Zori Noi, iulie 1960 (Anul 13, nr. 3908-3934)

1960-07-22 / nr. 3926

AL XIK­HITUUUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA $1 AI SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIV — NR. *926 VINERI 22 IULIE 1960 4 PAGINI — 20­­ ANI ( Tovarășul Roman, tehnologul Biroul tehnologului e un fel de post de comandă al secției. O încăpere a că­rei ușă nu mai contenește să se deschidă și închidă. — Tovarășe Roman, slăbit aprovizionarea cu ma­n­terie primă. Pe semne că o încurcă cei de la filatură, izbucnește pe ușă un tînăr roșcovan cu părul creț.. ■— Bate știu cum mi a­­normal suvei­ca, tovarășe tehnolog. Ve­ni­ți și vedeți și fii’.. îl so­licită o țe­sătoare. — Iată, am adus biletele pentru chermeza sportivă, tovarășe Roman. Cîți oa­meni vin de la dvs? sosește intr-un suflet responsabilul sportiv. Și tov. Roman rezolvă problema aprovizionării cu materie primă a secției, «se uită“ la suveica buclucașă, și dacă ,,se uită“ tov. Ro­man înseamnă că suveica începe să meargă bine, dis­cută cu oamenii, aranjează problema chermezei. Apoi își aduce aminte de mine. — iartă-mă, tovarășe, dar, vezi, treabă e destulă, numai să te ții de ea. Mai aruncă o privire la cele două ampermetre care arată dacă mașinile din sec­ție merg „ca ceasul“ or­ba. —Să continuăm. Afară e o splendidă și de iulie. »Prin pereți răzbat trepidațiile înfundate ale războaielor. Omul vorbește domol, cu pauze mari, lă­­sîndu-se uneori pradă ghi­dărilor. ... A învățat țesătoria cu mulți ani în urmă. In vremea cînd sudalmele și palmele patronului comple­tau mizeria și foamea uce­nicilor. «Citul meșterul executa, vreo reparație mai interesantă la războaie, mă trimetea să-i caut o cheie ce nici nu exista în fabrică“. Ani grei, apoi ani de război. Zorile noii vieți l-au găsit sărac, dar cu o nemărginită dorință de a munci, de a fi folositor vremurilor care soseau. «Abia acum am în­vățat meserie, după 1948, după naționalizare". Pentru, mânca­rea lui, harnică și pricepe­a fost numit con­ducător tehnic la o țesăto­­rie din Vedea Jiului. A fost decorat cu Medalia Muncii...­­. Dar se vede că la ora a­­ceasta colocviul nostru nu se poate desfășura în liniș­te. In ușă își face o timidă apariție un­­ di tînăr. ________ Tovarășe Ro­man, știți, o scurtă consulta­ție. Poate aveți vreme. Că cu mă tot frămînt să-i dau de capăt problemei uleia și nu reu­șesc. Aflu că maistrul tehno­log dă consultații. Maistrul Roman e unul din inovato­­­­rii de frunte ai uzinelor textile „Moldova“ din Boto­șani. Tînărul e și d inova­tor și vrea să învețe din ex­periența maistrului. De alt­fel, toți cînd întîmpină dificul­tehnice mulți­­ tineri i­­novatori apelează la sfatul maistrului. Ajutat de tov Roman, Mihai Hrițcu a reu­șit să pună la punct cuțitul de despărțit țesătura la războaiele duble; sfatul maistrului tehnolog l-a aju­tat pe tov, Nakos Mantos în realizarea inovației pri­vind modificarea fracțiunii 7_ _____________________ tu- v­egu-t;*vi­­it un iui­ui iliuvu,* zorilor cărora consultațiile maistrului tehnolog le-a aju­tat să rezolve problemele tehnice ce-i frămîntau este mare, mare este și numărul inovațiilor din secția țesă­­torie, iar maistrul tehnolog e în fruntea inovatorilor. In răstimp de doi ani a pus la punct și a aplicat 17 ino­vații proprii. PLATON PARDAU (Continuare în pag. 2-a) COMUNIȘTII, MÎNDRIA