Zori Noi, octombrie-decembrie 1954 (Anul 7, nr. 2141-2217)

1954-10-14 / nr. 2152

«MM y­ , -------- ' ■ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ! »RGAH AL COMITETULUI 9E&KWAI gM B SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL VIII N­R. 2152 JOI 14 OCTOMBRIE 1954 4 PAGINI 20 BANI Să intensificăm agitația politică de masă pentru succesul muncilor agricole de toamnă! Din aceste zile, oamenii muncii de pe ogoare desfășoară întrecerea socialistă și patriotică­ (pentru a cinsti cel de al­ II-lea Congres al partidului și ziua de 7 Noiembrie, cu noi­­ successe în campa­nia agricolă de toamnă, pentru a da viață proiectului Directivelor celui de al­ doilea , Congres al­ partidului. Pentru mobilizarea tuturor forțelor, organele și organizațiile de partid statt datoare să desfășoare o largă muncă politică de masă în rîndurile țăranilor muncitorii. Este necesar să fie folosite toate formele și mijloacele de agitație politică de masă­, pentru a-i convinge pe țăranii muncitori sâ execute în tim­pul­ optim și după indicațiuniile agro­tehnice lucrările din campania agricolă de toamnă. Instruind cu regularitate agitatorii care popularizează prin articole la ga­zeta de peveche și convorbiri, rezultatele fruntașilor, organizația de partid din G.A.S. Coțușca a reușit să mobilizeze în întrecerea socialistă pe toți mun­citorii în lucrările agricole­­ de toamnă. In întrecerea pentru „titlul de cel mai bun tractorist”, mecanizatorii Gheorghe Țurcaru și Vasile Amadei au dobtatilit succese însemnate. Ei au contribuit din plin pentru ca gospodăria de stat Co­țușca să termine printre primele unități din regiune însămi în țăriile de toamnă. Un rol deosebit în mobilizarea colec­tiviștilor din Iurești-Trușești la­­ lucru l-au avut agitatorii, care au popularizat pe fruntași, au arătat recoltele sporite obținute prin îmsămiînțarea la vreme și efecutarea în comdițiunii agrotehnice a muncilor agricole. Rezultatele bune în­­ întrecere ale co­muniștilor Petre Burlacu din Cucorăni, Pintilie Cașcaval din Cristești-Botoșani, ale țăranilor muncitori C. Hapeiei din Șendriceni și M. Beraru din Zvoriștea-Do­­rorhoi, ale membrilor întovărășirilor agri­cole din Dealu Mare, Dorobanți, Vico­­vul de Jo­s, etc., sunt popularizate prin conferințele și adunările populare orga­nizate la caTninele culturale. In u­­n­ele sate, cum ar fi de pildă, la Roma- Botoșani, fruntașii recoltelor bogate și ai întrecerii socialiste și patriotice sunt popularizații prin fotografii la panoul de onoare, sunt invitați să expună me­todele de lucru în fața țăranilor mun­citori, iau loc la baiuica de onoare la manifestațiile și serbările ce se organi­zează. Trebuie spus însă că în unele raioa­ne, și mai ales în raioanele Darabani, Suceava, Botoșani și Fălticeni, munca de agitație se desfășoară la un nivel nesa­­tisfăcător, față­ de sarcinile raionului respectiv, izvorîte din proiectul de Direc­tive, din care cauză ritmul lucrărilor a­­grico­le este extrem de scăzut, cu mult sub posibilitățile existente. In raioanele Dorohoii, Suceava Gura Humorului, unii secretari ai orga­­i­nizațiilor de bază cum ar fi de pildă, tovarășii Nicola­e Gușmiriuc­­ din Clo­­dești, Ion Jitariuc din Dărmiănești, Ion Buzdugan din Ilișești și alții întîr­­zie instruirea agitatorilor cu proble­mele campaniei agricole, iar la alte sate cum ar fi vla Pilopenii Mici-Săveni, secretarul organizației de bază tov. Constantin Potpoiu „instruiește” agita­torii de ochii lumii, în mod formal fără