Zori Noi, martie 1960 (Anul 13, nr. 3804-3830)
1960-03-01 / nr. 3804
Proletari din toate [ările.anificat f OROAN Al COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ~1 ANUL XIV — Nr. 3804 MARȚI 1 MARTIE 1960 4 PAGINI — 20 BANI Deducerea consumărilor specifice — o preocupare a întregului colectiv In lupta pentru îndeplinirea cu succes a mărețului program de muncă stabilit de partid prin hotărîrile plenarei ,C.C. al P.M.R. din 3 — 5 decembrie 1959, lucrătorilor textiliști le revin sarcini sporite. Ei trebuie să producă cantități mari de fire și țesături de bună calitate și cu cheltuieli de muncă și bănești mult mai reduse. O sarcină de seamă, care ia pune recenta plenară a C.C. al P.M.R. este micșorarea consumurilor specifice de materii prime. In îndeplinirea acestei sarcini, inițiativa și spiritul gospodăresc al oamenilor muncii au rolul hotărîtor. Acest adevăr este confirmat de propria noastră experiență. Atenția și eforturile textiliștilor noștri sunt îndreptate spre reducerea continuă a prețului de cost, care, după cum este știut, în sectorul bumbacului se realizează mai ales pe seama micșorării consumului specific la materia primă a cărei valoare reprezintă peste 70 la sută în structura prețului de cost. Pentru înfăptuirea acestui obiectiv economic urmărim îndeaproape, folosirea raițională, gospodărească a bumbacului, respectarea strictă a rețetelor de amestec, perfecționarea procesului tehnologic de prelucrare a materiei prime, întreținerea utilajului și ridicarea calificării muncitorilor și tehnicienilor. In lupta pentru reducerea consumului specific o atenție deosebită acordări și reducerii procentului de deșeuri. In acest scop, în secția filatură a uzinei, pentru evitarea pierderilor de fibre sriabile în deșeuri, la fiecare amestec se execută probe de încadrare la consumul specific, iar la bobinat s-a introdus o urmărire judicioasă a deșeurilor produse de fiecare muncitor. In sectorul țesătorie au fost montate 112 veghetori de urzeală la războaiele înguste, ceea ce a permis reducerea capetelor și fîșiilor cu peste 130 la sută. Folosirea rațională a masteriei prime nu trebuie să diminuieze cu nimic calitatea firelor și țesăturilor față de prevederile statului. De aceea, la alcătuirea amestecurilor de bumbac se urmărește utilizarea de sorturi inferioare printr-o curățire prealabilă a acestora, avîndu-se totodată în vedere și obținerea unui fir de calitate corespunzătoare. Prin reducerea consumurilor specifice, scăderea resturilor și deșeurilor pe fază de fabricație, urmărirea costurilor de amestecuri se obțin importante economii la prețul de cost. In luna ianuarie a.e. acordând o mai mare atenție acestei probleme, colectivul întreprinderii noastre a reușit să reducă capetele de țesături și deșeurile cu 5 la sută față de anul trecut. Reducerea continuă a consumurilor specifice la materia primă nu se realizează de la sine. Aceasta cere o muncă perseverentă la care să participe întreaga masă de muncitori și tehnicieni ai întreprinderii. Comitetul de partid al uzinei a îndrumat comitetul de întreprindere să sprijine și să stimuleze inițiativele creatoare ale muncitorilor și tehnicienilor privind reducerea consumurilor specifice. Propunerile făcute in consfătuirile de producție au fost traduse în viață și ele au dat rezultate bune. De pildă, muncitoarea Paraschiva Dinu a propus introducerea unui sistem de ghidare a păturei la laminoare în vederea reducerii deșeurilor. Pentru reducerea consumului specific, tovarășa Aurica Iftimie a