Zori Noi, iulie 1960 (Anul 13, nr. 3908-3934)
1960-07-01 / nr. 3908
Depășire de planj la transportul buștenilor Din sectoarele de exploatare ale întreprinderii 1 forestiere Fălticeni coboară zilnic trenuri c.f.f. care 11 aduc bușteni de rășinoase 1 șî de fag pentru combinattul forestier «A V-a aniversare a R.P.R.“ din Faltigceni. Muncitorii sectorului c.f.f. se străduiesc să scurteze perioada de transport, să folosească din plin capacitatea mijloacelor de transport, să reducă prețul de cost per tonă-km. Luînd cunoștință de sarcinile ce decurg din hotărîrile Congresului partidului, muncitorii sectorului c.f.f. Fălticeni și-au intensificat activitatea. Astfel, în perioada de la 20 — 30 iunie a.c., ei au transportat, cu aceleași mijloace, 850 m.c.usteni de fag și 500 m.c. bușteni de rășinoase peste prevederile planului. Partidele de deservire a trenurilor conduse de comuniștii Vasile Mihăilă și Ilie Ciofu au obținut cele mai bune rezultate. * Consum specific tot mai redus Continuind cu mult avint 11 întrecerea socialistă, colectivul de muncitori și lehnicieni de la fabrica de spirt Rădăuți obține importante succese în producție. De cînd a luat cunoștință de sarcinile trasate de Congresul partidului, fiecare muncitor și-a sporit in mod deosebit preocuparea pentru reducerea consumului speciile de materie primă. Drept urmare, s-a realizat cel mai mic consum specific din activitatea fabricii Valoarea economiilor, la prețul de cost, peste sarcina planificată, a ajuns la 188.000 lei, față de 192.000 lei, cît prevede angajamentul pe întregul an. In fruntea luptei pentru economii se situează muncitorii Ion Spătaru, Călin Caplan, Dumitru Boghian, Ilie Volonga, Ifrim Moron warnt și alții. ORGAN AL COMItETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 ANUL XIV — NR. 390* VINERI 1 IULIE 1960 4 PAGINI — 20 BANI ie pe frontul muncilor agricole Au terminat prașila a II-a In ultimele zile, colectiviștii din raionul Săveni și-au intensificat eforturile pentru a termina prașila a II-a la porumb și floarea soarelui. Pe lingă mașinile S.M.T.-ului Săveni, ei au folosit din plin prășiturile cu tracțiune animală. Acum colectiviștii din raionul Săveni se mîndresc că au executat prașila a doua la toate culturile prășitoare : 2606 ha. porumb, 930 ha. floarea soarelui, 661 ha. sfeclă de zahăr, și 60 ha. cartofi. Pe întreaga suprafață cultivată cu cartofi și pe 200 ha. sfeclă de zahăr, ei au făcut și prașil a treia. .0000000900 Cu puteri laiicite la la captarrea sarcinilor stablliie de partid! Putem spori mult producția agricolă In raportul C.C. al P.M.R., prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de-al III-lea Congres al partidului nostru, se arată că : „Prin aplicarea metodelor agrozootehnice înaintate și a celor mai noi cuceriri ale științei, consiliile gospodăriilor de stat, muncitorii, inginerii, tehnicienii au datoria să asigure creșterea continuă a producțiilor la hectar, să mărească productivitatea muncii și să scadă prețul de cost al produselor. . Sarcinile trasate de Congresul partidului au însuflețit colectivul nostru de muncă care este hotărît să-și înzecească eforturile pentru traducerea lor în viață. Pe baza unor calcule bine chibzuite, noi am ajuns la concluzia că pînă în 1965, prin mecanizarea și chimizarea agriculturii și prin aplicarea celor mai avansate metode, putem obține la hectar cite 3.000 kg. grîu și 4.000 kg. porumb boabe. In aceeași perioadă, prețul de cost al produselor îl putem reduce cu cel puțin 30 la sută față de cei ce-l vom realiza la sfîrșitul anului 1960. Pentru aceasta, ajutați de organele de partid și de stat, am luat încă de pe acum o serie de măsuri. Astfel, pînă la sfîrșitul anului în curs vom termina în întregime comasarea terenului. După aceasta, vom începe acțiunea de organizare a teritoriului și de ridicare a fertilității solului. De asemenea, încă de pe acum, cu ajutorul O.R.I.F.