Zori Noi, aprilie 1961 (Anul 14, nr. 4142-4167)

1961-04-01 / nr. 4142

Í ORGAN AL CIIMSTULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XV - NR. 4142 SÎMBĂTĂ 1 APRILIE 1961 4 PAGINI - 20 BANI CALITATEA PRODUSELOR - OBIECTIV PRINCIPAL IN ÎNTRECERE Toată grija calificării profesionale r Î in fiecare sec fie­­ cîte o brigadă de calitate — — . Tinerii din brigada in care­­, lucrez, de la fabrica de lăzi 11­1 di­n Rădăuți, se străduiesc să -i realizeze produse de bună ca­ 1­­a­lit­a­te. In acest scop, comite­­t j­­­tul organizației U.T.M. a­­ 1 cerut sprijinul organizației de , 1­1 partid și comitetului sind­ica- 1 < 1 tulu­, în vederea ridicării ca­ 11 1 lificării profesionale a tineri•­i­­lor din brigadă. Ca urmare,1, , în fabrica noastră s-a organi­­­­­­­zat un curs de minim tehnic (1 ) ce este urmat de toți tinerii, 11 1 iar muncitorii cu mai multă 11 1 experiență îndrumă și ajută, 1 la locul de muncă, pe acei (, Î tineri a căror pregătire nu­­ este încă satisfăcătoare. Re­­z­eJ­zultatul acestor măsuri n-a 1i­­ întîrziat să se arate. Consu­l­­­mul specific de cherestea­la ,­­ fabricarea lăzilor a scăzut de 1­­ la 2,08 m.c. la 1,85 m.c. iar 1 . calitatea produselor a­dtmos- 1 1 cut o serioasă îmbunătățire. 1­­ 1 In fabrica noastră există i­i 5 brigăzi de tineret. Membrii 1 I­ brigăzilor au cerut constituirea­­ lor în brigăzi de cali­­­i­tate. Sunt de părere că ase­­­­­­menea brigăzi de calitate ar­­­­ fi bine să fie organizate în 11 fiecare secție din cadrul fabri­ 1i­cilor noastre de cherestea și­­ ele să-și desfășoare activita­­­­ ț­­tea pe bază de program și gr­a­­­­j fie de producție. (1 ) In mobilizarea tineretului 11 I la lupta pentru îmbunătăți­­­­rea calității produselor, orga­ 11 vi­zațiile U.T.M. au la înde­ 1­­­mină diferite forme. O for­­­­­mă deosebit de utilă ar fi, ]­­ de pildă, acum organizarea , 1 J unor concursuri „cine știe !' Íj meserie cîștigă Acestea vor 1i­­ da posibilitatea tinerilor să cunoască mai temeinic mese­­­ria pe care o profesează, să găsească noi metode pentru­­ îmbunătățirea calității produ­­­­­­selor. De asemenea ar fi ne- a­­­cesat să organizăm cercuri de­­ I citit literatură tehnică, iar s­i după citirea unei lucrări de l­a specialitate tinerii să poarte 1 # discuții organizate asupra­­­­ problemelor însușite. i # OCTAVIAN CIOBICA ) , secretarul organizației U.T.M., l­a fabrica de lăzi Rădăuți i ! Spre indici superiori Mecanicii și fochiștii de la Depoul C.F.R. Suceava - Nord, și-au propus să economisească în acest an, o cantitate de peste 2.000 tone combustibil conven­țional, prin reducerea consumu­lui specific față de norma teh­nică, să remorce trenurile de că­lători și marfă în cea mai perfectă regularitate și siguran­ță a circulației. Un rol deose­bit în realizarea acestor obiec­tive îl are îmbogățirea cunoș­tințelor profesionale ale munci­torilor. De aceea, a fost luată măsura ca la școala personalu­lui de locomotivă și de atelier să se predea lecții legate de buna întreținere a locomotivelor, con­ducerea corectă a focului, folo­sirea forței vii a trenului etc. De asemenea, în cadrul depou­lui se va organiza un ciclu de conferințe privind aplicarea me­todelor înaintate, în scopul de a exploata mai rațional loco­motivele, de a reduce continuu consumul de combustibil con­vențional. Pentru un randament mai mare în printre alte obiective stabilite în trecere, forestierii de la fabrica de cherestea Vama, ra­ionul Câmpulung, și-au propus să depășească cu 0,7 la sută pro­centul superioare de cherestea de calități și cu 