Zori Noi, iulie 1961 (Anul 14, nr. 4219-4244)

1961-07-22 / nr. 4237

b&M in hfe férik, uniti4! ANUL XV­­ NR. 4237 SÎMBATA 22 IULIE 1961 4 PASINI - 20 BANI Construcții trainice, frumoase și date în folosință la termen! Sub ochii noștri, regiunea Suceava Își schimbă mereu înfă­țișarea. In lunca Sucevei ti ridică m­arele complex industrial pen­tru prelucrarea superioară a lem­nului. Atît în­ Suceava, cít și în alte localități ale regiunii se con­­fomi s­teu iese numeroase blocuri de lo­­cuințe și obiective industriale și social-culturale. Se poate spune că în primul semestru al acestui an, construc­torii suceveni au dobîndit rezul­tate mulțumitoare. In scopul scurtării termenului de dare în folosință a obiec­tivelor și reducerii costului lor, constructorii, îndrumați și sprijiniți de organizațiile de partid, au apli­cat măsuri adecvate, au urmărit să folosească mai rațional mate­rialele de construcții. S-au meca­nizat lucrări care cer un mare volum de muncă, cum ar fi: exe­cutarea terasamentelor, prepara­rea betoanelor, montarea prefa­bricatelor etc. S-a extins utiliza­rea prefabricatelor, înlocuindu-se astfel lucrările necesare turnării betoanelor. La I.S.C.M. Suceava, de pildă, pe lângă folosirea ele­mentelor prefabricate livrate de alte întreprinderi din țară, s-au luat măsuri ca asemenea produse să se execute pe șantier, între­buințarea elementelor prefabri­cate la executarea acoperișuri­lor, a stâlpilor, grinzilor, precum­­ și executarea precomp­rimatelor, au permis efectuarea unor lu­crări de bună calitate și într-un timp relativ scurt. Folosirea chibzuită a materiale­lor, în scopul executării de cons­trucții durabile și realizării de economii a stat, de asemenea, în­­ atenția constructorilor. Astfel, oțelul beton obișnuit a fost înlo­cuit în proporție de 50 la sută. Cu oțeluri speciale, folosirea ci­mentului „R.I.M.“ a asigurat executarea unei decofrări rapide, utilizarea panourilor de inventar, a schelelor metalice, a dat posibi­litate constructorilor să realizeze i­mportante economii de material empos. Datorită controlului tehnic făcut cu mai multă exigență și îndru­mărilor date de ingineri și tehni­cieni, lucrările au fost executate.­ ­ Din activitatea­­ întreprinderilor 1­­1 de construcții , in general, la un nivel calitativ mai ridicat. Unele defecte, sem­nalate pe parcurs,­ au fost reme­diate la timp. Comparativ cu anii trecuți, T.R.C. Suceava și-a îm­bunătățit mult activitatea de pro­ducție. Munca pe șantier este mai bine organizată, se execută lucrări de mai bună calitate. Ca urmare a eforturilor depuse de către lucrătorii din construcții, în primul semestru al anului în regiune au fost date în folosință importante obiective. La Suceava­­ s-au terminat o școală cu 24 săli de clasă, un hotel - restaurant și baia populară, la Vatra Dor­nei o școală cu 16 săli de clasă, la Dorohoi - un cinematograf modern; în întreaga regiune oa­menii muncii au primit în acest an peste 500 noi apartamente. In ritm intens se execută lucrările la noile cvartale de locuințe din orașul Suceava, la școlile cu 24 și respectiv cu 16 săli de clasă de la Suceava și Fălticeni etc. Analizând mai profund activi­tatea întreprinderilor de construc­ții din regiunea noastră, consta­tăm că în prima jumătate a anu­lui, pe lîngă rezultate bune, au existat și serioase lipsuri. In a­­ceastă perioadă, I.S.C.M. Su­ceava și-a realizat planul la to­talul lucrărilor în proporție de 99,7 la sută. La prima vedere, s-ar părea că lucrurile nu stau tocmai rău. Dar, în timp ce la unele obiective lucrările se află în avans, la altele acestea sunt cu mult rămase în urmă. Dacă la construcția combinatului de ce­luloză și la șantierul de locuințe planul de lucrări a fost depășit, la combinatul de industrializare a lemnului planul a fost reali­zat în proporție de numai 87 la sută. La fel, lucrările de canali­zare și de alimentare cu apă a