Zori Noi, noiembrie 1960 (Anul 13, nr. 4012-4037)

1960-11-01 / nr. 4012

I - ANUL XV — NR. 4012 MARȚI­­ NOIEMBRIE 1960 4 PAGINI — 20 BANI COMUNICAT In ziua de 31 octombrie a.c., în sala de ședințe a Marii Adunări Naționale, au început lucrările plenarei lăr­gite a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­min. La plenară iau parte, în afara membrilor și membri­lor supleanți ai Comitetului Central, primii secretari și se­cretari ai comitetelor regiona­le și ai unor comitete orășe­nești și raionale de partid, președinții comitetelor execu­tive ale sfaturilor populare regionale și ale unor sfaturi populare orășenești și raionale, miniștri, miniștri adjuncți și­ secretari generali ai ministerelor, șefi ai secțiilor C.C. al­e conducerile centrale ale sindicatelor, U.T.M.-ului și ale altor organizații de masă, președinții consiliilor regionale ale sindicatelor, directori și secretari de partid din marile­ întreprinderi, academicieni, oameni de știință, directori ai institutelor de cercetări știin­țifice și de proiectări, redactori responsabili de ziare și publicații, precum și alți activiști de partid, de stat și din economie. Plenara a ascultat expunerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim - secre­tar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, asupra proiectului planu­lui de dezvoltare a economiei naționale pe anul 1961. Lucrările plenarei contin­uă. ------------------------------++**------------------------------­ Un bilanț rodnic In primele 9 luni ale anu­lui 1960, muncitorii, tehni­cienii și inginerii de pe raza regulatorului de circulația C.F.R. Suceava au obținut succese însem­nate în lupta pentru realizarea planului. Astfel, la indicatorul de tone încărcate marfă, planul a fost realizat în procent de 105,6 la sută. In a­­ceastă perioadă s-a îmbună­tățit rulajul vagoanelor de marfă cu 4,5 la sută, reali­­zîndu-se și o staționare a va­goanelor în tranzit cu prelu­crare mai redusă. Prin apli­carea tonajelor sporite pe tren și o mai bună utilizare a capacității de remorcare a locomotivelor, tonajul mediu pe tren a crescut cu 6,8 la sută. Prin aplicarea metodei În­cărcărilor concentrate pe stații de destinație, peste 38 la sută din mărfurile transportate au fost marșru­­tizate. De asemenea, în a­­ceastă perioadă, viteza co­mercială a trenurilor de că­lători a crescut cu 4 la sută, iar a trenurilor de marfă cu 3,3 la sută. Sub îndrumarea organiza­ției de partid, colectivul de muncă de la regulatorul de circulație Suceava este hotă­­rît să-și realizeze planul pe anul 1960 înainte de termen iar angajamentele luate în întrecerea socialistă să fie cu mult depășite. M. MIRON inginer principal de la regulatorul de circulație C.F.R. Suceava Scriitori, oaspeți ai regiunii Suceava Un mare grup de scriitori, redactori și colaboratori ai revistei „Luceafărul“, sunt, in­tre 1 și 6 noiembrie a.c., oas­peții regiunii noastre. In această perioadă, grupul de scrii­tori va vizita întreprinderi și gospodării agricole colective, [­instituții culturale, monumente, istorice din regiune. Peste tot, în locurile unde se vor deplasa, scriitorii vor avea întîlniri cu oamenii muncii, în cadrul cărora vor citi din ope­rele lor. Intîlnirile vor contribui la o mai bună cunoaștere de către scriitori a realizărilor obținute de oamenii muncii din regiunea noastră în lupta pentru desăvîrșirea construc­ției socialiste, la o mai strînsă legătură între scriitori și oa­menii muncii — eroii și cititorii operelor lor. La aceste manifestări iau parte scriitorii: Eusebiu Ca­­milar, laureat al Premiului de Stat, membru