0,3 la sută, randamentul tehnic. Una din măsurile luate de conducerea fa­bricii, menită să ducă la reali­zarea acestor obiective, este organizarea unui curs de ridi­care a calificării gateriștilor, cir­­culariștilor, pendulariștilor și a sortatorilor. In cadrul acestui curs se predau lecții privind modul de sporire a randamen­tului tehnic, căile de reducere a prețului de cost, execu­tarea corectă a modelelor, res­pectarea întocmai a stasurilor, etc. Un aport prețios în imbu­nătățirea calității produselor îl aduce și colectivul laboratorului chimic al fabricii de spirt din Rădăuți. In clișeu : tovarășa ingineră chimistă Constanța Vierița efectuînd controlul microbiologic al plămezii fermen­tate de cartofi. Fiecare muncitor și tehnician e un controlor exigent al calității­ f Serviciului de control tehnic al calității de la I.R.U.M. Vatra Dornei íj revin sarcini deosebite.­­Aceasta, datorită în special faptu­lui că întreprinderea nu are un profil unitar, aici efectuîndu-se reparații de utilaje pentru secto­rul forestier, construcții metalice necesare fabricilor de industriali­zare a lemnului, ca și unele uti­laje solicitate de fabrici de mo­bilă. Munca în cadrul serviciului a fost organizată, ținîndu-se sea­ma de acest specific, fiecare din Cei trei tovarăși ce-l alcătuiesc, urmărind calitatea lucrărilor și a produselor in anumite sectoare de activitate. Așa, de pildă, un con­trolor răspunde de secțiile turnă­torie și mașini unelte, altul­­ de secțiile electricitate și montaj, iar tovarășul inginer Jean Marcu, șe­ful serviciului­­ de secțiile con­strucții metalice și motoare. In secțiile de care răspunde, contro­lorul de calitate se străduie să urmărească fazele de producție, să sesizeze la vreme eventualele de­ficiențe, caută soluții menite să ducă la îmbunătățirea continuă a calității lucrărilor și produselor. Printre preocupările serviciului se numără controlul, bucată cu bu­cată, a pieselor de schimb folo­­­site la reparații de motoare ca și a pieselor construcțiilor metalice, atenția sporită ce se acordă ur­măririi operațiilor de montaj la motoarele U.T.C.S. etc. Din ini­țiativa și la propunerea serviciu­lui, a fost analizată și rezervată problema durității fontei din care se confecționau, prin turnare, role pentru funiculare. S-ar putea vorbi și despre alte succese ob­ținute în munca serviciului de control tehnic al calității. Cu toa­te acestea, în activitatea serviciu­lui s-au manifestat, uneori, și se­rioase lipsuri. Dovedesc acest fapt defecțiunile reclamate la unele pompe de apă reparate în între­prindere, calitatea necorespunză­toare a mai multor construcții me­talice, precum și alte asemenea exemple. Deficiențele puteau fi sesizate și înlăturate la timp dacă tovarășii din cadrul serviciului erau mai exigenți și, mai ales, dacă urmăreau cu atenție desfă­șurarea fiecărei faze a procesului de producție. In cazul pompelor de apă, controlorul de calitate nu a verificat bucșele de bronz, re­­clamațiile fiind în legătură toc­mai cu slaba calitate a acestora. Și în ce privește construcțiile me­talice necorespunzătoare, contro­lorul de calitate a intervenit tîr­­ziu, cînd erau de acum montate 1) construcții. Trebuie arătat insă că, ori­cit s-ar strădui, controlorul de cali­tate nu poate fi întotdeauna pre­zent la toate operațiunile fazelor de producție. Un exemplu con­­cludent îl constituie, în această direcție, faza de montare a mo­toarelor. De la sosirea separată a pieselor și pînă la bancul de ro­daj, motorul trece prin mai mul­te mîini, fiecare muncitor