complexului industrial, liniile de garaj și drumul de acces au fost executate și ele în proporție de numai 86 la sută. Productivita­tea muncii a fost realizată doar în procent de 88,5 la sută și, după date preliminarii, sarcina de reducere a prețului de cost nu va fi realizată în semes­trul I, cu circa 500.000 lei. In această perioadă, T.B.C. Suceava nu și-a realizat planul cu 5 procente. Unele lucrări execu­tate de această unitate sunt încă de slabă calitate, iar darea în folosință a unor obiective se tă­răgănează, deoarece anumite lu­crări de finisaj se execută foarte încet. Deși are condiții favora­bile, Trustul I București e­­xecută anevoios lucrările de N.­GROZA (Continuare în pag. m—-----------O«»,« Sortimente noi De curînd, la întreprinderea de industrie locală „Producția“ din Suceava au intrat în fabri­cație noi sortimente. Printre acestea se numără paturi pentru copii, lavoare, poplin careuri, poplin pijama, oglinzi toaletă. Nu peste mult timp, la secția de oglinzi va începe fabricarea unui nou sortiment , sticlă gravată în diferite modele pentru mobilier.. Mărfuri de sezon Prin magazinul de desfacere a materialelor sportive din Su­ceava s-au pus în vînzare un mare sortiment de mărfuri de sezon. Printre acestea enumerăm: ghete de baschet, biciclete de semicurse, căști de baie din import, sacoșe, valize, rucsacuri pentru excursioniști, sandale plajă, costume de baie, ochelari pentru motocicliști etc. Pentru îmbunătățirea transportului de persoane în primul semestru al anului acesta, întreprinderile de gospo­dărire orășenească din regiunea noastră au primit noi autobuze pentru transportul în comun al persoanelor. Astfel, I.G.O. Boto­șani a primit două autobuze, Do­rohoi și Rădăuți cîte un autobuz, iar la Suceava au fost reparti­zate două autobuze. Cu acestea numărul autobuzelor care efec­tuează transportul în comun al persoanelor se ridică la 38. In cu­­rind vor mai sosi încă 4 auto­buze. ULOGRAMI • • .................................................................... Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului ALEKSANDER ZAWADZKI președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOZEF CYRANKIEWICZ președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone . Cu prilejul celei de-a II-a a­niversări a Republicii Populare Polonă, in numele Comitetului C­entral al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Populare Române și al Poporului român, vă transmitem dv. fi Prin dumneavoastră întregului popor polonez un cald salut fră­țesc cele mai cordiale felicit­ări. În această zi de mare sărbătoare a Poloniei prietene, poporul român împărtășește din toată ini­ma bucuria poporului frate polo­nez care Sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez în­­timpma glorioasa aniversara a pa­triei sale libere cu noi și impotr­tan­te realizări in activitatea crea­toare pentru dezvoltarea econo­miei, culturii și a bunistări, pe drumul luminos al socialismului. Constatăm cu deosebită satisfacție că prietenia strînsă și co­laborarea rodnică dintre popoarele noastre se dezvoltă continuu. Hotărîrile adoptate în comun cu prilejul recentei vizite a delega­tei de partid și guvernamentale a Republicii Populare Romîne în Republica Populară Polonă se tra­duc cu succes în viață și contri­buie la lărgirea colaborării dint­re cele două țări, în interesul am­belor noastre popoare și al comu­nității țărilor socialiste. In strînsă unitate cu Uniun­ea Sovietică și cu celelalte țări ale lagărului socialist, Republica Populară Română și Republica Populară Polonă militează cu con­secvență pentru reglementarea pe calea tratativelor a tuturor proble­m­elor internaționale litigioase, în scopul apărării păcii și securită­ții popoarelor din Europa și din întreaga lume, pentru triumful po­liticii de coexistență pașnică. Vă dorim, dragi tovarăși, dv. și poporului frate polonez noi și mari succese în