corespondent al [ Academiei R.P.R., Maria Banuș, laureată a Premiului de Stat, Nina Cassian, laureată a Premiului de Stat, Dumitru Corbea, Dan Deșliu, laureat al Premiului de Stat, Mihu Dra­­gomir, laureat al Premiului de Stat, Alecu Ivan Ghilia, Corneliu Leu, Titus Popovici, Al. I. Ștefănescu, Niculae Sto­­ian, Victoria Ana Tăușan, Nicolae Tăutu, laureat al Premiului [[de Stat, Gheorghe Tomozei și Dragoș Vicol, laureatul Pre­miului de Stat. Șezătorile literare vor avea loc în localitățile Suceava, Bo­toșani, Vatra Dornei, Iacobeni, Fălticeni, Cîmpulung, Buce­­cea, Roma, Rădăuți, Calafin­dești. Azi, la orele 16, grupul­­ de scriitori se va întîlni cu elevii din Suceava, la școala medie nr. 1 „Ștefan cel Mare“. Tot astăzi, la orele 18, scrii­torii se vor mai întîlni cu citi­torii suceveni în sala comitetu­lui regional al femeilor și cu muncitorii constructori ai com­binatului de celuloză. Pentru „Muzeul satului“ din București știe, După cum se nacte printre cele­muzee din București, există și " Muzeul satului", care cuprinde pes­te 184 de construc­ții din toată țara, cu 14 000 obiecte din inventarul ca­selor, care ilustrea­ză diferite aspecte ale culturii și ar­tei populare româ­­nești. In cadrul cerce­tărilor care se e­­fectuează îmbogățirea pentru aces­tui muzeu, în regiu­­nea noastră s-au identificat 3 case în satele Straja și Voitinel, din raionul Rădăuți, și Dum­brăveni, raionul Suceava. Aceste 3 case reprezintă feluri de gospodării 3 țărănești din re­giune. Casa din Dumbrăveni a fost anul construită in 1885, de Constantin D. Ră­­dăuceanu, țăran mijlocaș. Ea ur­mează să fie recon­stituită la "Muzeul satului" din Bucu­rești. La identificarea celor mai vechi o­­biecte din aceas­tă casă, precum și la furnizarea unor date importante, un ajutor prețios l-a dat țăranul muncitor Toader Luculescu, în etate de 97 de ani, care a povestit muzeo­logilor despre fe­lul cum au trăit în trecut țăranii din Dumbrăveni. Totodată, s-au identificat și 150 de obiecte de uz casnic ca lăicere, scoarțe, stative, su­mane, cît și diferite obiecte din mică, cera­ Coresp. V. ALUCAI încheierea manifestărilor consacrate sărbătoririi Centenarului Universității „Al. I. Cuza“ din Iași La Iași s-au încheiat dumi­nică manifestările consacrate împlinirii a 100 de ani de la­ înființarea Universității „Al. I. Cuza“. La adunarea ținută cu acest prilej în aula festivă „Mihai Eminescu“ a universității ie­șene au fost prezenți academi­cieni, membri corespondenți ai Academiei R. P. Române, rec­tori, alți membri ai conducerii și cadre didactice de la univer­sitățile „Al. I. Cuza“, „C. I. Parhon“ din București, „Babeș- Bolyai“ din Cluj și alte institu­ții de invățămînt superior din țară, cadre științifice de la institute ale Academiei R. P. Române și filialele ei, de la alte institute și centre de cerce­tări științifice din țară, oaspeți de peste hotare, reprezenttnd 37 universități din 23 de țări, studenți.­­ Cuvîntul de închidere a festivităților Centenarului a fost rostit de prof. Ion Crean­gă, rectorul Universității „AL I. Cuza“. Seara, rectorul Universității „Al. I. Guza“, prof. Ion Crean­gă, a oferit un cocteil. Pregătiri pentru iarnă obicei. De obicei, în munții Domelor, iarna vine mai de­vreme ca în cele­lalte părți ale re­giunii noastre. Pentru conducerea aceasta, minei Arșița, îndruma­tă de organizația de partid, a luat din timp măsuri în vederea pregăti­rii șantierului pen­tru iarnă. O an­ten­ție deosebită s-a acordat asigu­rării lemnului de mină, adus și care a fost depozitat­ la gura galeriilor ț' cantina a fost a­­provizionată din belșug cu