Zori Noi, iulie 1959 (Anul 12, nr. 3598-3624)

1959-07-22 / nr. 3616

r ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 ANUL XIII — NR. 3616 MIERCURI 22 IULIE 1959 4 PAGINI — 20 BANI LA IACOBENI. A intrat în funcțiune stația de preparare a minereului de mangan La Iacobeni. In bazinul minier din Vatra Dornei, a intrat recent in funcțiu­ne o stație de preparare a minereului de mana­an prin procedeul de se­a) și concentrare pe pase oscilante. Supus noului procedeu tehnologic, mi­nereul de m­angan își spo­rește conținutul în m­an­gan de la 20-22 la sută la 30-32 la sută. înainte de termen­­ cu o lună Cu realizări însemnate întîmpină măreața sărbă­toare de 23 August și muncitorii din cadrul în­treprinderii de industrie locală „Rarăul“ din Cîmpu­­lung. Aici au intrat în pro­ducție, cu o lună înain­te de angajamentul luat, fabrica de cărămizi de la Bodea cu o capacitate de 1.000­ 000 cărămizi anual și fabrica de plăci mozaicate de la Izvorul Alb. De la 37.300 lei, la 33.700 lei costul unui apartament Pe șantierele de locuințe din Suceava, constructorii desfășoară o susținută între­cere pentru reducerea prețu­lui de cost pe apartament­ In cvartalul de locuințe de pe strada Mih­ai Viteazul, unde se construiesc 8 blocuri cu 108 apartamente, constructo­rii s-au angajat ca în cins­tea celei de a 15-a aniver­sări a eliberării patriei noas­tre să dea în folosință pri­mele 36 de apartamente. La proiectarea acestui proiectanții Institutului cvartal, re­gional au folosit cele mai economice soluții. Astfel, ți­­nînd seama de specificul lo­cal, apartamentele cu 2 și 3 camere au niște bucătării care sînt despărțite de ca­merele de zi prin perdele. De asemenea s-au înlocuit unele materiale mai scumpe cu altele mai ieftine, fără ca a­­ceasta să diminueze calita­tea și confortul locuințelor. Costul unui apartament în aceste blocuri a fost plani­ficat la 37.300 lei. Construc­torii s-au angajat ca, prin aplicarea unor măsuri tehni­ce și organizatorice, să re­ducă prețul de cost cu încă 3.000 — 4.000 lei. Astfel, la ultimul etaj s-a lucrat zidărie Vlasov, iar pardose­lile oarbe au fost înlocuite cu pardoseli de rumeguș cu beton. De asemenea, la tur­narea betoanelor monolit s-au folosit cofraje din pa­nouri care pot fi folosite de mai multe ori, iar pereții despărțitori, fără sarcini, se e­­xecută din plăci de ipsos cu zgură care au o mai mare izolare termică și acustică și costă cu 50 lei mai puțin pe m­p­ de zid. însemnate economii se ob­țin pe acest șantier în urma intrării în producție a stației de preparat betoane care de­* t . . Adunare în fabrica de lăzi a combinatului forestier „Bernat Andrei“. Pe fețele tuturor, începînd de la cel mai tînăr pînă la cel mai vîrstnic muncitor, se poate citi aceeași mulțumire. Se dă citire textului Hotărîrii ple­narei C.C. al P.M.R. anii 13—14 iulie a.c. Au vorbit apoi nu­meroși muncitori, manifestîn­­du-și bucuria față de măsu­rile luate de partid pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Totodată, în semn de recunoștință față de partid, ei și-au luat noi angajamente în producție. — Tovarăși, a spus mun­citorul Ion Ursu, să răspun­dem grijii partidului față de noi, intensificîndu-ne eforturi­le pentru a obține succese și mai importante în mun­că. Putem realiza mai multe economii, folosind judicios re­sursele existente în fiecare loc de muncă și întrebuințînd întreaga capacitate de pro­ducție a mașinilor- Colecti­vul de muncitori din brigada pe care o conduc se anga­jează să realizeze, pînă la sfîrșitul