Zori Noi, octombrie 1960 (Anul 13, nr. 3986-4011)

1960-10-14 / nr. 3997

t Nr. 8997 Manifestări cultural - artistice post urmată de un frumos —— FĂLTICENI program artistic. TRUȘEȘTI In cuprinsul raionului Făl­­ticeni, pînă în prezent au a­­vut loc 25 de manifestări în­­­chinate „Lunii prieteniei ro­­mîno-sovietice“. La aceste ma­nifestări cultural artistice au luat parte peste 6.000 de ce­tățeni. Astfel, în comunele­­Probota, Bogdănești, Rîșca, Dolhasca și altele, activiști de partid sau de stat au­sținut, în fața a numeroși participanți, conferințe lega­te de „Luna prieteniei romî­­no - sovietice“. La fabrica de marmeladă1 ’din Fălticeni, a avut loc o conferință intitulată „Septena­­lul și progresul tehnic“, ți­nută de tov. ing. Miron Teo­­­doru. La fel ca și la celelalte manifestări din raion, ea a CÎMPULUNG In comunele raionului Cîmpulung se desfășoară in continuare manifestările cul­tural - artistice închinate „Lu­nii prieteniei romîno - sovie­tice“. Astfel, în majoritatea comunelor s-au ținut confe­rințe ca : „Realizări din Uniu­nea Sovietică“, „ O prietenie fierbinte și de nezdruncinat“, „Mecanizarea lucrărilor zoo­tehnice în sovhozurile din U.R.S.S.“ și altele. Toate a­­ceste conferințe au fost ur­mate de programe artistice sau de filme. Repertoriul a­­cestor manifestări artistice a cuprins cîntece, recitări și dansuri în legătură cu priete­nia de nezdruncinat dintre poporul român și popoarele Uniunii Sovietice. Deschiderea «Lunii priete­niei romîno - sovietice“ în ra­ionul Trușești a avut loc în prezența a numeroși locuitori ai comunei, în sala cinemato­grafului din localitate. Despre acest important eveniment a vorbit tov. Nicolae Poros, se­cretar al consiliului raional A.R.L.U.S. In raion se desfășoară manifestările închinate „Lunii prieteniei romîno - sovietice“. Pînă în prezent, la aces­tea au participat peste 3.000 de colectiviști și înto­vărășiți din raion, conferințele­ ținute cu Printre acest prilej se numără și aceea cu tema „Succese și perspective ale agriculturii sovietice în septenal“. S­PORT „Ștafeta prieteniei rom­îno-sovietice“ La fel ca în anii trecuți, și de­­ data aceasta se va desfășura, cu prilejul manifestărilor cultural­­»portive prilejuite de „Luna prie­teniei romîno-sovietice“, tradițio­nala „Ștafetă a prieteniei romî­­no - sovietice“. Ea este organizată de către Consiliul general U.C.F.S., prin consiliile regio­nale, raionale și orășenești U.C.F.S., avînd totodată sprijinul comitetelor U.T.M. și al consi­liilor A.R.L.U.S. Anul acesta „Ștafeta priete­niei romîno-sovietice“ se va des­fășura în 4 etape, pe 5 trasee. Prima etapă va cuprinde ștafete­le pornite de la asociații sau sate la centrul de comună. Cea de a doua etapă va porni de la cen­trele de comună la raioane, a treia va coincide cu sosirea în orașul Suceava, iar ultima va fi cea interregională, al cărei traseu va fi fixat ulterior de consiliul general U.C.F.S. Datele de des­fășurare a acestor etape vor fi la 30 octombrie pentru comune ș 1 centru de raion, și 4 noiem­brie pentru etapa regională și in­terregională. După cum am arătat mai sus, ștafeta va cuprinde, în regiunea noastră,­­ trasee. Sportivii din raioanele Vatra Dornei și Cîmpu­­lung vor preda ștafetele și mesa­jele sportivilor din raionul Gura Humorului care vor pleca spre Suceava. Următoarele trasee vor sosi la centrul de regiune din orașele Rădăuți (cu ștafetele din raioanele Rădăuți și