munca rod­nică închinată prosperității­­ Repu­blicii Populare Polone, cauzei so­cialismului și păcii. GH. GHEORGHIU-DEJ Prim Secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne ts^smmnsea SSBtâSttgK^ I V­a­sile Humoreanu lucrea­ză în secția de teniși a I.I.L. „23 August” din orașul Gură Humorului. Imbinînd cu pri­cepere tiparele la croitul fe­țelor pentru teniși, el economi­sește importante cantități de materiale, ♦ [UNK] [UNK] [UNK]----------------------------­ Un binemeritat succes In urma întrecerii de la Bacău a celor mai bune formații ar­tistice de amatori din regiunile Galați, Su­ceava, Iași și Bacău, artiștii amatori suce­veni au cucerit un bi­nemeritat succes, rod al strădaniilor lor de a se ridica la o cit mai înaltă măiestrie artistică. Pentru faza finală care va avea loc la București, în cursul lunii august a.c., au fost selecționate ur­mătoarele formații: Corul Căminului cul­tural din Putna, ra­ionul Rădăuți, echi­pa de jocuri a Casei raionale de cultură din Vatra Dornei, e­­chipa de jocuri a Că­minului cultural din Vama, raionul Cîmpulung, brigada artistică de agitație a Căminului cultural din Pojorîta, raionul Cîmpulung și echipa de fluierași a Căminu­lui cultural din Botuș, raionul Cîmpulung. A fost selecționați, de asemenea, soliștii Dumitru Capră, (flu­ierat artistic), de la Căminul cultural din Dorna Candreni, ra­ionul Vatra Dornei, Ilie Cazacu (fluier), de la Căminul cultu­ral din Botuș, raionul Cîmpulung, șî Olga Coruț, solistă vocală de la Căminul cultu­ral din Botuș, raio­nul Cîmpulung. La combinatul forestier „Bernat Andrei“ din Vatra Dor­nei au fost organizate mai multe brigăzi de calitate. Printre aces­tea se numără și brigada condu­să de tovarășul Grigore bunar. Membrii brigăzii își îndeplinesc cu regularitate sarcinile de plan, realizând numai produse de bu­nă calitate. goto : E. ARON Lucrări de mică mecanizare La sectorul Izvorul Alb al în­treprinderii de industrie locală „Rarăul” din raionul Cîmpulung, se acordă multă atenție executării micii mecanizări. Lucrări de mici mecanizare s-au făcut la secția de praf filler și mozaic din ca­drul acestui sector. Astfel, s-au montat două holorganuri în lo­cul morii cu ciocane, în vederea aprovizionării cu materie primă de bună calitate, s-au construit și pus în funcțiune un funicular pentru transportul pietrei de var din ca­riera Piriul Ruginos. Pentru îmbunătățirea calității produselor, in toate punctele de lucru ale sectorului s-au reorga­­nizat colectivele C.T.C., alcătuite din tovarăși bine pregătiți profer­sional. Ca urmare a măsurilor lua­te, s-a reușit să se îmbunătățeas­că simțitor calitatea pietrei. Coresp. C. MANGIUREA Mazărea e un bun furaj pen­tru animale. Tocmai pentru a­ceasta conducerea G.A.S. Câtă­mărăști s-a îngrijit d­e stringer­ea ei la timp și depozitarea în bune condițiuni IN CLIȘEU : O marcă cărînd mazăre - fin. Foto . D. VINTILA Să grăbim lucrările agricole de vară! Cu hărnicie și spor­ ta arta colectiviștilor din Brâ­­ești, raionul Doroh­oi, e mare forfotă. Stogurile mari de grîu,­­rinduite în jurul batozei, scad văzînd cu ochii. Batoza înfulecă mereu snopii grei, plini de rod. Saci pîntecoși se umplu repede, căci recolta-i bogată. Cîntăriți și apoi încărcați în căruțe, sacii iau drumul spre magazia colec­tivei. Pe tarlaua unde-i amplasată aria, cei doi mecanizatori de la S.M.T. Dorohoi execută arături adinei de vară. Fruntaș este Ior­­dache Barnea, care, în cursul a­­cestei săptămîni a arat și însă­­mînțat în miriștea de grîu 27 hectare cu diferite culturi fura­jere menite să complecteze baza furajeră necesară fermei gospo­dăriei colective, care este în con­tinuă dezvoltare. Cau zor cu secerișul La G.A.C. ..7 Noiembrie“ din Grămești, raionul Rădăuți re­coltatul și treierișul orzului de toamnă s-a terminat de aproape o săptămînă. Zilele călduroase de vară au făcut ca și griul să se coacă. Pentru a nu se