execu­­tînd cite o operațiune. Orice ne­glijență devine cunoscută abia in timpul rodajului, cînd este nevoie să se demonteze piesa defectă, se pierde timp și se risipește ma­terial. Aceeași situație e și la turnă­torie unde orice eroare în dozarea elementelor de compoziție, de mă­surare a temperaturii etc se răs­­frînge direct asupra calității pie­selor turnate. Este limpede în a­­ceastă situație că o calitate cores­punzătoare a lucrărilor și a produselor nu poate fi re­alizată decit prin muncă D. SIMICIUC (Continuare în pag. 7-a) Curs de instruire La Casa raională de cultură din orașul Rădăuți, a avut loc, sub îndrumarea comitetului raio­nal de partid și cu sprijinul sec­ției de învățământ și cultură, un curs de instruire al directorilor de cămine culturale, cor, instructorilor de dirijorilor de dans, tea­tru, teatru de păpuși, orchestre și fanfare. La această instruire s-au ținut lecții teoretice și practice pe sec­ții, în cadrul cărora s-a lucrat practic la montarea unei suite de dansuri populare moldovenești, la întocmirea caietului de regie și punerea în scenă a piesei in­tr-un act «Și pe strada noastră", de Horia Lovinescu. Cu directorii căminelor cultu­rale, pe bază de referate, s-au purtat discuții în legătură cu ex­periența înaintată în munca cul­­tural-educativă de masă. In a­­cest scop tovarășul Ion Breabăn, directorul căminului cultural din Vicov de Sus-centru, a ținut un referat în legătură cu organizarea concursurilor „Cine știe cîștigă1­", pe diferite teme, iar tov. Modest Sireteanu, directorul căminului cultural din Sucevița, a vorbit despre „Felul cum se organizea­ză o seară tematică, o s­eară de întrebări și răspunsuri și un jur­nal vorbit*.­­. TICALIUC (din subredacția voluntară a zia­rului nostru). Delegația R. P. Romíne a plecat din Moscova îndreptîndu-se spre patrie MOSCOVA 3/ Corespondentul Agerpres transmite: " Vineri la amiază a pictat din Moscova spre patrie delegatw Republicii Populare Romíne care a participat la ședința Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de­­ la Varșovia.­­ Delegația este alcătuită, din tovarășii Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat al R.P. Române, șeful delegației, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate, .. Gh­eorghe Gaston Marin, președintele Comitetului de Stat al Planificări, și Cornel Mănescu, ministrul Afacerilor Externe.­­ La gara Kiev din Mosco­va delegația a fost salutată de to­varășii Mihail Suslov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., Vladimir Novikov, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele Comitetului de Stat al Planificării, Kiril Moskalenko, mare­șal al Uniunii Sovietice, adjunct al ministrului Apărării, Nikolai Filiukin, locțiitor al minis­trului Afacerilor Externe și Ivan Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. la București. Delegația a fost condusă, de asemenea, de Nicolae Gum­ă, ambasadorul R. P. Româno la­­ Moscova și de membri ai ambasadei. — ♦ [UNK] [UNK] [UNK] ACTUALITATEA La G.A.S. Zvoriștea, ra­ionul Dorohoi, se acordă o deosebită atenție întreținerii semănăturilor de toamnă. H­ărnicie Colectiviștii din comuna Ște­fănești, raionul Botoșani, sunt hotărîți să muncească astfel ni­cit să obțină recolte bogate la toate culturile. Tocmai de aceea, acum, ajutați fiind de către mecanizatori, ei lucrează cu hăr­nicie la însămînțatul culturilor și la întreținerea semănăturilor de toamnă. Pină zilele trecute, colectiviștii din această comună însămînțaseră peste 220 ha. cu diferite culturi, din care 75 