COLECTIVULUI Propunerile prind viață La întreprinderea forestieră .Falcău­ prind viață propunerile­­ valoroase făcute de muncitori cu prilejul dezbaterii proiectului de Directive ale celui de al III-lea Congres al partidului. Astfel, pentru valorificarea mai complexă a masei lemnoase, în fabrică s-a trecut la prelucrarea dulapilor necesari lamelelor pentru lăzi de fag din lemn de foc. Prin resor­­tarea lemnului de foc s-au ales pînă acum circa 300 m. steri lemn de fag din care s-au și prelucrat mai bine de foc m.c. dulapi pentru lamelele de lăzi. Aplicarea aces­tei propuneri creează posibilitatea valorificării în produse superioare, numai în cursul acestui an, a circa 3.000 m. steri lemn de fag care era destinat drept combustibil, a­­ducînd astfel întreprinderii bene­ficii de peste 100.000 lei. 450 perechi pantofi din material economisit In întrecerea socialistă pe care o desfășoară, cizmarii din cadrul cooperativelor meșteșugărești din regiune urmăresc ca un obiectiv important reducerea consumului specific la materia primă. Folosind în mod judicios șabloanele de croit­or au reușit, de la începutul anului și pînă în prezent, să eco­nomisească o cantitate de Î03,86o. kg. talpă și 7.179 dm. p. piele din­ care se pot confecționa 450 pe­rechi pantofi bărbătești și de damă. BIBLIOTEC­A CENTRALĂ UNIV» , ARĂ »M. EMINESCU“ ^ I Memvrmw fenscunti, imi! üiroaiapBfi Tabere turistice Agenția O.N.T. Car păț­ din orașul Suceava organizează la­­începutul lunii august tabere tu­ristice, la care participă elevi și cadre didactice din școlile regiu­nii noastre. Cu ocazia acestor tabere turistice, participanții vor avea ocazia să viziteze o bună parte din frumusețile naturale, a­­tît din regiunea noastră, cit și din țară. S-au mutat în casă nouă Pe strada dr. Schaffer, din o­­rașul Suceava, de curînd s-a dat în folosință un bloc compus din 18 apartamente. Noii locatari s-au mutat deja în apartamentele re­partizate. In zilele următoare, se vor da în folosință și celelalte două blocuri. Se lărgește rețeaua C. E. C. In ultimul timp, în comunele Frasin, din raionul Gura Humoru­lui, și Sulița, din raionul Botoșani, au fost înființate două noi agenții proprii C.E.C. De asemenea, nu­mărul agențiilor C.E.C. de pe lingă oficiile P.T.T.R., a crescut cu încă 5, ajungînd în prezent la 148. Pentru sezonul de vară De curînd, în regiunea noastră a sosit o mașină modernă pentru înghețată, j cărucioare pentru in­­ghețată, de la întreprinderea­­„Uti­lajul comercial“ din București. Acestea au fost rep­artizate în diferite orașe ale regiunii. Conferință Mîine, la clubul stațiunii balneo­climaterice din Vatra Dornei; scriitorul Victor Kernbach va vorbi despre „Viața și opere poetului sovietic A. T. Tvardov­­ski“. Unat mecanică pentru sacrificarea păsărilor De cîtva timp, la I.R.I.C. Buh­­­ujeni se lucrează la construcția unei noi secții, unde se va instala o linie mecanică pentru sacrifica­rea rațelor și gîștelor. Opacita­tea de producție a noii secții va fi de 2.800 bucăți păsări in 8 ore. Spectacol muzical­­coregrafic In cadrul turneului care îl e­­fectuează prin țară. Ansamblul de cîntece și dansuri al Consiliului Central al Sindicatelor, Laureat al Premiului de Stat, decorat cu Ordinul Muncii cl. I-a, va pre­zenta în curînd, în orașul Sucea­va, un program muzical-coregra­­fic. Spectacolul, la