agrotehnice lucrările din campania agricolă de toamnă. Instruind cu regularitate agitatorii care popularizează prin articole la gazeta de peveche și convorbiri, rezultatele fruntașilor, organizația de partid din G.A.S. Coțușca a reușit să mobilizeze în întrecerea socialistă pe toți muncitorii în lucrările agricole de toamnă. In întrecerea pentru „titlul de cel mai bun tractorist”, mecanizatorii Gheorghe Țurcaru și Vasile Amadei au dobtatilit succese însemnate. Ei au contribuit din plin pentru ca gospodăria de stat Coțușca să termine printre primele unități din regiune însămi în țăriile de toamnă. Un rol deosebit în mobilizarea colectiviștilor din Iurești-Trușești la lucru l-au avut agitatorii, care au popularizat pe fruntași, au arătat recoltele sporite obținute prin îmsămiînțarea la vreme și efecutarea în comdițiunii agrotehnice a muncilor agricole. Rezultatele bune în întrecere ale comuniștilor Petre Burlacu din Cucorăni, Pintilie Cașcaval din Cristești-Botoșani, ale țăranilor muncitori C. Hapeiei din Șendriceni și M. Beraru din Zvoriștea-Dororhoi, ale membrilor întovărășirilor agricole din Dealu Mare, Dorobanți, Vicovul de Jos, etc., sunt popularizate prin conferințele și adunările populare organizate la caTninele culturale. In unele sate, cum ar fi de pildă, la Roma- Botoșani, fruntașii recoltelor bogate și ai întrecerii socialiste și patriotice sunt popularizații prin fotografii la panoul de onoare, sunt invitați să expună metodele de lucru în fața țăranilor muncitori, iau loc la baiuica de onoare la manifestațiile și serbările ce se organizează. Trebuie spus însă că în unele raioane, și mai ales în raioanele Darabani, Suceava, Botoșani și Fălticeni, munca de agitație se desfășoară la un nivel nesatisfăcător, față de sarcinile raionului respectiv, izvorîte din proiectul de Directive, din care cauză ritmul lucrărilor agricole este extrem de scăzut, cu mult sub posibilitățile existente. In raioanele Dorohoii, Suceava Gura Humorului, unii secretari ai orgainizațiilor de bază cum ar fi de pildă, tovarășii Nicolae Gușmiriuc din Clodești, Ion Jitariuc din Dărmiănești, Ion Buzdugan din Ilișești și alții întîrzie instruirea agitatorilor cu problemele campaniei agricole, iar la alte sate cum ar fi vla Pilopenii Mici-Săveni, secretarul organizației de bază tov. Constantin Potpoiu „instruiește” agitatorii de ochii lumii, în mod formal fără problemele specifice ale satului. Instruirea „Hm general” nu contribuie la înarmarea agitatorilor și nici nu poate da rezultate. Rezultate minunate în munca de agitație pot fi dobîndite dacă organizația de bază știe s să atragă și să folosească în muncă pe fruntașii recoltelor bogate. In satul Cervicești raionul Botoșani sînt fruntași ai recoltelor bogate ca Gheorghe Cojocaru, Dumitru Micu, care au obținut 3.000—3.500 kg. porumb la hectar, sau Ilie Gaciuc și Puf Vasile care au obținut recolte frumoase la floarea soarelui și grîu. Aceștia însă aici au sunt cunoscuți de către organizația de bază și nici de sfatul popular comunal, iar experiența muncii lor nu este răspândită. Munca culturală trebuie ridicată la aceasită perioadă pe o treaptă mai înaltă. Căminele culturale trebuie să devină tribune de răspîndire a regulilor agrotehnice, să popularizeze sarcinile proiectului de Directive împletite cu munca concretă din saltul și comuna respectivă. In planul de muncă al căminului cultural din satul Cucuteni-Tufescu, raionul Trușești nu sunt prevăzute nici un fel de conferințe cu caracter agrotehnic pe baza proiectului de Directive și a muncii lor agricole de toamnă, iar secretarul organizației de bază tov. Constantin Ștrean iniu se preocupă de fel de conducerea și îndrumarea activității culturale. Problemele muncii culturale nu sunt bine cunoscute, nici de tovarășul Gheorghe Ilie secretar al comitetului raional de partid Darabani și nici de tovarășul Ion Răileanu șeful secției culturale raionale, din care cauză îndrumarea și conducerea activității culturale în satele raionului Darabani se desfășoarăa un