cartofi, mazăre și alte legume. Pentru ca baia și cabanele să fie asigurate cu apă potabilă, s-au curățat bazi­nele, iar conducte­le au fost îngropa­te In pământ. In prezent, se lucrea­ză la bandajarea cu vată de sticlă a conductelor de pă pentru compre­n­­sori și la curăți­rea de pământ a liniilor c.f.f, Coresp. I, NASTASE La mașina de împletit șireturi de la întreprinderea „Textila” Su­ceava lucrează cu deosebită atenție și tovarășa Hilda Siminițchi. Pentru succesele sale obținute în producție și in îmbunătățirea calității produselor, ea a fost declarată fruntașă a întrecerii socialiste. Preocupare perseverentă, rezultate bune In orice acțiune e bine chiar de la început să por­nești din plin. Așa și-a propus colectivul întreprinderii „Ra­ră­ul“ din Cîmpulung să pro­cedeze la începutul anului prezent, și a reușit să facă o treabă bună, întocmit ju­dicios, planul de muncă al acestui colectiv, pentru anul 1960, cuprinde măsuri con­crete în vederea realizării o­­biectivelor propuse. Fiind vorba de anul în care a avut loc cel de-al III-lea al partidului nostru, Congres munci­torii, tehnicienii și inginerii s-au angajat să cinstească acest eveniment important cu realizări mai deosebite în producție și să încheie anul de activitate 1960 cu un bi­lanț rodnic. Rezultatele obținute pe cele 3 trimestre ce s-au scurs, și despre care vom vorbi mai jos, lasă să se în­trevadă nu numai perspectiva realizării cifrelor prevăzute, ci și depășirea lor. Pe cele 9 luni, planul de producție a fost îndeplinit în proporție de 100,4 la sută. In această pe­rioadă, s-au realizat 1.149.000 lei economii la prețul de cost, peste plan, și 1.824.000 lei beneficii. Capitalul beneficii merită un comentariu în plus. Pentru anul în curs, în pla­nul întreprinderii s-a prevăzut o dotație de 1.371.000 lei. Ei bine, colectivul nu numai că a întreprinderii renunțat la dotația ce urma s-o primeas­că dar a mai realizat un plus de beneficii în sumă de 1.824.000 lei, de care am amintit mai sus. Cum s-a ajuns la aceste re­zultate bune ? Chiar la începutul anului au fost reprofilate unele sec­ții și s-a renunțat la a se in­clude în planul de producție unele sortimente nerentabile și pentru care nu existau soli­citanți (plăci de beton, par­­chet-stejar, balast de rîu etc). Preocupările colectivului de conducere și ale organizației de partid s-au concentrat în­spre acele sortimente de pro­ducție care au o pondere de bază în activitatea întreprin­derii. Este vorba de sectoa­rele materialelor de construc­ție și de producere a mobilei. Pentru producerea varului s-a asigurat materia primă din ca­riere mai apropiate (la dis­tanță de 7 km. de la furna­lul de ars), în care scop s-a construit un drum de acces spre pîrîul »Ruginoasa“. U. NADLER C. GANEA (Din subredacția noastră voluntară). (Continuare in .pag. t-a) Noi gospodării colective RIPICENI: comuna colectivizată Intr-o atmosferă de entu­ziasm, țăranii muncitori din Ripicenii Vechi, raionul Tru­­șești, au sărbătorit duminică, 30 octombrie a.c. inaugura­rea în satul lor a G.A.C. »N. Bălcescu“. In gospodărie au intrat majoritatea țăranilor muncitori întovărășiți din sat: 183 familii cu 625 ha., 138 cai, 81 căruțe, 56 plu­guri etc. din Și vecinii lor, întovărășiții satul Cingh­inia, au urmat îndemnul or­ganizației de partid și au transformat întovărășirea în gospodărie colectivă. G.A.C. »Progresul“ din Cingh­inia nu­mără 53 familii cu 152 ha teren. In cuvîntările lor, rostite la serbările de inaugurare, noii colectiviști din Ripicenii Vechi și Cingh­inia au anun­țat cu multă bucurie termi­narea colectivizării comunei