pierde nici un bob, colectiviștii au început secerișul imediat ce grîul a dat în pîrgă. Muncind cu spor, în numai cîteva zile, ei au secerat grîul de pe 80 hectare din cele 145 ha. Brigăzile I și III con­duse de Victor Nichita și Za­haria Crăciun au recoltat cele­ mai mari suprafețe. Datorită măsurilor luate, vom putea începe curînd treierișul și arăturile de vară. De altfel, noi am și arat miriștea de unde s-a recoltat orzul, în care am însă­­mînțat porumb pentru masă ver­­de. Peste cîteva zile, vom mobi­l­liza toate atelajele pentru transporta snopii la aici, unde a va începe treierișul. MIHAI CRACANA agronom Numai ploaia să fie pricina ? Cu toate că gospodăria colec­tivă și cele trei întovărășiri a­­gricole din comuna Dobîrceni, raionul Săveni, au reușit să re­colteze orzul și grîul de pe 622 hectare din cele 748 hectare; totuși, nu s-a arat nici o palmă de teren. Tehnicianul agronom al comunei Dobîrceni, susține că nu s-ar putea ara miriștea din cauza ploii, că terenul este prea moale. Adevărul este că de pe cele 622 hectare recoltate cu ajutorul secerătorilor - legători și manual n-a fost cărat nici un snop. Este necesar ca sfatul popu­lar comunal să ia toate măsurile ca aceste unități să recupereze ne­­întîrziat rămîneirea în urmă. A­­cum, cînd recoltatul este pe ter­minate, pot fi concentrate toate tractoarele la executarea arături­lor - condiție importantă pentru belșugul recoltei din anul viitor. îMBUNătățirea activitatii de prODucție HI D. A. C. - CHEZĂȘIA SUCCESELOR 11y COMUNA SULIȚA, RAIONUL BOTOȘANI. EXIS­TA DOUA GOSPODARII COLECTIVE VECINE: G.A.C .SECERA ȘI CIOCANUL” DR­ACȘANI ȘI G.A.C. „MAXIM GORKI” * SULIȚA. AMBELE GOSPODARII, AVÂND MAI MULȚI ANI DE ACTIVITA­TE, POSEDA O EXPERIEN­ȚA PROPRIE IN CEEA CE PRIVEȘTE ORGANIZAREA MUNCII IN CADRUL BRIGĂZILOR PERMANENTE DE TIMP. SA ANALIZAM, PE SCURT, FELUL CUM ESTE ORGANIZATA MUNCA IN CADRUL SECTOARELOR VE­GETALE ALE ACESTOR GOSPODARII, MODUL IN CARE CONSILIILE DE CONDUCERE CONTROLEAZĂ ȘI ÎN­DRUMA ACTIVITATEA BRI­GADIERILOR ȘI A ȘEFILOR DE ECHIPE, PRECUM ȘI REZULTATELE OBȚINUTE IN PRIMUL SEMESTRU AL ANULUI ACESTA.­ Organizare, control, evidență In sectorul vegetal al G.A.C. Dracșani sunt organizate două brigăzi permanente pentru pro­ducția vegetală, și o brigadă vi­ticolă, cărora li s-au repartizat terenurile și atelajele pentru un timp îndelungat, ținîndu se cont de fertilitatea solului și de de­părtarea față de sat. Brigăzile permanente lucrează fiecare în jurul a 260 hectare teren și au cîte 128 brațe de muncă. In cadrul feicărei brigăzi există 4 echipe a cîte 32 brațe de muncă. Atît bri­găzile, dt și echipele nu sînt prea mari, fapt ce permite brigadieri­lor să controleze și să recepțio­neze la timp fiecare lucrare. Ca șefi de brigăzi au fost numiți cei mai harnici colectiviști cu o expe­ri­ență îndelungată în această muncă și care a urmat cursuri de școlarizare. Brigada l-a, de pildă,­­este condusă de brigadierul Du­mitru Vasiliu, care lucrează de aproape 6 ani în această funcție. A crescut mult rolul celor 8 șefi de echipe, ei fiind în permanență pildă de urmat pentru colectiviști. Șefii de echipă participă di­rect la­­ măsurarea muncii pres­tate, imediat după efectua­rea lucrărilor. La fiecare ju­mătate de lună, »nele muncă efec­tuate de colectiviști se trec în grafice și in cele două fișe, din care una o primește colectivistul respetiv. Ținîndu-se o bună­ evi­dență, în permanență se cunoaș­te volumul de zile muncă cheltuit pentru fiecare cultură în parte, ,e poate preveni risipa de zile mun­că. Seara, după terminarea lucru­lui, brigadierii se întîlnesc la se­diul gospodăriei colective și, îm­preună cu președintele și agronomul colectivei, analizează munca din ziua respectivă și stabilesc sar­cinile pentru a doua zi. Periodic, se organizează consfătuiri de producție cu care prilej se ana­lizează pe larg munca brigăzilor și a echipelor, calitatea