Zori Noi, martie 1959 (Anul 12, nr. 3496-3521)

1959-03-01 / nr. 3496

Pagina 2-a Corespondenții voluntari scriu ziarului despre: Adunările populare pentru stabilirea contribuției —— voluntare —— j In urma discuțiilor in Ji cadrul adunării pentru a­­probarea contribuției vo­luntare, ținută in satul Aurel Vlaicu, raionul Să­­veni, s-a hotărît construi­rea unei școli de 7 ani. Cu această ocazie cetățe­nii s-au angajat să execu­te lucrări prin muncă vo­luntară în valoare de 50.000 lei. De asemenea, la propunerea cetățenilor s-a luat hotărîrea ca tran­sportul pietrișului și ma­terialului lemnos să fie făcut tot prin muncă vo­luntară. Printre cei care au luat cuvintul s-a numărat și bătrînul Rad­u Constantin, care și-a exprimat în cuvinte calde bucuria care o simte la vestea că satul său se va ridica în școală. El s-a angajat să o contribuie la durarea a­­cestui edificiu prin pres­tarea a 30 zile muncă vo­luntară F­­IAMSEC In ziua de 21 februarie, In sala căminului cultural din comuna Drăceni, ra­ionul Fălticeni, a avut loc adunarea populară pentru stabilirea contribuției vo­luntare pe acest an. Cei peste 500 participanți au aprobat în unanimitate modul cum au fost gestio­nate și folosite sumele Încasate din contribuția voluntară In cursul anului trecut cit și sumele ce ur­mează a le plăti pentru anul 1959. Din suma vota­tă pentru acest an, prin­tre altele se va procura un aparat cinematografic și un grup electrogen pen­tru căminul cultural din localitate. O adunare asemănătoa­re a avut loc și în com­u­­­­na Găinești unde s-a ho­­­­tărlt ca din sumele inca­ £ sate prin contribuția vo­­­­luntară pe anul 19E9, să­ se termine construcția ‹ băii populare precum și­­ să se reconstruiască dis­­­­pensarul medical și casa ^ de naștere. T. BAL­AȘ A­r­e 5 . Peste 240 de cetățeni­­ din comuna Ostra, raionul Gura Humorului, au luat­­ parte, acum cîteva zile, la­ adunarea populară unde­ s-a făcut analiza lucrări­lor executate din contri­buția voluntară pe anul trecut și s-a votat contri­buția voluntară pentru a­­nul 1959. In darea de seamă pre­zentată cu această ocazie s-a propus ca suma de 11.800 lei, debit pe anul 1959, să fie întrebuințată pentru procurarea de ci­­­­ment, cherestea, cuie etc.,­­ în vederea construirii în­­ comună a 5 poduri.­­ Comuniștii Coperta Gheorghe și Popa P. Va­­sile. Împreună cu cetățe­nii Catrinara Simion, Radila Nicolaie și alții au achitat pe loc sumele pen­­­­tru contribuția voluntară , exprimțndu-și convingerea­ că și în anul 1959 acestea vor fi întrebuințate mod chibzuit pentru con­sn­tinua Înfrumusețare a co­munei lor. 1 D. HAU la cinematograful „Tineretului”-Suceava rulează filmul sovietic „UN NOU NUMĂR DE ATRACȚIE” Realizarea în culori a stu­diourilor sovietice. „Un nou număr de atracție“ este unui pasionant film­ pentru tineret, a cărui acțiune se împle­­tește în jurul îmblînzitorului de animale, Vasili Guleaev. Visînd de mic copil să de­vină un îmblînzitor în care animalele să aibă încredere și pe care să-l iubească, Gu­leaev a început de tînăr să lucreze într-un circ, dregînd animale nu prin metoda mal­­tratării prin bici sau băț, ci printr-o comportare plină de răbdare și de dragoste față de ele. După ce a obținut nenumărate succese cu nu­merele executate de urși, Va­­sea Guleaev se hotărăște să îmblînzească animale care n-au mai fost văzute în circ, cum sunt caprele sălbatice sau tigrii din munții Tianșan. El organizează un original număr de atracție, cu aceste animale, care stîrnește admi­rația tuturor spectatorilor. ZORI NOI Consfătuirea naturaliștilor din Câmpulung In multe comune din ra­ionul Câmpulung au fost înf­ii­nțate, anul trecut, cercuri ale lulturaliștilor la care au participat numeroși tineri și tinere. Pentru generalizarea metodelor bune de muncă, care au fost folosite de unele cercuri ale naturaliștilor din diferite