Ripiceni. G.A.C. „Nicolas Băl­cescu“ din BODEASA Convingîndu-se că numai în G.A.C. se pot obține pro­ducții sporite la hectar și că în gospodăria agricolă colec­tivă se poate duce o viață­ îmbelșugată, întovărășiții din satul Bodeasa, comuna Să­­veni, au hotărît să-și trans­forme întovărășirea în gos­podărie colectivă. Așa se face că în dimineața zilei de­ 30 octombrie a.c., cele 88 familii cu 235 ha. pămînt, au inaugurat gospodăria a­­gricolă colectivă căreia i-au dat numele de ..Nicolae Băl­cescu“. G.A.C. „Victoria“ din BORZEȘTI Mare sărbătoare au avut, duminică, țăranii muncitori din­ Borzeștii Săvenilor. In cîntece, joc și voie bună, ei și-au inau­gurat gospodăria colectivă, că­reia i-au dat simbolica denu­mire :,Victoria“. Această nouă gospodărie colectivă cuprinde­ 118 familii care au peste 235 ha. de teren, 21 cai, 18 căruțe,, 14 pluguri etc. Q.A.C. „Drumul belșu­gului“ din RACHIMI Tot duminică 30 octombrie a.c. s-a sărbătorit și inaugura­rea gospodăriei colective „Dru­mul belșugului“ din comuna­ Răch­iți, raionul Botoșani, în care s-au înscris 196 de familii­ de țărani întovărășiți din sa­­t In clișeu, aspect de la inau­gurarea G.A.C. din satul Aurel Vlaicu, comuna Avră­­meni, raionul Săveni, care, a avut loc duminică și octom­brie. In medalion, C. Ababi, președintele noii colective, vorbind gospodării colectiviș­tilor: tele Răchiți și Cișmea, cu a­­proape 500 ha. teren, 34 căru­țe, 32 pluguri, grape, semănă­tori etc. La inaugurarea aces­tei gospodării au luat parte și țărani muncitori întovărășiți și colectiviști din comunele apro­piate. ★ Inaugurări de noi gospodă­rii colective au mai avut loct și în satele Păun și Săratiu din comuna Mihălășeni, raio­nul Trușești, în care au intrat­ aproape 200 familii de țăranii întovărășiți cu aproape 600Í hectare teren, precum și unui n­­semnat inventar viu și mort» De asemenea, s-a mai inaugu­rat o gospodărie colectivă și în satul Stănești, comuna Luna, ca, din același raion. ♦ [UNK]e| - ——---------­ SPECIALIȘTII NE VORBESC DESPRE: Păstrarea, depozitarea și uscarea porumbului Datorită faptului că în a­­cest an condițiile climatice n-au fost atît de favorabile culturii porumbului, în spe­cial din cauza temperaturilor scăzute, ajungerea sa la ma­turitate s-a făcut greoi, iar la recoltare, știuleții au avut un procent mare de umiditate. Acest fapt impune ca unită­țile agricole socialiste, toți cultivatorii de porumb, să ia măsurile necesare pentru bu­na păstrare, depozitare și us­care a porumbului pe timpul iernii. Este cunoscut faptul că factorii principali care influ­ențează păstrarea porumbului sînt: umiditatea și tempera­tura. Acești doi factori influ­ențează vitalitatea și calita­tea boabelor de porumb. In scopul menținerii vitalității seminței de porumb, aceasta trebuie să se depoziteze cu o umiditate cît mai dacă nu sînt condiții scăzută­ bune pentru uscatul porumbului, pentru a-i menține totuși fa­cultatea germinativă, porum­bul se va feri pe cît posibil de temperaturi scăzute. Umiditatea boabelor de porumb influențează întro mare măsură calitatea lor. Dacă umiditatea este de 25- 30 la sută, iar temperatura — 25 grade, se constată, chiar intr-un timp scurt, că boabele încep să se altereze. De aceea, este absolut necesar să asi­gurăm știuleților, imediat după recoltare, condiții de uscare pentru a pierde astfel excesul de apă. In partea estică a regiunii noastre, ea corespunde cu o zonă mai secetoasă, unde în timpul toamnei și primăverii bat vinituri uscate, porumbul se poate depozita cu o umiditatei a știuleților de 25 — 28 t« sută, cu condiția însă, ca să fie