Zori Noi, septembrie 1961 (Anul 14, nr. 4271-4296)
1961-09-01 / nr. 4271
Creșterea productivității fizice — preocupare de seamă Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1961, colectivul de muncă al combinatului forestier„Bernat Andrei“ din Vatra Dornei și-a propus ca un obiectiv al întrecerii socialiste realizarea unei productivități fizice sporite. In acest scop, pe baza propunerilor făcute de muncitori și tehnicieni in consfătuirile de producție, conducerea combinatului, îndrumată de organizația de partid, a preconizat măsuri tehnice și organizatorice menite să îmbunătățească procesul de producție in toate sectoarele de activitate. Ca urmare, in primele 7 luni ale anului curent, productivitatea fizică a atins 1,227 m.c. cherestea pe om in 8 ore. Secrete in sporirea acestui indice nu sunt. Sub îndrumarea oganizației de partid și cu sprijinul comitetului sindicatului, conducerea combinatului s-a preocupat îndeaproape de descoperirea și punerea în valoare a imenselor rezerve interne ale producției. Introducerea unor procedee avansate, îmbunătățirile esențiale aduse procesului tehnologic — iată prin ce s-a asigurat obținerea de rezultate bune. In depozitul de bușteni, de pildă, au fost înlocuite ferăstraiele „cobză“ și „coadă de vulpe“, pentru retezat bușteni, care nu dădeau randamentul necesar, cu ferăstraie electrice „TNIME — K 5“ de înaltă productivitate. Trasportorul nr. 2 a fost prelungit cu încă 60 m.l., astfel posibilitatea măririi creîndu-se tății de depozitare a lemnului capaciretezat cu circa 1.000 m.c. In depozitul de cherestea au fost înlocuite în întregime lagărele din lemn cu podrale din beton. Tot aici s-au introdus încă 15 vagoneți pe rulmenți, iar liniile înguste vechi au fost înlocuite cu altele noi. Perfecționările aduse procesului de producție au dat posibilitate muncitorilor din depozitul de bușteni să realizeze în primele 7 luni ale anului curent o productivitate de 9,342 m.c. bușteni pe om în 8 ore, iar celor de la secția expediție — să stingă un indice de 6,206 m.c. cherestea pe om în 8 ore, față de 6 m.c. iît prevede planul. In hala gatere, unde de fapt se hotărăște soarta calității cherestelei, printr-o mai bună organizare a muncii, s-a obținut o productivitate de S.161 m.c. bușteni debitați pe om in S ore, față de 5,100 m.c. planificat. Și acest lucru nu-i întîmplător. Utilajele și mecanismele au fost site la întreaga capacitate iar fototimpii morți — reduși la maximum. Rezultatele bune obținute pe linia creșterii productivității fizice de combinatul forestier „Bernat Andrei“ se datoresc și răspunderii cu care a fost urmărit acest indice de plan de către fiecare secție în parte. S-a întărit disciplina în muncă, normele au fost riguros respectate, fiind îndeplinite 100 la sută. Un sprijin efectiv în realizarea indicelui de productivitate l-a primit combinatul forestier „Bernat Andrei“ din partea conducerii I. F. Vatra Dornei, care a avut permanent în preocuparea sa ridicarea calificării muncitorilor. Pe baza plan tematic dinainte stabilit, unii inginerii din cadrul centralei I.F. s-au deplasat periodic în secțiile de producție ale combinatului, unde au ținut lecții de specialitate importanța centrării corecte a privind buștenilor în gater, a înclinării pînzelor, tivirii cherestelei la circulare conform stasului, sortarea corespunzătoare a cherestelei la „rampa verde“ etc. Conducerea I.F. Vatra Dornei, îndrumată permanent de comitetul de partid, a asigurat aprovizionarea la timp a combinatului forestier „Bernat Andrei“ cu materie primă de bună calitate. Un factor important care a dus la sporirea productivității fizice a fost și modul cum s-a organizat întrecerea socialistă de către comitetul sindical. Buna organizare a întrecerii, asigurarea condițiilor materiale pentru realizarea angajamentelor, urmărirea zilnică și popularizarea rezultatelor obținute au făcut ca toate secțiile de producție să-și realizeze sarcina de productivitate a muncii, să îmbunătățească totodată calitatea produselor. In fruntea întrecerii socialiste se află brigăzile de producție conduse de Dumitru Cernescu — depozitul de bușteni, Gheorghe Potîngă, Grigore îrinar și Mihai Andrișan — hala gaterelor, Dragoș Tiron, Gheorghe Gordiciuc și Radu Plac — depozitul de cherestea și expediție. Acestea au obținut cele mai bune rezultate pe primele 7 luni ale anului curent. Organizînd cu pricepere politică, organizația de partid munca s-a ocupat sistematic de educația comunistă a membrilor de partid și a celorlalți muncitori și tehnicieni, sprijinind permanent ridicarea calificării profesionale a lucrătorilor pentru a se obține numai produse de calitate superioară. Îmbogățind mereu experiența ce o au, aplicînd noi metode și procedee avansate de muncă, lucrătorii combinatului forestier „Bernat Andrei“ din Vatra Dornei vor obține rezultate și mai frumoase în ce privește creșterea productivității fizice, îmbunătățirea calității cherestelei. C. RUSU Stație C.F.R. fruntașă Zilele acestea, la stația Verești, raionul Botoșani, a C.F.R. avut loc festivitatea înmînării diplomei de unitate fruntașă pe Direcția regională C.F.R.