comune, Comitetul raional U.T.M. Cimpulung a organizat, recent, la centrul de raion, o consfătuire la care au participat toți preșe­dinții acestor cercuri. La con­sfătuire s-a scos in evidența­ activitatea cercului naturaliș­­tilor din comuna Vatra Mol­­doviței, care a cuprins un număr de 50 tineri și tine­re. Timp de un an de zile, la acest cerc s-au predat 14 lecții, ca de exemplu: „Cum a apărut viața pe pămînt“, ,,Superstițiile întunecă­mun­tea omului„Cauzele fulge­rului și trăsnetului" etc. Pen­tru ca materialul predat la aceste lecții să fie însușit cit mai ușor de către cursanți, s-au folosit și diafilme adec­vate lecțiilor predate, după care au urmat discuții­ și ex­plicații suplimentare date de către lectorul respectiv. Tot la cerc majoritatea cursanților rea pomilor, au învățat altoi­precum și me­tode practice de comba­tere a omizilor și altor dău­nători. Parte din cele învă­țate au fost puse în practică de către tinerii din comuna Vatra Moldoviței. Astfel, în primăvara anului trecut, ti­nerii au organizat o adevăra­tă campanie împotriva dău­nătorilor, trecînd la curăți­rea pomilor de ciuperci, li­cheni și de frunzele uscate ramase pe crengile pomilor, pline cu cuiburi de omizi. De asemenea, sau luat unele măsuri prac­tice pentru a feri florile po­milor de îngheț.Rezultate frumoase a avut și cercul naturaliștilor din comuna Fundul Moldovei, unde membrii cercului au vi­zionat mai multe filme in le­gătură cu lecțiile predate, printre care și filmul sovietic „La ferma de animale a col­hozului" — film in jurul că­ruia tinerii au purtat discu­ții interesante. Participanții la consfătui­rea raională au propus ca aceste filme documentare, ajutătoare în munca lor, să fie aduse pe rînd la toate cercurile naturaliștilor din cuprinsul raionului, și să se înființeze noi cercuri în sa­tele Valea Stînei, Ciumărna și altele. In urma dezbaterilor care au avut loc, s-a stabilit ca fiecare cerc al naturaliștilor să fie do­tat cu material documentar necesar în predarea lecții­lor: diafilme, planșe și alte materiale didactice. Discuțiile purtate la aceas­tă consfătuire, ca­ și îndru­marea d­ată de către forurile conducătoare, vor folosi în munca­­ viitoare a tinerilor naturaliști din raionul Cîmpu­lung. Prima „lecție" de schi In cadrul marilor aniver­sări culturale inițiate de Con­siliul Mondial al Păcii, joi după-amiază a avut loc la sectoratul central S.R.S.C. o adunare festivă, organizată de Comitetul național pen­tru apărarea păcii din R.P. Română In colaborare cu Societatea pentru răspândi­­rea științei și culturii, cu prilejul aniversării a 150 d­e ani de la nașterea marelui biolog englez Charles Dar­win. Cuvintul de deschidere a fost rostit de acad. Gh. Io­­nescu - Sisești. La adunarea festivă la care a participat un nume­ros public, format din oa­meni de cultură, muncitori, tineret, a vorbit conf. univ. Ni. Bodnariuc care a evocat figura marelui biolog. Í S« și FSI di a fi. 1*4 Nr. 3496 Aniversarea lui Charles Darwin Expuneri de conferințe în fața deputaților Anul trecut. Ia una din sesiunile Sfatului popular regional Suceava, cu ocazia analizei desfășurării muncii politico - organizatorice de masă ale sfaturilor populare au fost elaborate unele ho­­tărîri menite să ducă la îm­bunătățirea acestei munci. Printre acestea a fost și or­ganizarea­­ și expunerea de conferințe în fața deputaților sfaturilor populare, precum și constituirea unui colectiv regional care să se ocupe de pregătirea, organizarea și desfășurarea acestor con­ferințe. Pe plan raional, s-au for­mat de asemenea colective pentru întocmirea conferin­țelor, din care fac parte oa­meni bine pregătiți și care cunosc problemele sfaturilor populare. Conferințele au fost întocmite sub forma u­­nor lecții practice, cu exemple concrete, din activitatea sfatului popu­lar respectiv și al deputați­lor. In