problemele specifice ale satului. Instrui­rea „Hm general” nu contribuie la înar­­marea­­ agitatorilor și ni­ci nu poate da rezultate. Rezultate minunate în munca de a­­gitație pot fi dobîndite dacă organiza­ția de bază știe s să atragă și să folo­sească în­­ muncă pe fruntașii recoltelor bogate. In­­ satul Cerviceș­ti raionul Bo­toșani sînt fruntași ai recoltelor bogate ca Gheorghe Cojocaru, Dumitru Micu, care au o­bținut 3.000—3.500 kg. po­rumb la hectar, sau Ilie Gaciuc și Puf Vasile­­ care au obținut recolte frumoase la floarea soarelui și grîu. Aceștia însă aici au sunt cunoscuți de către orga­nizația de bază și nici de sfatul popular comunal, iar experiența muncii lor nu este răs­pândită. Munca culturală trebuie ridicată la­­ aceasită perioadă pe o treaptă mai înal­tă. Căminele culturale trebuie să devi­nă tribune de răspîndire a regulilor a­­grotehnice, să popularizeze sarcinile proiectului de Directive împletite cu munca concretă din­­ saltul și comuna respectivă. In planul de muncă al că­minului cultural din satul Cucuteni-Tu­­fescu, r­aionul Trușeș­ti nu sunt prevă­zute nici un fel de conferințe cu caracter agrotehnic pe baza proiectului de Directive și a muncii lor agricole de toamnă, iar secretarul organizației de bază tov. Constantin Ștrean iniu se preo­cupă de fel de c­onducerea și îndruma­rea activității culturale. Problemele muncii culturale nu sunt bine cunoscute, nici de tovară­șul Gheorghe Ilie secretar al comi­tetului raional de partid Darabani și nici de tovarășul Ion Răileanu șeful secției culturale raionale, din care cauză îndrumarea și conducerea­­ activității cul­turale în satele raionului Darabani se desfășoară­­­a un nivel scăzut, rupte de sarcinile concrete în­ vederea dezvoltării producției agricole și a transformării socialiste a agriculturii. Ridicarea vigilenței de clasă trebuie să fie în centrul preocupărilor organi­zațiilor de bază care sunt datoare să mobilizeze toți oamenii muncii de pe ogoare pentru a împiedica uneltirile chiaburilor. In comuna Cracalia-Dorohoi, chiaburii D. Rotaru, Arbore și V. Dumitraș C. Berbinschi, T. sabotează ne­i stingheriți de nimeni lucrările agricole de toamnă. Inginerii și tehnicienii agronomii tre­buie să popularizeze prin conferințe și convorbiri,­­lucrările agrotehnice din a­­ceastă perioadă. De aproape un an de zile din ișartele Sîrbi și Bouieni din ra­ionul Săveni însă, inginerii și tehnicie­nii agronomi n-au mai ținut conferințe, cu caracter agrotehnic sau zootehnic. Nu este de loc deici de mirare dece în raioanele Dorohoi, Darabanii, Fălti­ceni, Botoșani, Gura Humorului, și Su­ceava­­ unde agitația politică de masă la sate se desfășoară cu mari defecțiuni, lucrările agricole de toamnă s­înt mult rămase în urmă, deși în aceste raioane exista aceleași posibilități ca și la Tru­șești și Săveni. Organizațiile de partid din întovără­șirile agricole sînt datoare să­­ mobilize­ze pe toți membrii întovărășirii pe­n­tru grăbirea muncilor agricole, iar S.M.T - urile trebuie să execute la termen lucră­rile contractate, nu așa cum procedează S.M.T. Sau­cea, care tărăgănează execu­tarea la termen și la bune condițiuni a­­ lucrărilor pe­­ tarlalele gospodăriilor co­lective și ale întovărășiriilor agricole. Timpul este înaintat. Comitetele raio­nale de partid și sfaturile populare ra­ionale trebuie să ia de îndată toate măsurile politice și organizatorice în ve­­direa grăbirii ritmului lucrărilor agri­cole de toamnă. Orice îintîrziere în­seamnă pagube din