care își va da concursul întreg colectivul ansam­blului, va avea loc pe stadionul Tineretului­ din localitate. -------------♦ [UNK] [UNK] [UNK] Producții sporite la primul semestru din acest an, colecti­vul­ de­­mimed al fa­bricii de confecții din orașul Botoșani a obținut succese de seamă în muncă. Și în luna iulie, acest colectiv cu­­ elan­­ desfășoară întrecerea socialistă, realizînd în primele 18 zile peste sarcinile de plan 3.300 perechi panta­loni. Croitorii din bri­găzile conduse de Vasile Galan, Mihai Graur și Eugen Aji­­tărițeî au obținut în această perioadă cele mai bune rezultate în producție, _------" .­­v * Citifi în pag. 4-a, - Comunicatul privitor la întîlnirea dintre Nikita Hruș­­ciov și Raul Castro, - „Izvestia“ despre jocul periculos al puterilor imperia­liste în Congo și poziția ciudată a secretarului general al ONU. - Presa occidentală comen­tează pe larg evenimentele din Congo. - Capitalismul așa cum este­­ Dezbateri în parlamentul englez în problema indepen­denței Ciprului și Nigeriei; ; Schimbului de noapte, atenta cuvenită! Ridicarea rezul­tatelor schim­bului de noapte la nivelul schimbului de zi, devine o preo­cupare de frunte a colectivelor de muncă din întreprinderi. In multe locuri s-a reușit chiar ca J____* uuau schimburi să nu existe nici u­n fel de diferență. La fabrica de cherestea Futna din raionul Rădăuți, in schimbul de noapte se debitea­ză de obicei o cantitate mai mare de bușteni ca în schimbul­­ de zi. Aceasta ii face pe unii maiștri, tehnicieni, funcționari, în frunte cu tov.­­ființă Casian, responsabilul fabricii, să crea­dă că schimbul de noa­pte își fa­ce pe deplin datoria. Colecti­vul de muncitori și tehnicieni de la fabrica de cherestea Fum­na a obținut într-adevăr unele realizări incontestabile. La timpul potrivit ele au fost și popularizate. Dar­ orieit ar în­cerca conducătorii fabricii să demonstreze că la ei „s-a re­zolvat problema schimbului de noapte“, faptele dovedesc con­trariul. Cantitățile de bușteni debitați, luate drept singurul criteriu ln aprecierea activității schimbului, au format un „pa­ravan“, care ascunde multe lip­­suri. Minerii au căutat să vadă dacă tot ce se produce noaptea, este, în același timp, și buni Fiind lipsiți de o Îndrumare permanentă și concretă, unii muncitori, care lucrează în schimbul de noapte, adoptă și el atitudinea conducerii fabri­cii și urmăresc să se situeze la nivelul schimbului de zi, doar prin cantitățile debitate. Și cum e firesc, cînd se aleargă numai după cantitate, mai ales în schimbul de noapte, se sca­pă din vedere calitatea produ­selor, care, așa cum a hotărît Congresul al 111-lea al­­ partidu­lui, trebuie să devină o chestiu­ne de prestigiu și onoare pen­tru fiecare colectiv. Știind că ochiul maiștrilor nu e atât de ager ca în schimbul de zi, și aceasta nejustificat, că tovarășii din conducerea fabri­cii nu­­ prea „deranjează“ cu controalele, lucrătorii din schimbul de noapte au obice­iul de a face treabă de mîn­­tuială, urmărind să îndepli­nească planul numai sub as­pect cantitativ. C. CLEMENT (Continuare la pag. 3-a) O imagine grăit­oar­e a zilelor noastre. Aici, in sa­tir. Bucecea, bintu­it pe vremuri de boli, de mizerie si sărăcie, s-au înăltat astăzi, odată cu fabrica de za­hăr, blocuri de locuințe, dotate cu tot confortul nece­sar, și alte construc­ții. După