unele raioane s-au limit conferințe despre­­ Rolul sfaturilor populare în con­ducerea treburilor obștești“, -Apărarea avutului obștesc" (ținute în raionul Botoșani) sau -Contribuția voluntară — mijloc de înfrumusețare a satelor“ (ținută în raionul Cimpulung). Pînă în prezent, în medie s-au ținut cîte 2 conferințe în 219 localități, iar în u­­nele raioane ca Darabani, Cimpulung, Săveni s-au ți­nut și cîte 3 conferințe. La fiecare conferință au partici­pat numeroși deputați sfaturilor populare, în spe­ci­­ial din rîndul deputaților comunali. Deputații care au partici­pat la conferințe­­ s-au ima­­nifestat, prin discuțiile pur­tate, interesul și mulțumirea față de cunoștințele primite în legătură cu activitatea care trebuie să o desfășoa­re în circumscripțiile lor. Numeroși deputați s-au an­gajat, pe baza celor însușite la conferințele ce le-au­ audiat, să desfășoare o acti­vitate mai rodnică în cir­­­cumscripția lor. Astfel, de­putatul comunal Gu­șetu La­­zăr din comuna Răuseni - Suceava s-a angajat să mo­bilizeze toți cetățenii pentru ca circumscripția sa să de­vină fruntașă pe comună în­ toate acțiunile. Deputatul Gheorghe Reut, din circum­scripția electorală 41 Vico­­vul de Sus — Rădăuți a antrenat transportarea alegătorii săi la prin muncă­ voluntară a 80 m.c. pietriș care va fi așternut pe șosele. Deputații Clina Toader și A. Chilean, din­ comuna Grănicești - Rădă­uți au mobilizat cetățenii la executarea contribuției în­ muncă. Mulți deputați din comu­nele Măriței, Pătrăuți, Li­teni și Verești, din raionul Suceava, s-au înscris cu toa­ta suprafața de teren în în­tovărășiri, exemplul lor fi­ind urmat și de alți cetă­țeni din circumscripțiile res­pective. S-a observat de asemenea, îmbunătățirea participării de­putaților în sesiuni, cît și în­ activitatea lor în circumscrip­­ții, mai cu seamă în raioa­nele Botoșani, Darabani, Cimpulung și în multe co­mune din celelalte raioane. Bogată activitate culturală La colțul roșu al G.A.C. „Ilie Pintilie“ din comuna Roma-Botoșani tinerii colec­tiviștii participă un număr mare la pregătirea progra­melor de cor, dansuri și tea­tru, su­b îndrumarea cadre­lor didactice de la școala de 4 ani din comună. In ulti­mul timp, echipa artistică a gospodăriei a prezentat 4 spectacole, axate pe proble­ma socializării agriculturii, iar brigada artistică de agi­tație a prezentat un pro­gram, intitulat „Halul de tine Gură”. In repertoriul echipei, sînt însense corurile „Măreț pămînt al patriei iubite­”, „Slavă gloriosului partid“ și „Steagul partidu­­lui­“, dansurile „Bătuta din Roma”, „Sârba” și piesa de teatru ,,Intr-o zi de odih­nă“. In prezent, tinerii se pregătesc pentru a partici­pa la faza raională a celui de al V-lea concurs pe țară al echipelor artistice de a­­matori. Coresp. E. LUNGOCI șl E. SPETCU « i Wim; ISTORIA CELOR TREI INTERNAȚIONALE Mîine se împlinesc patru decenii de la deschiderea pri­­mului Congres al Internațio­nalei a 111-a Comuniste, centru politic de conducere a luptei clasei muncitoare pentru răsturnarea orindui­­rii burgheze și instaurarea­­ dictaturii proletariatului. Valoroasa activitate a In­ternaționalei Comuniste găsim analizată în remarca­­­bila lucrare "Istoria celor trei Internationale", scrisă de William Z. Foster, președin­tele de onoare al Comitetului­­ Executiv al Partidului Co­munist din S.U.A. l­ucrarea tratează mai întîi s­­pre ac­tivitatea și rolul „na națio­nalei a 1-a și a internaționa­lei a 11-a, în mișcarea revo­luționară a proletariatului. După ce arată situația po­litică și economică mondia­lă anterioară întemeierii primei internaționale, W. Z. Poster expune activitatea și rolul acesteia în mișcarea muncitorească mondială. In­­ci­rm­ată de Marx și Engels, Internaționala a l-a care și-a desfășurat activitatea între anii 1864 — 1876 a condus lupta economică și politică a