-ului Suceava, am început a executa parte din lucrările necesare irigării unei suprafețe de 300-350 ha, pe care în anul viitor vom cultiva diferite plante. In Raportul C.C. al P.M.R. prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul partidului se prevăd sarcini mari și în ceea ce privește dezvoltarea creșterii animalelor. Pînă în anul 1965, vom mări turma de vaci gospodăriei noastre pînă la circa a 450 capete. Acest efectiv va fi realizat în cea mai mare parte pe seama prășilei proprii. Dezvoltarea puternică a fermelor de vaci, porci și oi va face posibil ca încă în anul 1964 să producem la 100 ha. cite 620-710 ha. lapte și 17 tone carne. Și în sectorul zootehnic, pentru creșterea numărului de animale de rasă, sporirea producției și ieftinirea ei, noi am luat unele măsuri. In afară de selecția animalelor, care se urmărește cu cea mai mare atenție, multă preocupare manifestăm față de creșterea și calificarea muncitorilor. Pe lângă acestea, pentru animale vom asigura și construcții zootehnice corespunzătoare, trainice ieftine, care să permită mecanizași rea cu mijloace simple a procesului de producție. Cunoscînd faptul că o condiție esențială pentru realizarea sarcinilor mari în domeniul dezvoltării creșterii animalelor și ridicării productivității lor o reprezintă baza furajeră, vom rezolva cu succes și această problemă. Incepînd din anul viitor, în apropierea grajdurilor vom introduce asolamentul de fermă în care vom cultiva numai plante furajere. GH. ȚUGUI director al G.A.S. „Progresul’1 Dorohoi Comunista Maria Maftei, lucrează la fabrica de confecții din Botoșani. Fiind una dintre muncitoarele fruntașe, ea depășește zilnic norma cu toți la sută, Pregătiri pentru treieri. In fiecare an, colectiviștii și intovărășiții din comuna Romînești, raionul Trușești, reușesc să termine printre primii pe raion recoltatul și treieratul piioaselor. Acest lucru se explică prin buna organizare a muncii. In prezent, în această comună, s-au fixat ariile pe terenurile ocupate cu păioase, s-au numit responsabilii de arii, delegații de batoze și alte două schimburi de valori la fiecare batoză. Batozele vor fi deservite de către echipe formate din 1S-20 oameni. Pentru ca produsele contractate cu statul să fie transportate la bazele de recepție, s-au fixat convoaie, cu delegați de convoiv BIBLIOTECA CENTRALĂ II-IVV. MTARA ,M. EMINESC 11“ IAȘI Prin creșterea randamentului tehnic însuflețiți de hotărîrile Congresului partidului, colectivul de muncă de la combinatul forestier „Bernat Andrei” din orașul Vatra Dornei desfășoară cu elan patriotic întrecerea socialistă pentru valorificarea superioară și complexă a masei lemnoase. Prin sporirea randamentului tehnic la cherestea, muncitorii din hala gatere au economisit 42 m.c. bușteni. De asemenea, în perioada amintită, muncitorii au realizat o productivitate fizică de 1,313 m.c. cherestea pe om in 8 ore. Rezultate deosebite în muncă au obținut forestierii din brigăzile conduse de comuniștii Grigore Irinar, Gheorghe Corduneanu și de Gheorghe Gormiciuc, N. LEȘANU (din subredacția voluntară a ziarului nostru). Muncitorii G.A.S. Neam - Suceava, dau o deosebită atenție insilozării furajelor pentru hrana animalelor. Ei au prevăzut să insilozeze cite 10.000 kg. furaje pe cap de vacă furajată. Pentru urgentarea lucrărilor de recoltare și însilozare a plantelor furajere, un colectiv de muncitori, ajutat de inginerul mecanic al gospodăriei, Gh. Constantinescu, a făcut un dispozitiv care dă posibilitate tractorului U.JT. O.S. să acționeze o tocătoare și, în același timp, să tracteze și o remorca. Această inovație, pengă faptul că elimină o serie de lucrări ca strînsul, încărcatul și depozitatul furajelor, mărește randamentul zilnic al tocătoarei de la 30.000 kg. la 40.000 kg. De asemene capacitatea de transport a remorcii se dublează. Clișeul nostru reprezintă acest a arosat în funcțiune. Economii însemnate Insușindu-și sarcinile tragrsate de cel de-al lll-lea Con- 88 greș al P.M.R., muncitorii, tel- .g . ,, , .. .O g nicienii și inginerii șantier jtrului de construcții din Pălți- 88 ceni muncesc neobosit pentru g a construi mai repede, mai fi 8 bine, mai ieftin. In întrecerea 88 socialistă, ei urmăresc să reagizeze economii însemnate. 