cum vedeți, nu lip­­sește, nici ilumina­nd cu neon. Foto: P. VINJILA In fruntea întrecerii In fiecare an, mecanizatorii Ilie Miron, Gh. Păduraru și Traian Miron de la G.A.S. Zârcești, raionul Botoșani, obțin rezultate bune în campania de recoltare­ Și anul acesta, ei se situează in fruntea întrecerii socialiste ce s-a organizat în vederea terminării, in cel mult ^ zile, a lucrărilor de recoltare. Stringînd într-o singură zi, cu fiecare combină recolta de pe cite 7 ha., ei au terminat re­coltatul celor 32 ha. orz, de pe care au obținut, în medie, cite 7.zoo kg. la hectar. De asemenea, ei au mai recoltat și 60 ha. griu, producția rezultată fiind destinată pentru însămințările ce se vor e­­fectua în toamna acestui an. In aceste zile, pe tarlalele G.A.S.­­Laicești, muncesc cu multă hărni­cie pentru a strînge cît mai repede rodul bogat al holdelor; Și strîngem recolta la timp și fără pierderi Ziua recoltează, noaptea ară­ te cum se ivește soarele și pînă la asfințit, combinierii de la G-A-S. Todirelă, raionul Trușești, lucrează de zor la recoltatul griului, exploatate rațional. Combinele, întreținute in cele mai bune condițiuni, lucrează fără întrerupere. In două zile, combinierii au re­coltat griul de pe 100 ha. Cînd se lasă seara și se o­­presc combinele, în miriștea proaspătă intră cuțitele plugu­rilor. Toată noaptea se execu­tă alături adinei de vară. Așa se lucrează în prezent la G.A S. Todireni. Muncă însuflețită Colectiviștii din comuna Vînători, raionul Botoșani, sunt fruntași în campania de recoltare. Pînă acum, ei au recoltat și treierat mazărea de pe 20 ha., răpită de­­ pe 15 ha. și orzul dig pe 19 hectare. De asemenea, imediat ce griul a dat în pun­­gă, colectiviștii au început recoltatul și la această cultu­ră. Griul de pe 40 ha. a fost recoltat manual și așezat in clăi. In prezent ei continuă re­coltatul griului, folosind pen­tru aceasta combinele S.M.T.­­ului Botoșani. Colectiviștii sînt h­otăriți să termine cît mai repede recol­tatul spre a evita orice pierderi prin scuturarea boabelor. Și vecinii lor, întovărășiții din Gorbănești, într-o singu­ră zi, au recoltat manual griul de pe 50 ha. Primele cantități de boabe transportate la baza de recepție Brigada de mecanizatori, care lucrează la punctul A­­vram Iancu, al G.A.S. Drăgu­­șeni, din raionul Săveni, a în­ceput recoltatul griului. Folosind din plin cele 6 combine, numai într-o jumăta­te de zi, mecanizatorii au re­coltat griul de­­ pe o supra­fa­­­ță de 22 hectare. Cantitatea de griu obținută, peste 40.000 kg., a fost transportată, în aceeași zi, la baza de recepție.. Acum, la această gospodă­­rie de stat, recoltatul griului este în toi. Transportul re­coltei 1a baza de recepție se face in ritm cu recoltatul. 1 . . Folosise cu chibzuială mijloacele proprii De cîteva zile, întovărăși­ții și țăranii muncitori cu gospo­dărie individuală din comuna Cristinești, raionul Dorohoi, au început din plin recoltatul celor peste 1.200 ha. cultivate cu cereale păioase. Lucrînd cu hărnicie și folosind coasele și secerile, ei au terminat de re­coltat 120 ha. cultivate cu orz,­­precum și 250 ha. cu griu, care a fost strîns în clăi... Țăranii muncitori din aceas­tă comună sînt hotărîți ca, pînă la sfîrșitul lunii iulie sî termine strinsul recoltei. De altfel, ei au și început săt­ transporte snopii la cele 11 arii, iar in zilele turnătoare vor începe treierișuL .