nivel scăzut, rupte de sarcinile concrete în vederea dezvoltării producției agricole și a transformării socialiste a agriculturii. Ridicarea vigilenței de clasă trebuie să fie în centrul preocupărilor organizațiilor de bază care sunt datoare să mobilizeze toți oamenii muncii de pe ogoare pentru a împiedica uneltirile chiaburilor. In comuna Cracalia-Dorohoi, chiaburii D. Rotaru, Arbore și V. Dumitraș C. Berbinschi, T. sabotează nei stingheriți de nimeni lucrările agricole de toamnă. Inginerii și tehnicienii agronomii trebuie să popularizeze prin conferințe și convorbiri,lucrările agrotehnice din această perioadă. De aproape un an de zile din ișartele Sîrbi și Bouieni din raionul Săveni însă, inginerii și tehnicienii agronomi n-au mai ținut conferințe, cu caracter agrotehnic sau zootehnic. Nu este de loc deici de mirare dece în raioanele Dorohoi, Darabanii, Fălticeni, Botoșani, Gura Humorului, și Suceava unde agitația politică de masă la sate se desfășoară cu mari defecțiuni, lucrările agricole de toamnă sînt mult rămase în urmă, deși în aceste raioane exista aceleași posibilități ca și la Trușești și Săveni. Organizațiile de partid din întovărășirile agricole sînt datoare să mobilizeze pe toți membrii întovărășirii pentru grăbirea muncilor agricole, iar S.M.T - urile trebuie să execute la termen lucrările contractate, nu așa cum procedează S.M.T. Saucea, care tărăgănează executarea la termen și la bune condițiuni a lucrărilor pe tarlalele gospodăriilor colective și ale întovărășiriilor agricole. Timpul este înaintat. Comitetele raionale de partid și sfaturile populare raionale trebuie să ia de îndată toate măsurile politice și organizatorice în vedirea grăbirii ritmului lucrărilor agricole de toamnă. Orice îintîrziere înseamnă pagube din recolta anului viitor. mu Conducerea agitației politice de masă înseamnă măfuri declarative cum obișnuiesc să se ia unii membri ai comitetului raional de partid Dorohoi, ci mobilizarea partid — din de către organizațiile de agricultură, a tuturor forțelor. Fiecare agitator, deputat, inginer, tehnician, învățător, fruntaș al recoltelor bogate, — să contribuie la buna funcționare a căminelor culturale, bibliotecilor, aparatelor de cinematograf și de radio, a gazetelor de stradă, etc. astfel ca în întrecerea socialistă și patriotică în cinstea Congresului partidului și a zilei de 7 Noiembrie să fie dobîndite noi succese în campania agricolă de toamnă, pentru aplicarea proiectului de Directive în vederea sporirii producției agricole. I bibliotec .* fom?ésiÍíÍTuj —— In acest număr: — LUNA PRIETENIEI ROMÂNOSOVIETICE — Folosind metodele forestierilor sovietici — Zilele tehnicii șii agrotehnicii sovietice — Festivaluri ale omului (pag. 2-a). — E. GAINA — Figuri de eroi ai clasei muncitoare — PETRE GHEORGHIE (pag. 2-a). i II — M. DOBOȘ — Să întărim democrația internă de partid (pag. 2-a). — PENTRU TERMINAREA LA TIMP A INSAMINTARILOR DE TOAMNA. — M. NEGURA — Două comune — două feluri de a munci în campania agricolă de toamnă. (pag. 3-a). — I. MAXIMIUC — Unde nu sunt folosite posibilitățile existente (pag. 3-a). — I. NEDELCU — Împotriva manifestărilor nesportive în jocurile de fotbal .(pag. 3-a). — Tratativele de la Pekin cu privire la problemele relațiilor sovieto-chineze și ale situației internaționale (pag. 4-a). IN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI ȘI A ZILEI DE 7 NOIEMBRIE NOI SUCCESE ÎN INDUSTRIA FORESTIERĂ Mica mecanizare — factor important în creșterea productivității muncii In anii regimului democrat-popular, datorită ajutorului Uniunii Sovietice, fabricile de cherestea din cadrul trustului de industrializare a lemnului din Vatra Dornei au cunoscut o puternică dezvoltare. A luat ființă combinatul „Bennat Andrei“, unde procesul de producție este mecanizat în proporție de 70 I la sută ; s-a lărgit mult hala gaterelor de la fabrica de cherestea „Dorina Foresta”, a fost reconstruită fabrica de cherestea Putna, care și-a dublat producția față de trecut. Pe lîngă investițiile acordate