ha. cu mac și 30 ha. cu ovăz. Tot­­ uși asigură o De pe tarlalele lor, membrii întovărășirii agricole »Victoria“, din comuna Coțușca, raionul Săveni, au obținut anul trecut peste 2.000 kg. floarea - soare­lui la hectar. Sporul de pro­ducție s-a datorat folosirii unei semințe de înaltă productivitate și executării tuturor lucrărilor la timpul optim. Planul de produc­ție al întovărășirii prevede ca anul acesta să se însămînțeze cu floarea - soarelui 214 ha. încă din lunile de iarnă, îndrumați de tehnicianul agronom al comunei, întovărășiții au pregătit sămîn­odată, ei au efectuat lucrări de întreținere pe aproape 450 ha. alături de toamnă și pe 440 ha. semănături de toamnă. Prin hărnicia lor, membrii G.A.C. „Drumul lui Lenin“, bu­năoară, au însămînțat toate cele 60 ha. coreandru, 12 ha. mac.­ii ha cînepă fuior, 10 ha. in­uile­ și au grăpat 180 ha. grîu­rit și mari suprafețe de arătură pentru însămînțatul culturilor­ din epoca a II-a. Coresp. T. RAULIUC recoltă bogată la, iar în primăvară au sch­îm­­bat-o la baza de recepție cu soiul „Vinimir“, linia 8891. Acum, pe tarlalele lor, se lucrează intens la însămînțatul acestei culturi. Mecanizatorii Ștefan Cojocaru și loan Aghin­­tei, de la S.M.T. Coțușca, dau un mare ajutor întovărășiților pentru a termina însămînțările la timpul optim. In teren arat din toamnă, întovărășiții au însămîn­­țat deja aproape 100 ha. cu floarea - soarelui. Coresp. GH. CIUBOTARU IN CLIȘEU , la indica­ția specialiștilor, mecanizato­rul Apetri Grigore, execută grupajul unei tarlale cu grin. Foto : E. ARON Crește numărul unităților cooperației meșteșugărești sar In ultimul timp, în cuprin­regiunii noastre au luat ființă 28 noi unități de tîm­­plărie, croitorie, frizerie, lus­­tragerie etc., ale cooperației meșteșugărești. De remarcat că 14 din aceste unități s-au înființat la sate. Printre comu­nele unde au fost organizate noile unități, se numără Poia­na Stampei, Broșteni, Vicov de Sus, Falcău, Iacobeni, Co­­mănești, Mănăstirea Humorului și altele. In turneu Duminică 2 aprilie a.c. Teatrul de stat „Mihail Enoi­ues­cu“ din Botoșani va prezen­ta în sala „Ciprian Porumbes­­cu“ din Suceava, spectacolul cu piesa­­,O zi de odihnă“ de Valentin Kataev. Spectacolele vor avea loc la orele 17 ma­tineu, iar seara la orele 20.30. Excursii la București La Agenția O.N.T. Carpați Suceava, au început înscrierile pentru excursia organizată de această agenție în colaborare cu consiliul local al sindicate­lor, la București. Excursioniștii vor vizita Muzeul de istorie a partidului, Muzeul Grigore Antipa, Uzinele „Grivița Ro­șie“ etc. De asemenea ei vor face turul Capitalei cu auto­carul. Asemenea excursii se vor mai organiza și în orașele Câmpulung, Fălticeni, Gura Humorului, Botoșani, Dorohoi și Rădăuți. Avionul I.A.R. 817, a decolat Un telefon dat stației Avia­­san din comuna Șcheia , anunța că e neapărată nevoie de 500 grame singe, grupa­t, pentru un caz grav la Ștefănești. Ime­diat după primirea telefonului, la orele 7.45 avionul I.A.R. 817 a decolat, cu cantitatea de singe solicitată, spre comuna Ștefănești. In jurul orei 8 el ateriză. Cu sîngele adus, viața pacientului a fost salvată. Curs cu cadrele zootehnice La Casa agronomului din Șcheia, precum și la Școala de mecanici agricoli din Botoșani au început două cursuri în le­gătură cu creșterea șeptelului de animale în G.A.C. Cursurile se vor desfășura în mai multe serii, la ele participînd vice­­­președinți ai G.A.C.