8 La G.A.S. Șoldănești, con- 8 g structorii ridică o magazie de cereale, un grajd pentru 1 ° S* 8 vaci și un grajd pentru tine- 8 gret. Prin buna organizare a I punctelor de lucru și gospodă- 88 firea chibzuită a materialelor, 8 g ei au economisit 1.030 bucăți și 8 cărămizi, i.geo kg. ciment, § 813,1 m.c. balast și nisip, 1 m.c. 8 ji cherestea, 0,300 m.c. var pastă, ,i 860 kg. vopsea și alte materiale. * I Cu mult spor muncesc 88 echipele de zidari și betoniști, g Iidențiindu-se în mod deosebit comuniștii Clămpăni Gri- 8 8 gore, Spătaru Constantin, Rotjjman C. și alții. Peste puțin timp, construcgătorii vor turna temelia a două sublocuri muncitorești cu cite 118 apartamente fiecare. Coresp. L. NICOLAE 8 8 8 8fr. 8 ••8 á OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO CO OO OO 1 - Experiența înaintată -bun ai tuturor ! In preajma Congresului partidului, cînd întrecerea socialistă a cunoscut o amploare deosebită, la fabrica de cherestea Vama din cadrul I. F. Moldovița a avut loc un schimb de experiență privind creșterea productivității fizice și sporirea randamentului tehnic la cherestea de rășinoase. Au participat nume —.......... fost tehnicieni si fruntași in producție de la majoritatea fabricilor de cherestea din regiune — vișii sindicali. In cadrul schimbului de experiență au fost prezentate două referate — unul de către inginerul Constantin Rusu, șeful fabricii de cherestea Vama și altul de către tov. Iliuță Casian, șeful fabricii de cherestea Futna. După cum a reieșit din referatul prezentat, la fabrica de cherestea Futna, acțiunea pentru ridicarea continuă a productivității fizice a pornit încă din anul 1957 sub lozinca : “1 m.c. cherestea rășinoase pe om în 8 ore!“. Faptul că o perioadă de timp nu s-au creat condiții pentru buna desfășurare a întrecerii socialiste, productivitatea fizică la această fabrică nu a crescut pe măsura posibilităților. Abia în lunile aprilie și mai din acest an, în urma unor măsuri eficace, productivitatea fizică a atins la Futa 1,156 m.c. cherestea pe om în ore, cu perspectiva ca în lunile următoare aceasta să depășească 1,200 m.c. De asemenea, rezultate bune s-au obținut și la randamentul tehnic la cherestea. Dacă în cursul anului 1959 acesta s-a menținut în jurul procentului de 66 la sută, în luna mai a.c., el a crescut la 67,35 la sută. La fabrica de cherestea Vama, situația creșterii acestor indici fiind nesatisfăcătoare în anul 1959, ea a constituit obiectul unei consfătuiri de producție, în urma căreia lucrurile s-au îndreptat. Din inițiativa organizației de partid și a comitetului sindi_________ cal, aici s-a format un colectiv lărgit compus din muncitori și tehnicieni pentru descoperirea și valorificarea rezervelor interne existente la fiecare loc de muncă. Astfel, la propunerea unor muncitori și tehnicieni fruntași, în depozitul de bușteni al fabricii a fost organizată o brigadă complexă care execută toate operațiunile procesului de producție din acest sector. Această formă de organizare a muncii a fost extinsă apoi și în secțiile depozitului de cherestea și expediție. Pe baza propunerii inginerului Constantin Rusu s-a reamplasat și mecanizat rampa de expediție C.F.R., s-a mecanizat evacuarea cherestelei și a deșeurilor din lia(Continuare în pag. 2-a) Pe marginea unui interesant schimb de experiență acti --------- — ... Noi autocamioane In <3. A. C. Anul acesta, cu o parte din banii primiți drept avans pentru produsele contractate cu statul, 10 gospodării colective din raionul Săveni și-au cumpărat autocamioane „Steagul Roșu“. Printre acestea, se numără G.A.C. din Vlăsinești, care acum posedă 3 autocamioane, G.A.C. din Săveni care are 2 autocamioane, precum și G.A.C. din Stiubieni, Negreni, Stănești, Avrămeni, Bold, Mitoc, Liveni și Sîrbi, care și-au cumpărat cite un autocamions 1\ G. A. C. PIJ¥ iSAIOflUJL SA VEM RHmul construcțiilor trebuie intensificat Dacă cu ci lua ani in urmă colectiviștii din raionul Săveni mai aveau unele rețineri față de dezvoltarea sectorului zootehnic, acum, membrii gospodăriilor colective din Horia, Stănești și Liveni, din Știubieni și Drăgușeni și Sîrbi, din celelalte unități, afirmă cu convingere : — Animalele în mare avuție ! Dacă ai vaci cu lapte, dacă crești și în grași porci, îți asiguri venituri bănești de sute de mii de lei. Colectiva din Vlăsinești e milionară. S-a dezvoltat multilateral, s-a întărit din punct de vedere economico - organizatoric. Și, desigur, la aceasta și-a adus contribuția din fosm și ramura zootehnică“. Convinși pe deplin de rentabilitatea creșterii animalelor, colectiviștii