propus îmbunătățirea sistemului de curățire a ringurilor. Toate propunerile făcute in cadrul consfătuirilor de producție au stat la baza întocmirii planului de măsuri tehnico - organizatorice in care sunt prevăzute în majoritate, soluții eficace pentru reducerea consumurilor specifice. Iată cîteva : adaptarea utilajului pentru prelucrarea (Continuare în pag. 1-a) N. TUDORAȘCU directorul Uzinelor textile »Moldova* — Botoșani assssfî RÄ Gaterist fruntaș : Isidor Popa este gaterist la noul punct mecanizat de , debitare a traverselor normale de fag din cadrul sectorului II II de industrializare a lemnului din Gura Humorului . El depășește norma zilnic cu 5-10 la sută. W Foto:: D. VINTILA g Bugetul comunal in discuția sesiunii Sfatul popular comunal Avrămeni, raionul Săveni, s-a întrunit de curînd într-o sessiune ordinară în care a analizat proiectul de buget pe anul în curs. La capitolul cheltuieli a fost prevăzută aceeași sumă ca și la venituri, astfel ca cheltuielile să se facă numai din veniturile proprii, fără a se cere sume de la sfartul popular raional. In acest an cele mai mari sume sunt prevăzute pentru acțiuni sociial-culturale, respectiv pentru construcții și întrețineri de școli, cămine culturale etc. O serie de deputați printre care și Dumitru Halit au criticat atitudinea comitetului executiv al sfatului popular comunal care în anul trecut nu s-a preocupat de buna organizare a pășunatului. Alții ca Mihai S. Gușu, Mihai Gheorghe, Ion Țînteanu, Mihai Butnaru s-au angajat să muncească pentru descoperirea unor noi resurse de venituri și să lămurească cetățenii din circumscripții pentru achitarea la timp a datoriilor către stat și comună. Coresp. F. IAMȘEC Mecanizatorii de la S. M. T. Dlngeni au terminat reparațiile De curînd, mecanizatorii de la S.M.T. Dîngeni au terminat reparațiile la tractoare și la mașinile agricole ce vor fi folosite tn campania de primăvară. Ei au reparat 73 tractoare, 76 pluguri, 106 grape, 16 polidiscuri, 17 semănători, 11 cultivatoare etc. In același timp, ei au realizat și însemnate economii. Brigada condusă de V .Cuciureanu a făcut economii de peste 4.500 lei, cea condusă de Ion Artenie a economisit piese în valoare de cca. 5.000 lei etc. Coresp, M. PRODAN Din experiența fruntașilor în agricultură Cum am obținut recolte bogate de porumb in urmă cu cițiva ani, noi, colectiviștii din Țibeni, raionul Rădăuți, ne miram cînd auzeam despre producții de 13.000—4.000 kg. porumb la ha. Me-am gîndit să aplicăm și noi metode agrotehnice mai înaintate și. . . să vedem! Anul trecut, ne-am convins pe de-a-ntregul. Am recoltat cîte 6.700 kg. porumb știuleți, în medie la hectar. Ba chiar, de pe 7 ha. cultivate cu porumb dublu hibrid, am obținut o producție de 8.380 kg. știuleți, în medie la ha. Așa ceva nu s-a mai pomenit prin părțile noastre. Parcă nici nouă nu ne venea a crede. Și, totuși, așa a fost. Dar, cum am reușit noi să obținem astfel de recolte bogate? fu-i nici un „secret” La mijloc, ci numai muncă mai bine organizată, aplicarea unor metode agrotehnice înaintate. Iată cum am jucat noi: cu un an înainte, terenul a fost îngrășat cu cele 22 tone gunoi de grajd la ha., după ce am recoltat cerealele păioase, care au fost plantele premergătoare, în toamna anului 1958, am făcut o arătură a dunei, la 22—24 cm. In primăvară, am executat o nouă arătură, dar de astă dată la o adînciine de numai 10-12 cm., iar imediat după aceasta, adică la 20 aprilie, am efectuat însămînțatul cu semănătoarea și apoi tâvălugitul terenului. Semănatul