«■ ' ' '* ■" g^diérgil fie remi atei­ ? Scurt bilanț la jumătatea anului Paralel cu munca ce o de­pune pentru obținerea de re­colte bogate la hectar, colec­tivul de muncă de la G.A.S. Mîndrești se preocupă de creșterea și ieftinirea produc­ției în sectorul zootehnic, li­nele rezultate bune In acest sens le-am obținut și anul trecut. In anul acesta, însă, lucrătorii din sectorul zooteh­nic al gospodăriei noastre și-au pus în gînd să mun­cească în așa fel nicit să în­registreze succese mult mai mari. In cinstea celui de-al 111-lea Congres al partidului, ei și-au luat angajamente spo­rite, muncind apoi cu însufle­țire pentru îndeplinirea și depășirea lor. In întrecerea socialistă s-au situat în frun­tea tuturor Sandru Buldum, comuniștii Ale­Dumitru U­­crainei, Ilie N. Buldum și alții. Iar rezultatele n-au în­­tîrziat să se arate, lună de lună, planul de producție din acest sector a fost îndeplinit înainte de termen. Ca o încu­nunare a acestor succese­, bi­lanțul primului semestru al anului a fost încheiat cu în­semnate depășiri de plan. La ferma de vaci s-a înregistrat o depășire de 7.100 litri lap­te peste plan. Producția me­die pe cap de vacă furajată, la sfîrșitul semestrului I, era de 1.709 litri lapte, față de 1.620 litri, planificat. Tot­odată și prețul de cost al unui litru de lapte a scăzut mult. Fină la sfîrșitul anului, potrivit calculelor făcute, pre­țul de cost al unui litru de lapte va ajunge să fie sub un leu. O mare atenție au acordat consiliul gospodăriei și lucră­torii din sectorul zootehnic bunei îngrijiri a tineretului taurin. Astfel că, la sfîrșitul primului semestru, sporul to­tal în greutate la tineretul taurin, grupa 0—6 luni, a fost de 4.421 kg., față de 4.414 kg., cît era stabilit în planul de producție. In a­­celași timp, consumul de fu­raje s-a micșorat, fiind de numai 4,4 unități nutritive pe­ kilogramul de spor, în loc de 4,5 unități nutritive, planifi­cat. Rezultate îmbucurătoare am obținut și la ferma de păsări, precum și în sectorul apicol. Ca urmare a unei mai bune îngrijiri a păsărilor, a unei furajări raționale, s-a reali­zat în prima jumătate a anu­lui, peste 70 la sută din pla­nul pe întregul an la produc­ția de ouă. Din cantitatea de 1.300 kg. miere de albine, pla­nificată pentru acest an, s-au­ recoltat în primul semestru 621 kg. Sub conducerea și îndruma­rea organizației de partid, con­siliului gospodăriei a sta­bilit o serie de mă­suri pentru îmbunătățirea mun­cii în sectorul zootehnic. Ca ur­mare, s-a aplicat selecția anima­lelor și scoaterea din efectiv, a vacilor bătrîne și a celor slab productive. Așa se face că, acum, gospodăria noastră are 12 vaci, toate de rasă Pintzgau și Siemmenthal, de la care se obține o producție medie zilnică de: 14,5 litri lapte pe cap de vacă furajată. Membrii din con­siliul gospodăriei au fost re­partizați să se ocupe și să C. RAILEANU director al G.A.S. Mîndrești- Săveni. ^Continuare in pag.­­-a) IJlemista Verona Tudose, este mulgătoare fruntașă la brigada zootehnică Dum­brava a G.A.S. Șoldănești— Fălticeni. In prima decadă a lunii iulie, ea a muls zilnic de la cele 12 vaci cîte 13,5 l. lap­te pe cap de vacă furajată. Ea s-a angajat ca într-un timp scurt să mulgă zilnic cîte 15 l. lapte de la fiecare vacă. Foto: D. V.

Next