anului, pe întrea­ga fabrică de lăzi, economii în valoare de 100.000 de lei pe­ servește grupul de șantiere din orașul Suceava. Prin fo­losirea stației de preparat betoane, costul unui metru cub de mortar și beton a fost redus cu 8 lei pe m.c­ Toate aceste măsuri au fă­cut ca prețul de cost pe apar­tament față de proiect să fie redus cu 3.600 lei. Construc­torii raportează cu merturie că și-au îndeplinit angaja­mentul luat. Prețul de cost la apartamentele care în cu­­rînd își vor primi locatarii a fost scăzut la 33.700 lei, pe cele propuse anterior. De a­­semenea, propunem constitui­rea unei brigăzi de tineret, care să contribuie la îmbu­nătățirea calității produselor și la realizarea de economii. In depozitul de bușteni, co­lectivul de muncitori s-a an­gajat să economisească, pînă la sfîrșitul anului, încă 60.000 de lei, prin secționa­rea și sortarea mai justă a buștenilor și prin economi­sirea materialelor tehnice. Și muncitorii din hala ga­terelor și-au exprimat hotă­­rîrea de a răspunde grijii partidului prin dobîndirea de noi și importante succese în producție. Muncitorii Au­rel Ursuț, Gavril Cervenca, Ioan Chiraș, s-au angajat ca, împreună cu întregul co­lectiv, să realizeze econo­mii în valoare de 75.000 lei. întregul colectiv de muncitori ai întreprinderii s-a angajat ca, pînă la sfîr­șitul anului, să economiseas­că, peste angajamentele lua­te la chemarea celor 8 în­treprinderi bucureștene, pes­te 400.000 de lei, încă 400.000 lei economii pînă la sfîrșitul anului Se construiește o nouă fabrică De curund am ple­cat spre Gura Sa­­dovei, locul unde se înalță noua fa­brică de lap­­te praf „Rarăulu, însoțit de un grup de tehnicieni, de­ la șantierul de­ construcții. Chiar la poarta șantierului 1 am întâlnit o brii­gadă de tinere en­­tuziaste care ple­cau la un punct de lucru. Le-am însoțit. Am aflat că tinerele sunt din comunele Fun­dul Moldovei și , Botuș, Veniseră să lucreze voluntar la construcția fabri­cii. Șeful șan­tierului le-a în­drumat spre punc­tul de lucru — „bazinele de apă". Aici, pe creasta unui deal, se vor construi uriașe bazine care vor asigura cu apă potabilă nu numai necesitățile viitoarei fabrici, dar vor îmbunătăți aprovizionarea cu apă potabilă și a locuitorilor din oraș. Cele 20 de tinere s-au­­ im­­plnzit de-a lungul liniei de țăruși care indică viitorul drum de acces spre bazine. Șeful șantierului, un om trecut de 30 de ani, energic de­ felul lui, a început să le dea expli­cații. Maria și Livia Onofreicius, Despina Poenaru, Veronica Zdrob, surorile Rodica și Mariana Dorof­­tei, l-au înconjurat pe șeful de șantier, ascultînd explicațiile refe­ritoare la construcția drumului. — Și cum trebuie să lucrăm?, — mai întrebă încă odată o fe­­tișcană. Inginerul a pus mina pe hîrleț, arătînd practic cum trebuie exe­cutată lucrarea: — Ei, vedeți , spuse inginerul. Măsurăm două cozi de lopată spre stingă, apoi cu hîrlețul săpăm ci­­teva trepte. Acestea vor împiedica alunecarea de teren atunci cînd vom descongestiona cealaltă parte­ de teren, . Fetele au și început munca. Cînd m-am despărțit de ele se săpaseră vreo 10 metri de teren, iar cînd le-am vizitat a doua oară, fîșia săpată se întindea pe o lungime de peste 40 de metri. Pe șantierul fabricii vin să lu­creze în mod voluntar nu numai locuitorii din comunele învecinate, ci și cetățeni din oraș/ muncitori, tehnicieni, funcționari. La încăr­carea și descărcarea cărămizilor, lucrau cu entuziasm membrii bri­găzii de muncă patriotică de la spitalul unificat din Cîmpulung, condusă