s-a făcut la 5-8 cm. adîncime, dîndu-se o cantitate de 22 kg. sămință la ha. la porumbul dublu hibrid și 28 kg. la ha. la porumbul din sol local. Distanța între ringduri a fost de 60 cm., și pentru hibrid și pentru local, iar la prășit, distanța între plante, pe rînd, a fost lăsată la 50 cm. la porumbul du blu hibrid și la 40 cm. la cel din soi local. In felul acesta, s-a asigurat o densitate de 35.000 plante la ha., pentru dublu hibrid, și de circa 41.000 fire la ha. pentru tel local. Cînd plantele au răsărit și aveau două frunze, s-a aplicat prima prașilă. Colectiviștii, cărora li se repartizaseră din timp porțiunile ce trebuiau să le lucreze, au răspuns numaidecît la chemarea consiliului de conducere. Ei știau că de cilnșii depinde, In primul rînd, obținerea unei producții mari la Ița. Desigur, au mai fost și unii, ca de exemplu Nicolae Maniuc, Co rest Robu sau Gheorghe Caza» cu care au căm întîrziat cu executarea acestor lucrări, iar producția obținută de pe parcelele lor a fost ceva mai mică decît a altora, cu toate că prașila a doua au executat-o și ei la timp. Și, venind vorba de prașila a doua, vreau să menționez că, după părerea noastră, ea a avut o deosebită influiență asupra bunei dezvoltări a culturii. Aceasta, mai ales prin faptul că prașila s-a efectuat la momentul potrivit, fără să se mușuroiască plantele. De asemenea, ceea ce, credem, a contribuit în bună măsură la sporirea producției a fost și faptul că noi am aplicat mari cantități de îngrășăminte bacteriene, cîte 20 doze la ha. Multă grijă au manifestat colectiviștii de la noi și față de recoltatul porumbului, în așa fel Incit să nu mai existe știuleți neajunși la maturitate deplină. Ei, iaca așa am muncit noi, așă am reușit să obținem recolte bogate și să acordăm: «USiai ca plată suplimentară, cantitatea de aproape 26.000 kg. știuleți. Colectiviștii fruntași Samson Crîșmaru, Gheorghe Tănase, Arcadie Tipa au primit între 550-650 kg. știuleți, drept răsplată, numai pentru depășirea producției planificate, fără să mai vorbim de ceea ce le-a revenit la ziuamuncă. Rezultatele din anul trecut ne-au făcut ca, în anul acesta să sporim suprafața ce o vom cultiva cu porumb și în special cu porumb dublu hibrid. De asemenea, vom spori cu mult suprafața ce o vom cultiva cu porumb pentru siloz. In vederea obținerii unor recolte și mai bogate decît în anul 1959, pe lingă faptul că terenuul este arat din toamnă, la adîncime de 25 cm. și este bine îngrășat, vom efectua, ca și în primăvara anului trecut, o arătură la 10-12 cm., vom tăvălugi terenul după semănat, și vom aplica trei prașile. In afară de aceasta, ne-am gîndit să irigăm o suprafață de 3 ha. porumb ,dublu hibrid, de pe care să scoatem cîte cel puțin 10.000 kg. știuleți la hectar. Vom avea, astfel, posibilitatea să vindem statului, prin contract, o cantitate dublă de porumb, față de anul trecut, iar colectiviștii vor primi și ei mai multe produse și bani la zi-muncă, spre ridicarea continuă a nivelului lor de trai, GHEORGHE DONISAN președinte al G.A.C. „1 Mai“ Tibeul, raionul Rădăuți. • De pe 7 ha. cu porumb dublu hibrid — 8.380 kg. știuleți la ha. • De pe întreaga suprafață cu porumb — 6.700 kg. știuleți la ha. • In 1960, la porumbul irigat, — cel puțin 10.000 kg. știuleți la ha. RAID ancheta “: Deservirea in unitățile cooperației meșteșugărești In urma măsurilor luate pentru reprofilarea activitățiii cooperației meșteșugărești în direcția deservirii postulației, la multe din unitățile existente in regiunea noastră s-a