recolta anului viitor. mu Conducerea agitației politice de masă înseamnă mă­furi declarative cum obișnuiesc să se ia unii membri ai comi­tetului raional de partid Dorohoi, ci mobilizarea partid — din de către organizațiile de agricultură, a tuturor forțelor. Fiecare agitator, deputat, inginer, tehnician, învățător, fruntaș al recoltelor bogate, — să contri­buie la buna funcționare a cămi­nelor culturale, bibliotecilor, apara­telor de­­ cinematograf și­ de radio, a ga­zetelor de stradă, etc. astfel ca în în­trecerea socialistă și patriotică în cins­tea Congresului partidului și a zilei de 7 Noiembrie să fie­­ dobîndite noi suc­cese în campania agricolă de toamnă, pentru aplicarea proiectului de Direc­tive în vederea sporirii producției agri­cole. I bibliotec .* fom­?ésiÍíÍTuj —— In acest număr: — LUNA PRIETENIEI ROMÂNO­­SOVIETICE — Fol­os­ind­ metodele forestierilor sovietici — Zilele teh­nicii șii agrotehnicii sovietice — Fes­tivaluri ale­­ omului (pag. 2-a). — E. GAINA — Fi­guri de eroi­­ ai clasei muncitoare — PETRE GHEORGHIE (pag. 2-a). i I­I — M. DOBOȘ — Să întărim democra­ția internă de partid (pag. 2-a). — PENTRU TERMINAREA LA TIMP A INSAMINTARILOR DE TOAMNA. — M. NEGURA — Două comune — două feluri de a munci în campania agricolă de toamnă. (pag. 3-a). — I. MAXIMIUC — Unde nu sunt folo­site posibilitățile existente (pag. 3-a). — I. NEDELCU — Împotriva manifes­­­tărilor nesportive în jocurile de fot­bal .(pag. 3-a). — Tratativele de la Pekin cu privire la problemele relațiilor sovieto-chineze și a­le situației internaționale (pag. 4-a). IN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI ȘI A ZILEI DE 7 NOIEMBRIE NOI SUCCESE ÎN INDUSTRIA FORESTIERĂ Mica mecanizare — factor important în creșterea productivității muncii In anii regimului democrat-­popular, datorită ajutorului Uniunii Sovietice, fa­bricile de cherestea din cadrul trustu­lui de industrializare a lemnului din Vatra Dornei au cunoscut o puternică dezvoltare. A luat ființă combinatul „B­ennat Andrei“, unde procesul de producție este mecanizat în proporție de 70 I la sută ; s-a lărgit mult hala ga­terelor de la fabrica de cherestea „Dor­ina Foresta”, a fost reconstruită fabri­ca de cherestea P­utna, car­e și-a du­blat­­ producția față de trecut. Pe lîngă investițiile acordate de stat,­­sectorul industrializării lemnului se dezvoltă necontenit prin descoperirea și folosirea la maximum a rezervelor interne ale întreprinderilor. Una din importantele rezerve interne c­a­re­­ duce la creșterea producției și pro­ductivității muncii o constituie intro­ducerea micii mecanizări. Pentru ca munca să devină mai pro­ductivă, la combinatul „Bennat Andrei” au fost înlocuite vechile ferăstraie pen­tru retezatul buștenilor, cu moderne fabricate în Uniunea ferăstraie Sovietică care dau posibilitatea creșterii produc­tivității muncii la această operație cu 100 la sută. Din resurse locale s-a con­fecționat mașina universală de găurit, dăltuit și frezat, care contribuie la îm­bunătățirea calității produselor eliberînd de la această operație 3 oameni. La I.F.I.L. „Doma Foresta“ s-au confec­ționat macarale pentru introducerea buștenilor la gatere, pentru scosul buș­­t­eilor din apă și executarea altor ope­rațiuni, care reduc cu mult efortul fi­zic al muncitorilor și duc la o simțitoare sporire a productivității muncii. De ase­menea, la sectorul Dorna Arini, Flo­reta și Iacobeni retezatul buștenilor se face electric. Un rol important în introducerea mi­cii mecanizări