din raionul Săveni au hotărît, cu ocazia întocmirii planurilor de producție, ca anul acesta să cumpere încă 560 capete vaci cu lapte. Fână în prezent, majoritatea G.A.C. și-au procurat animalele idanificate. Astfel, colectiviștii din Ilănești au cumpărat 38 de vaci, cei din Ungureni — 20 de vaci, iar cei din comuna Avrămeni — 70 de vaci. Multe C.A.C. din acest raion sînt de abia în primul an de activitate, dar ele au hotărît ca de la început să pună un accent deosebit pe dezvoltarea creșterii animalelor și, în primul rînd, să mărească numărul vacilor cu lapte. Creșterea rapidă și simțitoare a șeptelului a pus în fața colectiviștilor sarcina de a ridica construcțiile necesare adăpostirii animalelor. Și, în planurile de producție a tuturor G.A.C. din raionul Reni s-a prevăzut ca anul Săas costa să se construiască grajduri, saivane, maternități Mc. Studiind cu atenție prevederile plenarei C.C al P.M.R., din 3 — 5 decembrie 1959, colectiviștii din raionul Săveni și-au dat seama că au posibilitatea să ridice construcții trainice și ieftine prin folosirea în mai mare măsură a mijloacelor materiale și bănești din resursele și fondurile profirii, prin antrenarea la muncă a colectiviștilor. Membrii gospodăriilor colective din Vlăsinești, din Drăgușeni și Hănești, de exemplu, au dobindit deja o bogată experiență in ceea ce privește realizarea de construcții ieftine. Numai într-un singur an, folosind materiale locale, și participând cu toții la muncă, vlăsineștenii și drăgușenenii au ridicat cite un grajd, cite un saivan, maternități etc. In aceste gospodării colective adăpostirea animalelor pe timpul iernii este asigurată, încă din anul trecut, membrii tinerei gospodării colective «Drumul lui Lenin“ din Mitoc au confecționat un mare număr de chirpici, au scos și a transportat piatră și nisip la locul unde s-au amplasat construcțiile. Adunarea generală a ales o echipă de constructori formată din cei mai pricepuți și harnici colectiviști și iată că în prezent, la această gospodărie, se lucrează din plin la construirea grajdului, saivanului și a magaziei pentru cereale. Costul grajdului, raportat pe cap de animal, nu va depăși suma de 800 lei. La această construcție, colectiviștii folosesc piatră, chirpici, stuf, iar materialul lemnos este procurat tot pe plan local. Lucrările de întreținere a culturilor i-au găsit pe colectiviștii din Vicoleni și ltănești cu grajdurile aproape terminate. Echipa de constructori a colectivei din Vicoleni lucrează acum la fasonatul lemnului necesar ridicării unui nou grajd pentru 50 capete. M- BORZA (Continuare la pag. s-a). SĂRBĂTORIREA „ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI“ Sala cinematografului „7 Noiembrie“ din orașul Botoșani, a găzduit ieri, 30 iunie, peste 500 cadre didactice, care au venit să sărbătorească „Ziua învățătorului“. Cu prilejul tradiționalei sărbători a cadrelor didactice, tov. Mihai Anisie, șeful secției de învățămint și cultură a sfatului popular raional a prezentat un referat, care a scos în evidență succesele obținute de cadrele didactice din raionul Botoșani în îmbunătățirea continuă a procesului instructiv - educativ. La festivitate a luat cuvântul tov. Ene Țurcanu, membru al C.C. al P.M.R., prim - secretar al Comitetului regional Suceava al P.M.R., care a adus cadrelor didactice salutul comitetului regional de partid. Vorbitorul a arătat, printre altele, importanța celui de-al lll-lea Congres al P.M.R. pentru dezvoltarea economiei naționale cit și sarcinile ce revin cadrelor didactice pentru educarea tinerei generații și culturalizarea maselor. In încheierea festivității,nui număr însemnat de cadre didactice au fost premiate, după care a urmat un program artistic. ★ Și în celelalte ale regiunii au avut raioane loc adunări consacrate »Zilei învățătorului“. La adunarea festivă de la Săveni a luat cuvîntul tov. Emil Bobu, președintele comitetului executiv al sfatului popular regional, iar la Gura Humorului, tov. Vasile Potop, secretar al comitetului regional de partid. Adunările consacrate »Zilei învățătorului“ au constituit un prilej de exprimare a recunoștinței pe care cadrele didactice o poartă partidului și guvernului pentru condițiile de viață și muncă ce le-au fost create. ^ 1