Siret), Do­­rohoi (cu ștafetele raioanelor Do­­rohoi și Darabani), Botoșani (cu Ștafetele raioanelor Botoșani, Trușești și Săveni), Suceava și Fălticeni. In alcătuirea ștafetelor vor face parte tineri fruntași în sport și în producție. Vor fi aleși spor­tivi din secțiile de atletism, moto­­ciclism, călărie, ciclism, turism etc. Odată cu sosirea ștafetelor, pe traseu se vor­ organiza mitin­guri și adunări cu ocazia citării mesajelor. De asemenea, vor avea loc numeroase competiții sporti­ve închinate acestui eveniment. fi GURA HUMORULUI In cadrul „Lunii prieteniei romîno-sovietice“, în sala ca­sei raionale de cultură, tov. Ion Florea, secretar al comi­tetului raional de partid, a vorbit despre „Prietenia ro­­mîno - sovietică“. A urmat un frumos program prezentat de formația artistic casei raionale de cultură. In comunele Ilișești, Bo­­toșana, Stulpicani și altele, s-au desfășurat numeroase manifestări cultural - artisti­ce, la care și-au adus contri­buția formații artistice de a­­matori din cadrul căminelor culturale. »♦ [UNK] [UNK]mi ZOR! NOI DE PE ÎNTINSUL PATRIEI In secția de lubrifianți a Combinatului chimic Bor­­zești, inginerul Moldovan Ștefan și operatorul Gospei Gheorghe, discutînd despre procesul de producție. -------»♦»»"■ [UNK] [UNK] [UNK]:­­ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] . ■ ------------------------------­ In timpul liber, ascul­ind unele din minunatele noastre melodii populare. Nu s-ar putea lucra peste tot la fel ? (Urmare din pag. l-a). al sfatului popular comu­nal, urgentarea însămînțări­­lor nu pare să constituie o problemă. S-a întîrziat cu re­coltatul porumbului, nu s-au luat toate măsurile pentru pre­gătirea terenului și a semin­ței, pentru folosirea din plin a capacității de lucru a trac­toarelor, semănătoarelor, ate­lajelor proprii, min­ia­tul griului pe o altă tar­la de 30 ha., de pe care au recoltat porumbul. Arătura, de bună calitate, este fărâmița­tă mai întîi cu policliscul, grăpată, iar apoi se însămîn­­țează. Mecanizatorii S.M.T.­­ului Salcea îi ajută pe colecti­viști să termine la timp însă­­mînțările de toamnă, executîn­­du-le lucrări așa cum cere a­­grotehnica. Cu totul altfel se desfășoa­ră însămînțările la întovărășu­­rile din comună, unde din cele 477 ha. planificate s-au însămîn­­țat abia 80 ha. Intovărășiții din aceasta comună au la dis­poziție 3 tractoare și 2 semă­nători mecanice. Au și ei un mare număr de atelaje, dar cu toate acestea viteza la însă­­mînțat este cea a melcului« Pentru comitetul executiv, Poți să nu-l apreciizi ? Tovarășii din Sfatul popu­lar al comunei Todirești, nu se plîng, ca cei de la Iaco­­bești, că a fost pămîntul tare, că nu s-a recoltat porumbul. Afli în schimb că s-au însă­­mînțat cu grîu aproape 260 hectare și că alte 200 ha. sînt gata pregătite pentru a fi în­­sămînțate. Organizațiile de partid de la fiecare întovără­șire s-au preocupat de mobili­zarea oamenilor la recoltatul culturilor tîrzii, i-au îndemnat pe întovărășiți să folosească­ pe lîngă cele 5 tractoare și 2 semănători ale S.M.T.-ului, toate atelajele proprii, precum și cele 4 semănători cu trac­­­țiune animală existente în co­mună. La magazii se acordă o deosebită atenție condiționă­rii și tratării seminței, trans­portării acesteia pe cîmp. In­­tovărășiții, în frunte cu comu­niștii, lucrează cu toate for­țele pentru a asigura obține­rea unei recolte bogate în a­­nul viitor. 