îl are mișcarea de­­ ino­vații care a cuprins o bună parte a muncitorilor și tehnicienilor din între­prinderile forestiere. In cadrul I.F.I.L. Falcău, la propunerea tov. ing. Lazăr, a fost construit un transportor pentru evacuarea rumegușului pînă la rampa de încărcare, ușurîndu-se prin aceasta, valorificarea lui. Datorită preocupării șefului mecanic Treia Adolf I. care a construit la fabrica de­­ lăzi 2 pendule cu mărfuri reglabile pentru introducerea materialului în mașini, se realizează o simțitoare sporire a productivității muncii. Nici I.F.I.L. Putna nu a rămas mai prejos. Aici au fost asigurate linii de cauville în depozitul de cherestea și bușteni iar în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului și a zilei de 7 Noiembrie va fi pus în funcție un tran­sportor cu lanț pentru introducerea buș­tenilor h­a hala gatere. Aceste realizări, pe li­algă faptul că au dus la o ușurare radicală a efortului fizic al muncitorilor, paralel cu creșterea productivității muncii, la sporit și cîști­­gul muncitorilor. Astfel, prin mînuirea acestor meca­­nisme s-au ridicat noi fruntași în pro­ducție, ca tov. Gh. Rarnea, Peter Ioan, Radu Dezideriu, Șandor Mih­ai, de la I.F.I.L. „Bernat Andrei”, care obțin de­pășiri de norme de 100—­150 la sută, sporindu-și totodată cîștigurile de la 600—700 lei la 900—1.000 lei lunar. Ace­lași lucru se poate spune și despre Ma­­iteiuc loan, Todireanu Traian, Vizitiu loan, de la „Dorna Foresta“, etc. Luptînd pentru introducerea pe scară cit mai largă a mecanizării muncii, vom asigura o creștere simțitoare a producției și productivității­­ muncii, vom contribui la îndeplinirea angaja­mentelor luate în întîmpinarea celui de al II-lea Congres al partidului și a zi­lei de 7 Noiembrie, în scopul îmbună­tățirii nivelului de trai material și cul­tural al oamenilor muncii din patria noastră. CONSTANTIN STUPINEANU de la Trustul de industrializare a lemnului din Vatra Dornei Au îndeplinit planul anual Folosind metode înaintate de muncă, în luna septembrie, muncitorii forestieri de la I.F.E.T. Cîmpulung și-au îndepli­nit sarcinile de plan la producția glo­bală cu 101 la sută­ iar l­a producția marfă cu 107 la sută. Făc­îmd o com­parație cu aceeași perioadă a anului trecut, producția globală a crescut cu 30 la sud­ă iar producția marfă cu 40 la sută. Pînă la 30 septembrie munci­torii acestei întreprinderi au îndeplinit planul anuali în întregime și au dat, peste splavni circa 3.000 m. st. lemn de foic esență moale. In fruntea întrecerii sînt comun­iștiiii Dumitru Bedruiea și Ilie Macovei care împreună cu brigăzile lor au depășit zilnic norma cu 35—46 la sută, iar prin aplicarea inițiativei muncitorilor forestieri de l­a Kiriș au reușit să ri­dice productivitatea muncii­­ pe cap de muncitor de la 0,82 m.c. la 1,28 m.c. pe zi. Coresp. N. LATEȘ Comuniștii în frunte intr-o scrisoare adresată redacției, colectivul I.F.E.T. Moldovița arată că planul producției globale pe trimestrul III a fost realizat în procent de 113,59 la sută. In luna septembrie coloana proprie de la Damacușa condusă de co­munistul Procop Bujutar a depășit pla­nul la faza apropiat cu 1.695 m.c. ceea ce reprezintă­­ peste 80 la sută din an­gajamentul luat. In ceea ce privește producția bunurilor de larg consum, an­gajamentul la producția de draniță a fost depășit cu 40.000 bucăți. In dobbîndirea acestor succese s-a e­­vidențiat brigada condus­ă de tov. Iustin Cornea care a realizat cantitatea de 1,74 cm.c­ om zi, precum și