de stat,sectorul industrializării lemnului se dezvoltă necontenit prin descoperirea și folosirea la maximum a rezervelor interne ale întreprinderilor. Una din importantele rezerve interne care duce la creșterea producției și productivității muncii o constituie introducerea micii mecanizări. Pentru ca munca să devină mai productivă, la combinatul „Bennat Andrei” au fost înlocuite vechile ferăstraie pentru retezatul buștenilor, cu moderne fabricate în Uniunea ferăstraie Sovietică care dau posibilitatea creșterii productivității muncii la această operație cu 100 la sută. Din resurse locale s-a confecționat mașina universală de găurit, dăltuit și frezat, care contribuie la îmbunătățirea calității produselor eliberînd de la această operație 3 oameni. La I.F.I.L. „Doma Foresta“ s-au confecționat macarale pentru introducerea buștenilor la gatere, pentru scosul bușteilor din apă și executarea altor operațiuni, care reduc cu mult efortul fizic al muncitorilor și duc la o simțitoare sporire a productivității muncii. De asemenea, la sectorul Dorna Arini, Floreta și Iacobeni retezatul buștenilor se face electric. Un rol important în introducerea micii mecanizări îl are mișcarea de inovații care a cuprins o bună parte a muncitorilor și tehnicienilor din întreprinderile forestiere. In cadrul I.F.I.L. Falcău, la propunerea tov. ing. Lazăr, a fost construit un transportor pentru evacuarea rumegușului pînă la rampa de încărcare, ușurîndu-se prin aceasta, valorificarea lui. Datorită preocupării șefului mecanic Treia Adolf I. care a construit la fabrica de lăzi 2 pendule cu mărfuri reglabile pentru introducerea materialului în mașini, se realizează o simțitoare sporire a productivității muncii. Nici I.F.I.L. Putna nu a rămas mai prejos. Aici au fost asigurate linii de cauville în depozitul de cherestea și bușteni iar în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului și a zilei de 7 Noiembrie va fi pus în funcție un transportor cu lanț pentru introducerea buștenilor ha hala gatere. Aceste realizări, pe lialgă faptul că au dus la o ușurare radicală a efortului fizic al muncitorilor, paralel cu creșterea productivității muncii, la sporit și cîștigul muncitorilor. Astfel, prin mînuirea acestor mecanisme s-au ridicat noi fruntași în producție, ca tov. Gh. Rarnea, Peter Ioan, Radu Dezideriu, Șandor Mihai, de la I.F.I.L. „Bernat Andrei”, care obțin depășiri de norme de 100—150 la sută, sporindu-și totodată cîștigurile de la 600—700 lei la 900—1.000 lei lunar. Același lucru se poate spune și despre Maiteiuc loan, Todireanu Traian, Vizitiu loan, de la „Dorna Foresta“, etc. Luptînd pentru introducerea pe scară cit mai largă a mecanizării muncii, vom asigura o creștere simțitoare a producției și productivității muncii, vom contribui la îndeplinirea angajamentelor luate în întîmpinarea celui de al II-lea Congres al partidului și a zilei de 7 Noiembrie, în scopul îmbunătățirii nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii din patria noastră. CONSTANTIN STUPINEANU de la Trustul de industrializare a lemnului din Vatra Dornei Au îndeplinit planul anual Folosind metode înaintate de muncă, în luna septembrie, muncitorii forestieri de la I.F.E.T. Cîmpulung și-au îndeplinit sarcinile de plan la producția globală cu 101 la sută iar la producția marfă cu 107 la sută. Făcîmd o comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, producția globală a crescut cu 30 la sudă iar producția marfă cu 40 la sută. Pînă la 30 septembrie muncitorii acestei întreprinderi au îndeplinit planul anuali în întregime și au dat, peste splavni circa 3.000 m. st. lemn de foic esență moale. In fruntea întrecerii sînt comuniștiiii Dumitru Bedruiea și Ilie Macovei care împreună cu brigăzile lor au depășit zilnic norma cu 35—46 la sută, iar prin aplicarea inițiativei muncitorilor forestieri de la Kiriș au reușit să ridice productivitatea muncii pe cap de muncitor de la 0,82 m.c. la 1,28 m.c. pe zi. Coresp. N. LATEȘ Comuniștii în frunte intr-o scrisoare adresată