1 fi I AGRONOMUL COLECTIVEI La poarta moșului Nimi­­geana, întovărășit din Po­­mîrla, raionul Dorohoi, poș­tașul, cu tolba lui doldora de. I scrisori, ziare și reviste, po­­­posește deseori: — Ai carte de la fii-tu, a­­gronomul ! Te-o fi poftind la fi nuntă, mai adăugă, în glumă, l­a poștașul. Moș Nimigeanu, oarecum I fudul, deschide plicul și I citește slovele fiului său. Și-i s tare mîndru. I Gheorghiță al lui E mîndru că a ajuns di- I tamai inginer agronom și că I nu lucrează undeva în birouri, I ci la colectiva „Drumul lui Le­­nin" din Mitoc, raionul Săveni. ★ I De abia s­a crăpat de ziuă și și la sediul G.A.C. »Drumul­­ lui Lenin“ din Mitoc e mare­­- forfotă. Un tînăr înalt, îm­­­­brăcat într-o salopetă de un­­ albastru spălăcit, discută cu­­ președintele și brigadierii de­­­a cîmp. — Pornim cu toate atela­­t­­ele și transportăm floarea- i soarelui pe imaș. Acolo o­­ batem. Altfel ținem terenul­­ ocupat, stau tractoarele și în­ 5 I tîrziem cu semănatul griului. Mihai R. Rotaru, președin­­­­tele, încuviințează din cap și fi­e zice : — De treaba asta mă o­ s­cup eu. Dumneata, tovarășe » inginer agronom, îi merge a­­fi tiind la tarlaua unde se în­­fi fi sămînțează.* fifi Aproape că nimic nu mai fi amintește că aici a fost po­­rumbiște. Tarlaua e asemenea unui petec uriaș, negru. Un tractor K. D. trage după el un întreg agregat compus din discuitor și grape. Bolo­vanii nu mai pot rezista, se sfarmă unul după altul. In altă parte, un U.T.O.S., se­meț și roșu ca un trandafir tomnatic prăfuit ca la margi­nea drumului, plimbă semă­nătoarea verde, nouă - nouță, care îngroapă în pămînt griul din soiul »Rezostaia 4U. Tî­­nărul în salopetă, Gh. Nimi­­geanu, agronomul colectivei, e sus, pe semănătoare. Cerce­tează atent calitatea însămîn­­țării, schimbă o vorbă două cu tractoristul, apoi merge la discuitor și din nou la semă­nătoare. Cînd a terminat Institutul de agronomie din Iași, la sfîrșitul anului 1959, tînărul agronom visa să se vadă pe tarlalele întinse, era nerăb­dător să vadă porumbul și grîul legănîndu-se în lanuri, să știe că în fiecare tulpină de porumb și grîu s-a strecu­rat o părticică din munca lui, din cunoștințele lui. A venit la Mitoc, la colectiva tînără, in primul an de activitate, unde lotul trebuia luat de la început. S-a bucurat hăr­nicia colectiviștilor, rea și încrederea cu dragos­care l-au înconjurat, hotărîrea lor de a-și făuri o viață îmbel­șugată. Și roadele primului an de muncă în colectivă sînt și roadele muncii lui. ★ Lîngă o alee de salcîmi, colectiviștii și colectivistele bat floarea - soarelui, o vîn­­tură. Lucrează și cîntă. Re­colta e bogată : 2.000 și chiar peste 2.200 kg. floa­rea - soarelui la hectar. Își planificaseră ei să obțină 1.400 kg. la hectar. Agrono­mul le-a dovedit că au greșit cu planificarea. Dar dacă nu era agronomul, dacă nu se­mănau și nu prășeau cum i-a sfătuit el, nu se depășea producția. Apoi la porumb... Știuleții îs grei, cu mari, 3.500 — 4.000 boabe kg. știuleți la hectar. Pe lîngă porumb, de pe o tarla de 62 ha., colectiviștii mai culeg și o producție mare de fasole. își cumpăraseră colectiviș­tii 47 vaci cu lapte, dar cu porumb siloz nu voiau să semene decit cîteva hectare.. In prezent, cînd văd gropile pline cu siloz, cînd știu că l­ui au asigurat hrană suficientă a animalelor, însilozînd porum­­­­bul de pe 26 hectare, cînd au aflat că sectorul zooteh­nic le aduce un venit de cî­­teva sute de mii de lei, îi mulțumesc agronomului. Au colectiviștii din Mitoc un iaz cu pește, au ridicat și construcții trainice și ieftine.