brigada com­­­dusă de tov. Vasile Hreniuc, de la gara de exploatare Damacușa. Comunis­tul Laurențiu Oniceac, mecanic de lo­comotivă, remorcînd tot mai multe tre­nuri a realizat în această perioadlă e­­comomii la combustibil și lubrefianți în valoare de 1.800 lei, depășindu-și cu 20 la sută sarcinile de plan la tran­sport. Coresp. N. CANDREA Pe mnese un sunet de goarne și bătăi de tobe, la­ una din zilele lunii octom­brie pionierii și școlarii de la școa­la elementară din satul Guranda Trușești au pornit voios­ spre pă­duricea din apropierea satului. Sub îndrumarea­ instructorilor și învățătorilor, ajunși în pădurice, ei s-au împărțit pe grupe. Și așa, în cîntece pionierești au început culesul semințelor de arțar. Clipele­ s-au scurs­­ repede. Un su­net de goiarnă vestește încetarea cu­lesului și adunarea pionierilor. De după copaci veneau pionierii și școlarii voioși cu sămința culea­să de mînuțele lor grijulii. Roadele muncii lor s-au văzut. Bob cu bob de sămiînță au adunat la un tota 75 de kg. Cu fețele pline de zîmbetul copi­lăresc ei au pornit-o spre pepiniera satului unde urma să se planteze sămința de arțar. In discuțiile lor, pionierii An­drei Ioan, Scutaru Ana Constantin își spuneau unul și Niță altuia: „Din săuntața aceasta culeasă de noi vor crește copaci falnici“. Coresp.­LUȚUC PAVEL ★ Pionierii unității î nr. 76 de pe l­îngă școala pedagogică ucrainea­­ ngurile regiun­ eaă din Siret, raionul Rădăuți, mun­cesc cu multă sîrguință la gospo­dăria anexă a școlii lor. Sub conducerea instructorilor ei au ajutat la strîngerea legumelor, zar­zavaturilor și la săpatul cartofilor de ipe loturi­le gospodăriei anexe a școlii. In aceste munci s-au evidențiat pionierii Huțanu Maria, Seserman Asipazița, Babiac Aurelia și Felescu Ioan. Acești pionieri sînt și primii la învățătură. Coresp. ELENA CUBALCA­­ A Hotărîți să contribuie l­a înflori­rea și înfrumusețarea satului, țăranii muncitori din satul Iezer comuna Șendriceni, raionul Dorohoi își achită­­­a timp sumele datorate din auto­­im­punere. Din sumele încasate au fost procurate materialele necesare în vederea construirii unui local pentru Căminul cultural. Ințelegînd să întîmpine cel de al ll-lea­ Congres al partidului și mă­reața zi de 7 . Noiembrie cu realizări deosebite, țăranii muncitori din sa­tul­ Iezer s-au angajat ca la cinste­a acestor însemnate evenimente să termine construcția localului pentru căminul cultural pînă la 1­7­­ Noiem­­­bria si noastre Printre cei ce au depus eforturi deosebite in munca de construire a noului local de cămin cultural se nu­mără țăranii muncitori Dumitru Pa­săre, Pietre Gudelou, Petre­­ Mahala­giu și Axinte loan. Corespondenți D. CROITORU și­ I. CIOBOTARU ★ Țăranii muncitori din satul Nou- Albești, raionul Trușești, au hotărît în cadrul unei adunări populare să termine construcția școlii. Folosind sumele încasate din autoimpunere și executînd în mod­ voluntar unele lucrări, țăranii muncitori din sat au terminat noul local de școală înainte de termen. La grăbirea lucrărilor construcției au contribuit țăranii muncitori Gh. Bouaru, Mihai Răutu, Alexandru Bouaru, precum și directorul școlii Artur Roman. Un sprijin însemnat l-a dat și comisia comunală de femei care a antrenat în­ această acțiune un nu­măr îns­emnat de femei ca Maria Mănăstireanu și Valeria Cocalea pentru a contribui la terminarea construcției. Acum, copiii țăranilor muncitori învață în nouii locali de școală în condițiuni mult mai bune. Coresp. BEJE­NARU VLAD I

Next