de medicul chirurg Dinu­­lescu. De dimineață și pînă pe la orele 11 ei încărcaseră vreo 4 re­morci. Totuși, lucrul nu se des­fășura așa după cum își pre­­văzuseră membrii brigăzii, — Suntem­ 18 oameni. Ce-ar fi să ne împărțim in două echipe. O echipă să încarce o remorcă, cealaltă alta, propuse doctorul Dinulescu. Întrecerea a început. Ambele echipe lucrau de­zor. Iată că pri­ma remorcă încărcată a și plecat. După 10 minute a pornit și cea­­laltă, îmi pare foarte rău că n-am putut asista pînă la sfîrșitul a­­cestei pasionante întreceri. La punctul de lucru, acolo unde vor fi instalate modernele pompe­i de captare a apei, lucrau volun­tar o echipă de muncitori, de la L. DOBRE Coresp, „Zori noi” pentru raionul CÂMPULUNG (Continuare în pag. 3-a) Citiți în acest număr: — Polonia populară în al 15-lea an de existență (pag­. 3-a și a 4-a) — Amănunte cu privire la amînarea vizitei lui N. S. Hrușciov în țările scandina­ve (pag. 4-a) neva — Conferința de lu Ge­a miniștrilor Afaceri­lor Externe (pag. 4-a). TELEGRAME Tovarășului Wladislaw Gomulka, prim secretar al C. C. al P. M. U. P. Tovarășului Alexander Zawadzki,președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului Jozef Cyrankiewicz, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu ocazia sărbătorii naționale — cea de a 15 a aniversare a eliberării Polo­niei — vă transmitem dragi tovarăși, dvs. și întregului popor polonez, sincere și cordiale felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Prezidiului Marii Adunări Naționale, a Consiliului de Miniștri și a întregului popor­ român­ Poporul nostru participă din toată inima la această sărbătoare și se bucură împreună cu poporul polonez de succesele obținute în întărirea orînduirii democrat­­populare și dezvoltarea economiei și culturii naționale, în activitatea de apărare a păcii și colaborării internaționale. Toate aceste succese reprezintă rodul eforturilor entuziaste ale clasei muncitoa­re și ale tuturor oamenilor muncii din R. P. Polonă, care, sub conducerea Parti­dului Muncitoresc Unit Polonez, pășesc cu hotărîre pe calea socialismului­ Prietenia romîno-polonă, întemeiată pe principiile leniniste ale internaționalis­m­­­ului proletar, pe comunitatea intereselor fundamentale și a țelurilor socialiste ale popoarelor noastre, se adîncește și se dezvoltă pe zi ce trece. Se traduc în viață cu succes hotărîrile luate cu prilejul vizitei în R­­P­ Romînă a delegației de partid și guvernamentale a R­ P. Po­lone, sporește continuu contribuția pe care relațiile fră­țești romîno-polone o aduc la progresul ambelor țări, la întărirea colaborării între toate statele socialiste, a căror solidaritate și coeziune constituie o garanție funda­mentală a păcii, securității și prosperității popoarelor noastre. De ziua marii sărbători a poporului polonez, vă urăm dvs. și tuturor oame­nilor muncii din Polonia populară, noi succese pe drumul construcției socialiste, al asigurării păcii în lumea întreagă-ION GHEORGHE MAURER, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republic­­ii Populare Romîne CHIVU STOICA președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne GH. GHEORGHIU-DEJ prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn Tovarășului Adam Rapacki, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu prilejul sărbătorii naționale a poporului polonez, cea de a 15-a aniversare a eliberării Poloniei, vă rog să primiți, tovarășe ministru, cele mai sincere felicitări. Vă urez noi succese în activitatea dvs. rodnică îndreptată spre dezvoltarea re­lațiilor de prietenie și colaborare frățească dintre țările noastre, spre întărirea păcii și a colaborării internaționale. AVRAM BUNACIU ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romîne = ■ ......