redacției, colectivul I.F.E.T. Moldovița arată că planul producției globale pe trimestrul III a fost realizat în procent de 113,59 la sută. In luna septembrie coloana proprie de la Damacușa condusă de comunistul Procop Bujutar a depășit planul la faza apropiat cu 1.695 m.c. ceea ce reprezintă peste 80 la sută din angajamentul luat. In ceea ce privește producția bunurilor de larg consum, angajamentul la producția de draniță a fost depășit cu 40.000 bucăți. In dobbîndirea acestor succese s-a evidențiat brigada condusă de tov. Iustin Cornea care a realizat cantitatea de 1,74 cm.c om zi, precum și brigada comdusă de tov. Vasile Hreniuc, de la gara de exploatare Damacușa. Comunistul Laurențiu Oniceac, mecanic de locomotivă, remorcînd tot mai multe trenuri a realizat în această perioadlă ecomomii la combustibil și lubrefianți în valoare de 1.800 lei, depășindu-și cu 20 la sută sarcinile de plan la transport. Coresp. N. CANDREA Pe mnese un sunet de goarne și bătăi de tobe, la una din zilele lunii octombrie pionierii și școlarii de la școala elementară din satul Guranda Trușești au pornit voios spre păduricea din apropierea satului. Sub îndrumarea instructorilor și învățătorilor, ajunși în pădurice, ei s-au împărțit pe grupe. Și așa, în cîntece pionierești au început culesul semințelor de arțar. Clipele s-au scurs repede. Un sunet de goiarnă vestește încetarea culesului și adunarea pionierilor. De după copaci veneau pionierii și școlarii voioși cu sămința culeasă de mînuțele lor grijulii. Roadele muncii lor s-au văzut. Bob cu bob de sămiînță au adunat la un tota 75 de kg. Cu fețele pline de zîmbetul copilăresc ei au pornit-o spre pepiniera satului unde urma să se planteze sămința de arțar. In discuțiile lor, pionierii Andrei Ioan, Scutaru Ana Constantin își spuneau unul și Niță altuia: „Din săuntața aceasta culeasă de noi vor crește copaci falnici“. Coresp.LUȚUC PAVEL ★ Pionierii unității î nr. 76 de pe lîngă școala pedagogică ucrainea ngurile regiun eaă din Siret, raionul Rădăuți, muncesc cu multă sîrguință la gospodăria anexă a școlii lor. Sub conducerea instructorilor ei au ajutat la strîngerea legumelor, zarzavaturilor și la săpatul cartofilor de ipe loturile gospodăriei anexe a școlii. In aceste munci s-au evidențiat pionierii Huțanu Maria, Seserman Asipazița, Babiac Aurelia și Felescu Ioan. Acești pionieri sînt și primii la învățătură. Coresp. ELENA CUBALCA A Hotărîți să contribuie la înflorirea și înfrumusețarea satului, țăranii muncitori din satul Iezer comuna Șendriceni, raionul Dorohoi își achităa timp sumele datorate din autoimpunere. Din sumele încasate au fost procurate materialele necesare în vederea construirii unui local pentru Căminul cultural. Ințelegînd să întîmpine cel de al ll-lea Congres al partidului și măreața zi de 7 . Noiembrie cu realizări deosebite, țăranii muncitori din satul Iezer s-au angajat ca la cinstea acestor însemnate evenimente să termine construcția localului pentru căminul cultural pînă la 17 Noiembria si noastre Printre cei ce au depus eforturi deosebite in munca de construire a noului local de cămin cultural se numără țăranii muncitori Dumitru Pasăre, Pietre Gudelou, Petre Mahalagiu și Axinte loan. Corespondenți D. CROITORU și I. CIOBOTARU ★ Țăranii muncitori din satul Nou- Albești, raionul Trușești, au hotărît în cadrul unei adunări populare să termine construcția școlii. Folosind sumele încasate din autoimpunere și executînd în mod voluntar unele lucrări, țăranii muncitori din sat au terminat noul local de școală înainte de termen. La grăbirea lucrărilor construcției au contribuit țăranii muncitori Gh. Bouaru, Mihai Răutu, Alexandru Bouaru, precum și directorul școlii Artur Roman. Un sprijin însemnat l-a dat și comisia comunală de femei care a antrenat în această acțiune un număr însemnat de femei ca Maria Mănăstireanu și Valeria Cocalea pentru a contribui la terminarea construcției. Acum, copiii țăranilor muncitori învață în nouii locali de școală în condițiuni mult mai bune. Coresp. BEJENARU VLAD I