­­ Dar toți își amintesc cuvinte­ fi­le agronomului : «La ridica­­­­rea construcțiilor să punem­­ cu toții umărul, să folosim și piatră, chirpici, să nu irosim și banii în zadar!“ l-au urmat­­ sfaturile și au avut de cîști­­fi gat. Colectiva, chiar după pri­­mi­mul an, s-a dezvoltat și în­­­­tărit mult. Recoltele bogate,­­ veniturile bănești de sute de­­ mii de lei, obținute din con­ și trădările de cereale, din sec­­­­torul zootehnic și de la gră­­­­dina de legume, asigură co­ fi­lectiviștilor o viață îmbelșu­­ui­gată. § Utemistul Gh. Nimi­geanu ji de abia a împlinit 24 de toam­­e­ne. Tinerii din gospodărie ti fi sînt prieteni. Cu ei își petre­ fi­ce timpul liber. Din inițiați- ji­va lui, în Mitoc, s-a înjghebat­­ o echipă de fotbal. Agrono­ fi­mul e centru atacant. Mulți fi spun că tînărul agronom are ji „microbul“ fotbalului. O fi fi adevărat, echipa a ocupat lo­­­­cul II pe raion, dar eu ji l-am văzut pe agronom jucînd g într-o piesă de teatru, cîntînd ji și dansînd pe scena căminului­­ cultural din Mitoc, fi iii. BORZA l 1» \!! 1» e ›> Pagina S-a _____ MEDALION 120 de ani de la nașterea lui D. I. PISAREV Dmitri Ivanovici Pisarev, de la nașterea căruia se îm­plinesc no de ani, este un re­prezentant de seamă al criticii democrat - revoluționare din Rusia. Formîndu-și concepțiile so­­cial-politice, filozofice și este­tice sub influența lui Belinski, Herzen și Cernîșevski, Pisarev a oglindit in întreaga sa activi­tate epoca „anilor 60“. Adept al principiilor revoluționare, materialiste, Pisarev și-a mani­festat în permanență ura față de asuprire și samavolnicie, iar convingerea că, pentru bi­nele poporului, aristocrația ța­ristă trebuie nimicită, i-a însu­flețit activitatea de publicist și critic literar. In domeniul filozofic, ca adept al lui Cernîșevski, el a fost un materialist, chiar dacă în raționamentele sale privind explicarea fenomenelor istori­ce a plecat, uneori, de la con­cepții idealiste. Pe tărâmul esteticii, Pisarev are meritul de a fi dus o luptă înverșunată contra este­ticii idealiste, împotriva teo­riei „creației inconștiente“. Pornind de la ideea luptei de eliberare a poporului, criticul democrat-revoluționar a susți­nut cu înflăcărare legătura din­tre literatură și viață, dintre literatură și popor, convins fiind că arta literară nu-și poate atinge țelul decit atunci cine dezvăluie cu putere con­tradicțiile sociale ale societății bazate pe samavolnicie și ex­ploatare. El a fost, deci, un consecvent susținător al unui înalt conținut de idei în opera de artă, pentru aceasta lup­­tând neobosit contra apologe­ților „artei pure“. Militînd pentru aducerea în literatură a adevărului vieții, pe linia realismului, criticul a e­­­ ?;­■ și-a teoretizat, de pe o poziție înaintată, importanța visului, a idealului în creație. Au deve­nit cunoscute, astfel, ideile imitate ale lui Pisarev despre­­ vis și realitate, și pe care Lenin , le citează cu simpatie in luca­­rea „Ce-i de făcut ?