—1 ... ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]" .......------------------------------------= SA Calendarul arăta 14 ra­țte. De abia răsărise sore­­le și Mihai Livadaru, președintele Comitetului executiv al Sfatului popu­lar din comuna Știubieni, a pornit prin comună. Văzu mai întîi magaziile pentru depozitarea semin­ței, apoi se duse pe câmp, la tarlalele cu griu. Into­­vărășiții și colectiviștii se­cerau de zor. Ogoarele e­­rau pline de clăi. Se sece­raseră peste 700 tia­ grin și orz, dar pe locurile unde se fixaseră cele 9 ari încă nu se transportase nici un snop. Batozele, nici ele nu erau duse pe aici, se o­­dihneau în vatra satului, la brigadă. Cină a ajuns la locul unde staționa briga­da nr. 7 a S.M.T.-ului Să­­veni, șeful brigăzii Ion T.­­Merticaru, verifica un plug de tractor. — Tovarășe Merticaru, pînă diseară duci toate batozele pe arii. — Pînă nu văd șirele cu snopi, nu le duc!­i— Cum? in tovârâșirii așteaptă să vadă batoza la arie, iar tu aștepți să vezi girezile de snopi? Fă ce ți-am spus, că la noapte se transportă snopii. Pe drum către sfat, pre­ședintele se intîlni cu Va­­sile Costiniuc.­­ Apoi tovarășe preșe­dinte —­ i-o­­ luă înainte Costiniuc — mie treaba asta nu-mi place. M-am dus la sfat și i-am spus tehnicianului agronom: .,To­varășe Copceac, luați măsuri și duceți batozele pe arii”. El mi-a răspuns: „Mai vitii să amenajăm a­­riile”. Eu m-am sfătuit cu Mihalcu Alexandru, cu A­­vatarului Dumitru, cu I­­ic Leon și cu alți membri de partid. Noi mobilizăm oa­meni ca la noapte să care la alte snopX, să aducă cu toaie cu apă și tot ce tre­buie. Mihai Livadaru­ ar fi vrut să-i răspundă, să-i mulțumească chiar, dar vasile Costiniuc, secreta­rul organizației de partid din satul știubieni, plecă fără să mai aștepte răs­puns .­ Ne intilnim la noapt­e, zise președintele și intră în curtea sfatului popul­ar. Pășea rar, își simțea pi­cioarele obosite, grele, iar cdmașa udă de sudoare i se­ lipise de corp. Copceac Vladimir, tehnicianul agr­o­­­nom și Vasile Costin, se re­tarul­­ sfătului, lucrau în birou la niște tabele și si­tuații statistice. — Uite ce, tovarășe­ Cop­ceac, te duci chiar acum In satul Negreni. Stai de vorbă cu comuniștii, cu deputații și organizați treaba ca la noapte să în­ceapă căratul snopilor la aici. Noi o să facem ace­­­lași lucru aici, nu știubieni. Seara se lasă ușor, In văzduh plutește acum un aer răcoros. După citeva ceasuri, la aria nr. 1 din Știubieni se descarcă 15 care pline cu snopi. De ce numai 15.000 kg.? Pe aria nr. 1 erau zeci de șire de snopi, iar in partea dinspre iaz se clă­desc altele. In cealaltă parte, batoza treieră de zor. Tractorul daduie, iar cureaua, asemenea unul M. BORZA Corespondentul ziarului „Zori noi” pentru raionul Săveni (continuare în pag. 3-a) TREI ERIȘ String belșugul holdelor In una din zilele trecute, cînd colectiviștii din Rădăuți-Prut și Darabani dădeau zor, cu recolta­tul, am imprimat pe pelicula foto­grafică două imagini: Mecanicul de la SMT. Darabani Q, Costiniuc. mînuind cu pricepere secerătoarea, legătoare cu care recolta griul de pe­ ultima parcelă. (Clișeul din dreapta). Pe o aHă tarla, colecti­vistul Constantin Bejenaru, care deservea combina umplea cu griu zaci, de, saci (clișeul din stiigă)! Foto I D. VINTILâ

Next