înregistrat o evidentă îmbunătățire a muncii. Au fost obținute succese și în ce privește aspectul interior și exterior al secțiilor, înființarea de noi, secții de deservire, comportarea membrilor, cooperatori cu clienții, îmbunătățirea calității lucrărilor ce se execută. Vrînd să informeze cititorii asupra felului cum este deservită populația de către cooperația meșteșugărească, ziarul nostru a întreprins un raid - anchetă. Publicăm, mai jos, unele din constatările făcute cu această ocazie. Deservire ireproșabilă Aceasta este părerea unanimă a celor ce-și confecționează încălțăminte la secția nr. 16 a cooperativei »Tehnica confecției“ din Botoșani. La felul frumos la care e întreținut localul se adaugă comportarea civilizată cu clienții. Tov. Constantin Aioanei, responsabilul unității, stă de vorbă cu clienții, le dă explicațiile necesare asupra modelelor, este foarte atent la luarea măsurii, se străduiește ca termenele de executare a comenzilor să fie respectate. Dar în mod deosebit, trebuie eviden țiată calitatea ireproșabilă a încălțămintei ce se execută aici. Muncitorii 1. Cososchi, I. Achifoaie și alții sunt apreciați pentru calitatea încălțămintei executată de ei. In ultimul an, de pildă, secția nr. 16, n-a cunoscut cazuri de refuz pentru calitate necorespunzâtoare a unor pantofi. Este fără îndoială meritul acelora ce lucrează aici. Toate acestea au făcut ca Unitatea să-și atragă clientelă — oameni ai muncii cu diferite profesii care vin cu încredere aici să-și confecționeze încălțăminte. De bună apreciere se bucură din partea clienților și lucrul pe care-l execută cooperatorii din secția încălțăminte de comandă din orașul Gura Humorului. Aici se primesc comenzi din mai multe raioane ale regiunii, pentru a căror execuție cu gust se străduiesc lucrători ca Ghervan F. Ciornei, V. Filimon și alții. Rezultate frumoase obțin și pantofarii din secția comandă a cooperativei din Cîmpulung.. In luna ianuarie, de pildă, planul la încasări a fost îndeplinit, de către secție, în proporție de 246 la sută. Aceasta presupune desigur, o bună deservire. Despre modul cum sunt executate comenzile ne vorbeste condica de sugestii și reclamații. Constantin Cornideanu, Artemizia Lupeșteanu și alți clienți din localitate au înscris în condică cuvinte de mulțumire la adresa maiștrilor pantofari cîmpui lungeni. Rentabilitatea — in centrul atenției Pentru creșterea rentabilității cooperativei meșteșugărești »Unirea“ Suceava, conducerea s-a preocupat de: rasducerea cheltuielilor de regim (fără ca acestea să ducă la scăderea volumului de presi țări), comasarea centrelor (Continuare in pag. 3-a) VEST DIN ÎNTREPRINDERILE REGIUNII Pentru aprovizionarea oamenilor muncii Muncitorii fabricii de unt și brînzeturi I. C. I. L. Hurdujeni se preocupă intens de Îndeplinirea sarcinilor de producție cât și de îmbunătățirea calității produselor. De la 1 la 27 februarie, muncitorii acestei fabrici au livrat magazinelor din orașul Suceava 31.000 kg. unt, 2.854 kg. smîntînă, 624 hg. lapte pentru consum, 479 kg. telemea de vacă, 3983 kg. brînză grasă de vaci și 3.570 kg. iaurt. De asemenea, în cursul lunii februarie, colectivul acestei fabrici a mai produs 654 kg. brînză dietetică, nou sortiment. Peste 600.000 kg. fier vechi colectat Acțiunea patriotică de colectare a metalelor a fost îmbrățișată de zeci de mii de cetățeni din localitățile regiunii noastre. Ca rezultat, numai în primele două luni din anul acesta s-au colectat și predat la I.C.M. cantitățile de 620. 