“ In arti­colele sale de critică literară, Pisarev a îmbinat intr-un mod­­ foarte înalt analiza profundă­­ și ascuțită cu cercetarea și a­ ] i­precierea calităților estetice, a­­ f­ormei operei literare. In a­­­­ceasta direcție, articolele sale <i despre Lev Tolstoi, Turghe­­niev, Heine constituie încă astăzi un exemplu pentru criti­ci­cii literari. El a arătat în scri­erile sale că numai o literatu­ră străbătută de ideile înain­tate ale vremii, o literatură pătrunsă de interesele ma­selor populare, poate avea dreptul de a se bu­cura de a­­tenția și recunoștința societă­ții, poate fi viabilă vreme în­delungată. De aici și ideea că literații au datoria de a oglin­di în operele lor reprezentan­ții tipici ai claselor antagoni­ce, ceea ce era, de fapt, un îndemn la zugrăvirea în litera­tură a luptei de clasă. Desigur, unele teze ale lui Pisarev au fost greșite, iar al­­­­­­tele sunt, în prezent, depășite,­­­ ca, de pildă, teoria „lichidării esteticii" sau aprecierea ne­fastă a unor scriitori. Pisarev rămîne însă în literatura rusă ca unul din remarcabilii gindi­ ji­tori și teoreticieni democrat­­­­i revoluționari, ca unul care a luptat cu toată convingerea împotriva idealismului și mis­­­­ticismului în artă, pentru o li­­­­teratură care să contribuie la lichidarea mizeriei și ignoran­ței, pentru o societate mai bună. FL. BRATU M Cereri în librării: KARL MARX — Contribuții la critica economiei politice, ediția a II-a, 320 pag. 4,80 lei. XXX — Congresul al IlI-lea al Partidului Munci­toresc Romîn, 760 pag. , 19,60 lei. F. MAKAROVA —­ Des­pre producția de mărfuri și legea valorii în socia­lism, 184 pag., 3,20 lei. Acad. S. G. STRUMILIN — Pe drumul construirii comu­nismului, 200 pag., 3, 40 lei. VLAD CIOBANU și M­­EDE­LCU FOCȘA — Din expe­­riența brigăzilor de m­ecanizare completă de la­ G.A.S. Urleasca, 68 pag., 0,95 lei. I. ROȘIANU — Marxism - leninismul despre patriotismul socialist și internațion­alismul proletar (colecția „Probleme de bază ale teoriei marxist-leniniste“), 128 pag., 2,20 lei. ! PUBLICITATE­A PUBLICITATE ! ! ! CITITORI! ABONAȚI-VA din timp , la ziarele și revistele so­­vietice pe anul 1961. Abonamentele se pri­­­­mesc de către oficiile P.T.T.R., agenții și facto­rii poștali, difuzorii de presă din întreprinderi, instituții și de la sate. CITIȚI PRESA SOVIETICA ! Consultați catalogul zia­relor și revistelor pentru anul 1961 spre a vă abo­­rd­da la publicațiile preferate, d Abonamentele se pri­mesc de către oficiile l . P.T.T.R., agenții și fac­torii poștali, difuzorii de presă din întreprinderi, p­e instituții și de la sate. Redacția ziarului „ZORI NOI“ primește spre pu­blicare de la întreprin­deri, instituții, organiza­ții cooperatiste, orice fel de reclame, oferte de ser­vicii și alte anu­nuri de mică publicitate Pentru publicarea unor asemenea anunțuri vă pu­teți adresa în scris re­dacției, indicînd textul­Jucării S­IRET »♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»♦ M ♦ [UNK] [UNK] [UNK] Puteți face sur­prize plăcute copi­ilor. Magazinele cooperativelor de consum vă oferă un bogat sortiment de jucării. întreprinderea de gospodărie orășenească executa pentru întreprinderi și populație­ — reparații construcții, curente și capitale — montări de sobe de teracotă — zugrăveli, vopsitorie — instalații electrice, interioare și exterioare — instalații canal-apă Pentru salariați, lucrările se fac și cu plata în rate. Garantăm calitatea lucrărilor executate. s«smnrt» mmm­m­mmmkmm M1C8N­, m­mmm. "TfTi ■3 Valorificând prin unitățile D.C.A. surplusurile de lină, contribuiți la sporirea pro­ducției bunurilor de larg consum. Vindeți lină unită­ților D.C.A. și cooperatiste care achiziționează orice can­titate și vă plătesc prețuri avantajoase. txmtrs w

Next