lucrări­lor, luindu-se pe loc măsuri de îmbunătățire a muncii. Brigadie­rii și președintele G.A.C., Mihai Bercea, sînt mereu în mijlocul colectiviștilor, indrumînd și coor­­donînd activitatea acestora. Și membrii G.A.C. „Maxim Gorki“ din Sulița, muncind cu hărnicie, au obținut an de an, recolte bogate la hectar. La a­­ceastă gospodărie colectivă însă, se manifestă o serie de deficiențe în ce privește organizarea, nor­­marea și evidența muncii. Fără motive, în ultima vreme, consiliul de conducere a renunțat la for­ma de organizare a muncii in sectorul vegetal pe brigăzi per­manente de producție. In pre­zent, toți colectiviștii repartizați în sectorul vegetal formează o singură brigadă care lucrează peste 600 hectare teren. Este oare posibil ca de valoarea ridicată a zilei­­muncă, de producția sporită ce se obține la hectar. Or, la G.A.C. din Sulița nu s-a prea înțeles a­­cest lucru, din moment ce s-a depășit nejustificat consumul de zile - muncă stabilit la diferite culturi, în special la cele prăși­toare. Comisia de revizie nu făcut sondaje, nu a verificat felul a cum se respectă normele de lucru, cum se aplică ele în bri­găzi și echipe și nu a vegheat ca volumul de zile - muncă stabi­lit pe fiecare cultură în parte, să nu fie depășit fără folos. Consiliul de conducere, (președin­te, Constantin Aniței), dă dovadă de multă comoditate, iar organi­zația de partid nu a luat mă­suri concrete a căror aplicare să contribuie la îmbunătățirea orga­nizării muncii. Intre brigada de cîmp și cea de tractoare de la S.M.T. Albești nu există o legătură strînsă. Șe­ful brigăzii a Xl-a, Gheorghe Hrițcu, nu ține legătura cu con­siliul de conducere. Din aceas­tă cauză, lucrările în campania de strîngere a recoltei se desfă­șoară defectuos, cele 3 combine recoltînd doar cîte 3 sau 4 hec­tare pe zi. Deficiențele manifestate în privința organizării muncii sectorul vegetal al G.A.C. Su­în­lița, trebuie imediat înlăturate. Sprijinită mai concret de către organele de partid, de sfatul popu­lar comunal și de către specia­liști, ajutată să-și însușească ex­periența bună Ia organizarea mun­cii, de la vecina ei, gospodăria colectivă din Sulița va putea obține succese mai însemnate în întărirea ei economico - organiza­torică, în sporirea producției și a veniturilor. GH. COVATARU Drept rezultat, în acest an, cul­turile prășitoare au fost întreținute la timp, executîndu-se numai lu­crări de bună calitate. Din cele 160 hectare însămînțate cu grîu, colectiviștii, cu ajutorul două combine, folosind și celor ei mijloacele proprii, au recoltat a­­proape 100 hectare. In urma combinelor, s-a organizat strînsu­l paielor și s-a trecut la efectua­rea arăturilor acinei de vară și la însămînțarea culturilor duble de nutreț. Deficiențe ce trebuie grabnic înlăturate „îmbunătățirea întregii activități răspundă de la­de producție a gospodăriilor colective «area a peste 600 este indisolubil legată de întărirea hectare­i tem­­a rolului zilei-muncă și de folosirea­­ neze­chibzuită a acesteia muri echipelor. (Din Raportul tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej sa controleze d­im plenara C.C. al P.M.R. din 16 iunie - 1 iulie a.c.) se ex ®cu­­­u ___________________________________________­crările la fiecare cultură în­te, să măsoare cantitatea par­de muncă prestată de fiecare colec­tivist ? Desigur că nu. Aceasta, cu atît mai greu cu ct, briga­dierul Ștefan Guriuc și unii șefi de echipă încă nu posedă su­ficientă experiență. Defectuos s-a procedat și la repartizarea cul­turilor prăsitoare pe brațe de muncă, din care cauză, pe multe parcele, lucrările de întreținere s-au executat cu întârziere și la un nivel calitativ necorespunzător. Fiind mereu schimbați dintr-un loc in altul, colectiviștii nu se pot califica în anumite­ sectoare de producție. Cîștigul colectiviș­tilor nu depinde numai de nu­mărul de zile - muncă, ci și,

Next