proletariatului in această perioadă, a făcut să crească rolul acestuia în via­ța internațională, și, mai a­­les, a pus bazele unirii so­cialismului științific cu miș­carea revoluționară mon­dială. Foster scrie : «Princi­pala realizare a Internațio­nalei, în această privință, a fost popularizarea și aplica­­rea în practică a filozofiei, a concepției proletare despre lume — socialismul științific — așa cum a fost ea elabo­rată de Marx și Engels­. La 14 iulie 1889 a fost în­temeiată la Paris Internațio­nala a 11-a. In prima peri­oadă a activității sale, sub îndrumarea directă a lui Fr. Engels, aceasta a avut un rol revoluționar. Sub ducerea ei, proletar­iatul, con­în RECENZIE lupta sa, a obținut o serie de succese importante. De la sfirșitul secolului al XIX-lea însă — după moar­tea lui Engels — internațio­nala a 11-a a încăput pe mina oportunismului. Foster scrie că succesele obținute de această internațională au fost plătite scump, prin­bandonarea principiilor mar­a­­xismului. In 1914 internațio­nala a 11-a a dat faliment. O treaptă superioară în organizarea pro­etariatului mondial a constituit-o In­ternaționala a 1­l-a Comu­nistă (Comiternul), care condus mișcarea hternaționa­­­la a muncitorilor din 1910 pînă in mai 1943. In crearea internaționalei a 11î-a — su­bliniază Fester — un rol hotăritor a avut lupta bol­șevicilor, în frunte cu Lenin. Numeroase lucrări ale lui Lenin, alături de operele lui Marx și Engels, au consti­tuit "bazele ideologiei ei revoluționare". Intre 2—6 martie 1919 a avut loc­ primul Congres al Internaționalei Comuniste la care au participat delegați din 36 de țări. Congresul și-a desfășurat lucrările in condițiile fluxului revoluționar pornit sub influența directă a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Congresul și-a orientat atenția spre problemele cuceririi puterii politice de către proletariat, spre esența dictaturii prole­tariatului. După întemeierea interna­ționalei a ii­I-a, mișcarea pro­letara mondială a cunoscut o și mai mare amploare. Ast­fel, s-au format republici so­vietice în Ungaria și Bava­ria: a avut loc răscoala oa­menilor muncii din Coreea împotriva imperialiștilor ja­ponezi, s-a desfășurat greva generală a proletariatului german în 1920, o serie de popoare din Asia s-au ridi­cat împotriva imperialismu­lui etc. S-au creat noi par­tide comuniste în Anglia, S.U.A­, Spania, Bulgaria, Me­xic, Turcia ș.a. W. Z. Foster scoate în evidență lupta dusa de par­tidele comuniste oportunismului din împotriva mișca­rea muncitorească. In frun­tea acestei lupte s-a situat Partidul Comunist (bolșevic) din Rusia. O serie de lu­crări ale lui Lenin și, mai întîi de toate, lucrarea sa »Stîngismul“ — boala co­pilăriei comunismului“, au lovit din plin în curentele centriste și sectariste. Con­gresul al ll-lea a adoptat cele "21 de condiții" obliga­torii pentru toate partidele care aderau la Internaționa­lă. Astfel, a fost bazată ca­lea pătrunderii în Comintern a elementelor necomuniste Cong­resu­l al IV-lea al In­ternaționalei a lll-a (1922) a aprobat tezele despre tac­tica Frontului Unit Muncito­resc elaborate de Comitetul Executiv al Cominternului in 1921, iar Congresele al V-lea și al VI-lea au arătat impor­tanța înarmării partidelor comuniste cu bazele ideologi­ce, teoretice și organizatori­ce leniniste. Întărirea par­tidelor comuniste s-a reali­zat printr-o luptă susținută împotriva oportuniștilor de toate nuanțele. Criza economică mondială din 1979 — 1933 punea sar­cini noi în fața mișcării muncitorești Internationa­e. Ca să scape de criză, burghe­zia a recurs la fascism și la pregătirile de razboi. In fa­ta noii situații, clasa munci­toare trebuia să adopte nouă tactică de luptă, să ia o măsuri energice împotriva fascismului și războiului. Un rol deosebit în aceste diții a avut Congresul con­al VII-lea al Internaționalei