asigurată aerisirea inten­să a pătulelor. Curenții de aer ce­ circulă prin masa știuleți­lor fac ca umiditatea lor »­ scadă în primele 2 — 3 luni* cu un procent mai mare de­­cît în lunile următoare, a­si­guri­nd astfel o bună păstra­re a porumbului. In­ partea vestică a regiinu­nii, unde climatul este mai răcoros și cantitatea de pree­cipitații mai mare, porumbul nu poate fi pus la păstrare cu o umiditate mai mare de 20 la sută. Un alt factor de care tre­­buie să se țină seama la de­pozitarea porumbului sub for­­mă de știuleți este modul de păstrare a lor. In pătțile bine construite, cu o aerație asigu­rată, știuleții pot fi păstrați în bune condițiuni, chiar dacă au o umiditate mai ri­­dicată. Porumbul boabe, pen­­tru a putea fi păstrat un­ timp mai îndelungat, nu tre­­buie să conțină mai mult Ai 13 — 14 la sută apă. Pentru a ajunge la acest procent de umiditate, e bine ca mai întîi să se usuce porumbul sub­ formă de știuleți, căci ast­fel aerația este mai puterni­că, datorită spațiilor libere dintre știuleți. La soiurile locale, cu bo­bul tare, procentul de umidie Ing. M- CRISTEA de la Stațiunea experimenta­lă agricolă Suceava (Continuare în pag. 3-a) F­A­Ț­Ă . N FAȚA Când se trece cu vederea esențialul Dacă conducerea întreprin­derii de industrie locală „Lup­ta pentru pace“ din Dorohoi este întrebată ce a făcut pen­tru reducerea prețului de cost al producției și rentabilizarea sortimentelor, ea spune înda­tă că aceste probleme i-au stat în centrul preocupărilor. Și îți înșiră imediat că s-a re­dus prețul de cost cu 5,67 la sută la prestații metalurgice, cu 7,5 la sută la sifon, cu 17,2 la sută la limonadä. E ade­vărat că la sifon, la limona­­dă și alte produse de mai mică importanță s-au înregis­trat atît depășiri de plan, cît și reduceri la prețul de cost.. Dar pe lîngă aceste mici rea­­lizări, există încă multe lip­suri. Producția globală pe pri­mele 9 luni ale anului, bună­oară, n-a fost realizată decit­ un procent de 93,3 la sută, iar sarcina de creștere a pro­ductivității muncii n-a fost îndeplinită cu 6,45 la sută. Precum se știe, cărămizile constituie unul din produse­le de bază ale întreprinderii „Lupta pentru pace“ din Do­­rohoi. Cu toate acestea, în perioada care a trecut de la începerea campaniei de fabri­cație, planul de producție nu s-a îndeplinit cu 1.822.000 că­rămizi. Cît privește prețul de cost, acesta a fost depășit cu 11 lei pe mia de cărămizi presate. Deficiențele existente la fabrica de cărămidă sînt puse numai pe seama lipsei de spațiu pentru uscare. In reali­tate, aici nu s-a acordat nici atenția cuvenită bunei organi­zări a muncii. Din această cau­ză, s-au ivit dese defecțiuni mecanice, presa nu a fost ali­mentată ritmic cu pământ de la carieră. Ca urmare a proas­tei întrețineri a liniei îngus­te, vagonetele se răsturnau a­­proape zilnic pe traseu, cro­ind astfel goluri în producție. Tot datorită neorganizării te­meinice a muncii, cel de al doilea cuptor „Hoffman“, dat în folosință încă în luna mai, nu a fost utilizat cu întreaga lui capacitate. Slaba organi­zare a muncii a avut consecin­țe negative și la fabricarea Că­rămizilor cu goluri. Rebulîn­­du-se o însemnată cantitate de cărămizi, întreprinderea a înregistrat pagube de 42.300 lei. Nici calitatea cărămizilor C. CLEMENT I. BALAN (Din subredacția noastră voluntară) (Continuare în pag. 7-a) CITIȚI ÎN PAGINA IV-A: — Scrisoarea adresată de V. A. Zorin președinte­lui celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale a­ O. N. U. — Primejdia unei invazii armate americane în Cuba — Să se pună capăt războiului din Algeria.

Next