000 kg. fier vechi, 169.000 kg. fontă și 12.500 kg. metale neferoase. O mare parte din aceste cantități au și fost expediate oțelăriilor de la Hunedoara și Reșița. Fruntașe în această acțiune sunt raioanele Botoșani, Gura Humorului, Fălticeni și altele. Mai multe țesături Daca in luna ianuarie filatoarele de la uzinele textile „Moldova“ din Botoșani au cîștigat întrecerea pentru cea mai mare depășire de plan, in luna care a trecut, pe primul loc în întrecere s-au situat țesătoarele. Organizam mai bine lupraducând în fapte angajamentele luate în urma plenarei partidului nostru din decrul la războaiele de țesut și folosind în mod rațional materia primă și utilajul, muncitoarele de la acest sector au reușit să producă peste plan, în 28 de zile ale lunii care a trecut, 1.452 m.p. de diferite țesături a căror calitate este apreciată de beneficiari. 2.354 traverse peste plan cembrie 1959, harnicii mun citori de la fabrica de cheres tea din cadrul întreprinderii forestiere Frasin, au obținut succese însemnate. In 23 zile lucrătoare ale lunii februarie, ei au dat peste plan 683 traverse normale și 1.671 traverse înguste. Prin sortarea judicioasă a rămășițelor de la fabricarea traverselor, ei au mai obținut 17 m. c. dloage Printre muncitorii care contribuit la depășirea planului, se situează și brigada de gateriști condusă de comunistul Mihai Seniuc, muncitorii Ion Cainar, Grigore Dresciuc din depozitul de bușteni și alții. D’ au Bucuria locuitorilor din Dersca In una din serile trecute a sosit la Dersca, raionul Siret, autobusul de cursă cu nr. 50245 Sv. El face in prezent curse permanente pe itinerariul Dornești- Dersca și retur. In felul acesta, se va face legătura între comuna Dersca și gara Dornești. Faptul că organele de partid și de stat au luat această măsură, a produs o nespusă bucurie in rîndurile cetățenilor. Ei s-au angajat să-și achite la timp obligațiile ce le revin în cadrul contribuției în muncă, să întrețină în stare practicabilă porțiunea de șosea din raza comunei pe care circulă autobuzul. Coresp. T. GHERASIM IN CINSTEA ZILEI! DE 8 MARTIE ! Brigada de femei de la fabrica de amidon si dextrind Hînțesti, antrenată în intrecerea socialista, obține rezultate frumoase în producție. 11ovarafele Aspazia Bejenaru, 1 Maria Burlacu, Anton Elena, 1 Cheptărxicu Elena si altele isi 1 depăsesc normele zilnice de plan, dînd totodată si produse de bună calitate. Și femeile de la G.A.S. Neam întimpină Ziua internațională a femeii cu realizări 1 însemnate in producție. Hrănind si îngrijind bine animalele, îngrijitoarea Matilda Jurinschi reușește să obțină la viței o crestere în greutate peste norma stabilită. In loc de cresterea zilnică planificată, 375 grame, la viței se înregistrează o crestere de 500 grame - deci cu 01 grame mai mult. Succese frumoase a dobit>dit si mulgătoarea Ilaria linia ,de la aceeași unitate, care de la cele 17 vaci care le are 61 îngrijire, obține zilnic cite Sî litri lapte în loc de Socit a planificat. * Femeile din comuna Ipotești Isprijină sfatul popular si cooperativa in acțiunea contractărilor, fiind ele însele exemplu personal. întovărășită Elena Bucătaru a contractat 600 kg. grîu,oo kg. porumb, 150 kg. orz și 10.000 kg. cartofi. De asemenea și tovarășa Alafta lloșliug a contractat 400 kg. grîu, zoo kg. porumb, zoo kg. orz și 6,000 kg. cartofi. La rîndul ei, Ilaria Fendrihan a contractatoo kg. grîu, zoo kg. porumb, zoo kgsoarea-soarelui și 5.000 kg. cartofi, Coresp. R, BONDAR Uni aspect din laboratorul medii modă nr. 1 din Suceava. <