Co­muniste. Acesta a indicat tactica creării în fiecare țară a unui larg Front Popular Antifascist, care să mobili­zeze mase mari de oameni ai muncii la lupta împotriva fascismului și a războiului, pe care forțele reacțiunii in­ternaționale îl pregăteau îm­potriva Uniunii Sovietice. •­La această întrunire istori­că — scrie Foster — forțele Internaționalei Comuniste au arătat popoarelor bă­tu­te ale lumii, în fața cărora se ri­dica pericolul iminent masacrului fascist sau al ra­mi biei fasciste, adevărata cale pe care trebuiau să pășeas­că". Pășind pe această cale, partidele comuniste au con­stituit sufletul luptei popoa­relor împotriva hitlerismului în timpul celui de-al doilea război mondial. Arătând rolul uriaș al In­ternaționalei Comuniste, Fos­ter desprinde trei mari rea­lizări.­­Prima este că ea a reînarmat clasa muncitoa­re cu teoria revolutionar.. A doua realizare ... a fost întărirea partidelor comu­niste în principalele țări ale lumii ... A treia realiza­re­­ a fost lunga serie de lupte revoluționare duse sub steagul său" (p. 530-531). Id­eea centrată, care stă la baza cărții lui W. Z. Foster, este aceea că mișcarea mun­citorească internațională va zdrobi, în cele din urmă, orînduirea burgheză și va crea societatea socialistă, de mult dorită de proletariat. Pentru aceasta însă, el e necesară existența unui par­tid politic înaintat, înarmat cu învățătura marx­st - leni­nistă, precum și solidaritatea internațională a celor ce muncesc. In Raportul prezentat Congresul al XXI-lea extra­sa­ordinar al Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice, tov. N. S. Hrușciov arată: „Principalul ei e menț­nerea și întărirea solidarității de clasă in lupta împotriva ca­pitalismului, pentru elibera­rea clasei muncitoare, pen­tru construirea so­ialismu­­lui. In această privință, co­muniștii nu au și nu pot a­­vea divergente și concepții diferite. Acesta este princi­palul lucru care ne desparte de revizioniști“. FILIMON TURCU Un nou lăcaș de cultură Pentru a prei­a posibilități muncitorilor din cadrul în­treprinderii de reparații auto din orașul Siret ca să-și petreacă timpul liber în mod plăcut și instructiv, în incin­­ta acestei întreprinderi se află în construcție un club. Pînă în prezent, lucrările sînt executate în proporție de 80 la sută, urmînd să se efectueze lucrările de fini­sare. In sala, care va avea o­ capacitate de peste 120 de locuri, se va construi o sce­nă, pe care se vor putea prezen­ta diferite spectacole. MODERNIZAREA INTREPRINDERI­ I LA I. R. F. Rădăuți, a intrat in funcțiune cu întreaga capacitate a nouă hală înzestrată cu utila­jet din cele mai moderne. IN CLIȘEU: aspect exterior­ al noii construcții. IV O 1 A­izmeni nu­­ fie nimic Foarte curios: la Bă­nești, in raionul Săveni, nimeni de la sfatul popu­lar, comunal nu știe ceva despre pregătirile pentru campania agricolă de pri­măvară. Poate că s-ar fi știut, dar, vedeți preșe­dintele nu-i acolo, tova­rășa tehniciană Adela Be­­jenaru e plecată în con­cediu, de vreo două săptă­­m­ni, iar carnețelul cu situația . . . este încuiat intr-un sertar. Vicepreșe­dintele statului popular, Gheorghe­lovan, precum și secretarul sfatului popular, Mihai Șoloman, dau din umeri, nedumeriți de în­trebare: — De unde să știm noi, dacă nu-i carnețelul teh­nicieni?! Carnețelul știe... — Bine, dar de două săptămîni de cină tehni­ciană lipsește, nu s-a mai întocmit situația? — ? . . . E clar, nimeni nu știe nimic, afară de carnețe­lul . . . cu pricina. O propunere: pentru ca să fie informați și tovară­șii mai sus amintiți asu­pra pregătirilor pentru campania de primăvară, a se descuia sertarul In care se află carnețelul și a se răsfoi acesta puțini Precis că, In lipsa tova­rășei tehniciene, el a „în­registrat”, zi cu zi, tot ce s-a intimplat in comuna Hănești. Deștept carne­țelI . . . D. T. I * 1

Next