-urilor din regiune și brigadieri zootehnici. Brigada condusă de Atleta Adochiței, din secția țesătorie a uzinelor textile „Moldova" din Botoșani, acordă o deosebită atenție calității produselor. In acest scop, în brigadă se poar­tă deseori discuții privind felul cum muncește fiecare țesătoare. Nu întîmplător, brigada reu­șește să depășească, lunar de lună, planul de producție. Pentru meritele pe care le are, brigada a primit, recent, titlul de fruntașă in întrecerea socialistă, ________ mî.Y/v­& gm­me-jVndifjeii­ madi In dorința de a transforma sectorul zootehnic intr-o ramură principală de producție care să le asigure mari venituri in tot cursul anului, membrii multor G.A.C. din regiunea noastră au hotărît să mărească simțitor numărul animalelor și productivi­tatea lor, folosind în acest scop ajutorul sporit ce li-l acordă Statul, precum și posibilitățile proprii. Ei răspund cu însufle­țire chemării la întrecere ce le-a fost adresată de către co­lectiviștii din Vlăsinești. Publicăm astăzi răspunsuri­le colectiviștilor din Bucecea și Darabani. * 4.­ «• G.A.C. I Bucecea ! Folosind cre­dite acordate de stat și po­sibilitățile pro­prii, noi, colec­tiviștii din Bucecea, am ho­tărît ca în acest an să cumpă­răm 150 juninci, 100 oi, 20 scro­­fițe și 180 purcei. Purceii îi vom crește și ingrășa pînă la 100­­ n­ o kg. fiecare, apoi îi vom vin­de statului, pe bază de contract.­­ In scopul asigurării bazei furajere, afară de faptul că avem însămînțare din toamnă 12 ha. cu secară pentru masă verde, am stabilit să cultivăm 80 ha. cu porumb siloz (din care 25 ha. le vom iriga), precum și 50 ha. cu trifoi, 16 ha. cu borceag, 27 ha. cu lucernă pentru masă ver­de. Jru - Vom construi un grajd pen­50 taurine, un padoc pen­tru viței, un umbrar pentru ta­băra de vară, o maternitate pen­tru scroafe. Toate aceste adăpos­turi le vom construi, folosind gospodărește fondurile proprii și credite acordate de stat. Prin îmbunătățirea hrănirii, în­grijirii și adăpostiri animalelor, ne angajăm să obținem din sec­torul zootehnic următoarele pro­ducții și venituri : - 2.300 litri lapte pe cap de vacă furajată ; - 55 litri lapte ;i 2 kg. lună pe cap de oaie; - 8 purcei înțărcați pe cap de scroafă, la o fătare; - Aproape 500.000 lei veni­turi de pe urma valorificării, pe bază de contract cu statul, a întregii cantități de lapte de vacă, aproape 20 tone carne de porc, și tone carne de vită, 2.000 kg, brînză de oi, 800 kg, lină, 200 pielcele. G.A.C. „Drum nou" I Darabani­­­ta - Anul aces­vom mai cumpăra încă 100 vițeiușe 12 vaci cu lap­și­te ; la sfîrșitul anului vom avea 237 capete taurine, din care 118 vaci cu lapte. - Turma de oi va crește cu încă 234 capete ; cu creditele a­­cordate de stat am și cumpărat zilele trecute 50 oi. In felul a­­cesta, la sfîrșitul anului vom avea 649 oi. - Vom mai cumpăra 35 scro­­fite pentru prăsilă și vom crește și ingrășa 113 porci. - Suprafața cultivată cu po­rumb siloz va fi de 26 ha. și, prin aplicarea celor mai potri­vite reguli agrotehnice, ne an­gajăm să obținem cite 38.000 kg. siloz la ha. - Odată cu creșterea efectivu­lui de animale ne vom preocu­pa și de asigurarea adăposturi­­­lor necesare. Pe lângă cele două­ grajduri existente, cu o capaci­tate de 100 capete, vom mai construi, folosind resurse locale, încă un grajd cu o capaci­­tate de 100 capete. Noi ne propunem ca în acest an să realizăm : - 2.000 litri lapte pe cap de vacă furajată ; - 50 litri lapte și 2 kg. lină pe cap de oaie ; - 234.297 lei venituri de pe urma valorificării a 420 kg. lînă, 60 kg. brînză, 40.000 litri lapte; 13.000 kg. carne de porc și altor produse zootehnice;

Next