-Iași, pentru rezultatele remarcabile obținute de colectivul de muncă în cursul trimestrului II a.c. In perioada amintită, planul de producție a fost realizat în proporție de 153 la sută, iar regularitatea circulației a fost asigurată în proporție de 100 la sută. De asemenea, timpul de staționare a vagoanelor la încărcări și descărcări a fost redus cu 11,8 la sută. La obținerea diplomei de unitate fruntașă o contribuție deosebită au adus-o lucrătorii ceferiști Vasile Popovici, Dumitru Boicu, Ecaterina Vahnovan, Aneta Horobeț, Ioan Gavriliuc, Traian Rotaru și alții. Coresp. D. ALEXEEVICI Anul XVI nr. 4271 4 pagini 20 bani Vineri septembrie 1961 Elena Tănase se numără printre circulariștii de frunte ai combinatului forestier „A V-a aniversare a R.P.R.” din Fălticeni,■ lot-o, în clișeu, la locul de muncă, Foto : D. VIOREL DELEGAȚIA C. Republicii C. al P. M. R. și guvernului Populare Romíne a plecat în Republica Populară Ungară Joi seara a plecat spre Budapesta delegația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și a guvernului Republicii Populare Române, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar și a Guvernului Revoluționar Muncitoresc Țărănesc Ungar, va face o vizită de prietenie în R. P. Ungară. Delegația este alcătuită din tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, conducătorul delegației, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P. M. R., președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș și Alexandru Moghioroș, membri ai Biroului Politic al C. C. al P.M.R., vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Cornelii Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. Din delegație face parte de asemenea tovarășul Mihail Roșianu, membru al C.C. al P. M. R., ambasadorul R.P. Româné la Budapesta, împreună cu delegația a plecat, de asemenea, Bela Nemety, ambasadorul R.P. Ungare la București. La plecare, in gara Băneasa, membrii delegației au fost salutați de tovarășii Gheorghe Apostol, Petru Borilă, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, activiști de partid și de stat, conducători ai organizațiilor obștești. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, membri ai Ambasadei RP. Ungare și alți membri ai corpului diplomatic. (AGERPRES). Magazin cooperatist cu autodeservire Cooperativa orășenească de consum din Siret, raionul Rădăuți, amenajat un magazin alimentar cu o autodeservire. Noua unitate, care se va da în folosință peste cîteva zile, este dotată cu mobilier și utilaj corespunzător, oferind condiții bune de practicare a comerțului la nivelul cerințelor actuale ale cetățenilor. In incinta localului amintit va funcționa și ur raion specializat în desfacerea produselor lactate și preparatelor de carne, cu plata din rect la vînzător. Numai produse de bună calitate In ultimii ani producția lăzilor de fag în regiunea noastră a luat o mare dezvoltare. Dacă anul trecut am avut unele greutăți în realizarea acestui produs, fie din lipsa materiei prime sau a capacității de producție, în acest an, printr-o mai bună organizare a muncii, întreprinderile forestiere care produc lăzi de fag au obținut rezultate remarcabile. Prin strădania muncitorilor și tehnicienilor secțiilor de lăzi din regiune, de la începutul anului și pînă în prezent s-au produs peste plan 1.878 m.c. lăzi de fag de bună calitate. Urmărindu-se în permanență îmbunătățirea calității produselor, colectivele de muncă ale secțiilor de lăzi au reușit ca în primul semestru să realizeze întreaga sarcină la producția de lăzi pentru relații II și relații III.O contribuție prețioasă la obținerea acestor rezultate au adus-o muncitorii secțiilor de lăzi din Falcău, Vicov de Jos și Fălticeni. In prezent se pune un accent și mai mare pe respectarea condițiilor tehnice prevăzute de stasuri în vederea înlăturării defectelor de prelucrare și ridicarea nivelului calitativ al lăzilor. O atenție deosebită se va acorda calității lăzilor de fag tip „Margarina“ și „Citrice“ relații II. BENZ AMZOLINI inginer la D.R.E.F. Suceava Cu planul lunar îndeplinit Brigada de tineret condusă de comunistul Ion Macovei din sectorul III Dămăcușa, I.F. Moldovița, obține, lună de lună, rezultate tot mai bune în producție. Lucrând în parcela 43 F, cei 11 brigadieri au reușit să-și realizeze planul de producție pe luna august cu 3 zile mai devreme. La realizarea și depășirea planului de producție, o contribuție însemnată a adus-o folosirea mecanismelor la întreaga lor capacitate. Astfel, Mihai Copciuc, întors de curînd de la cursurile de pregătire pentru motoriști, organizate la centrul școlar Cîmpulung, mînuiește cu mai multă indemînare ferăstrăul mecanic „Drujba“, depășind zilnic norma cu 10—15 la suta. Cei 11 tineri, organizați în brigadă complexă mică cu acord global, au reușit să obțină o productivitate fizică de 2,700 m.c. pe om zi față de 1,260 crt s-a realizat pe întregul sector în luna august. GH. ȚUGUI (Din postul de corespondenți voluntari) >+■ [UNK]»♦+♦+♦ [UNK]+♦ [UNK] [UNK]»♦+»+++♦ [UNK] [UNK] [UNK] INSTANTANEE Veselie pe malul apei **Așa, Băncescule ! Șapte la zero. E clar!... - Iar ai perdut-o Carole, j, - Păi n-a fost a mea... - Lască mingea e a clubului, măi Ce vă mai tîrguiți adia? Cine zice că-i a lui Carol? - interveni cu haz, de pe margine, și moș Mihai Broască. Se aud risete tinerești și mingea continuă să zboare peste plasa de volei. Soarele, scăpătat dincolo de coroanele plopilor și sălciilor din lunca Sucevii, își trimite pe furiș smocurile de raze roșiatice, prin rariștele frunzișului, pe chipurile îmbujorate ale jucătorilor, ajutîndu-i pe unii să se scuze, cînd mai greșesc. - Ce vrei? Cu soarele în ochi?... Trecem de portalul pe care stă scris „Clubul „16 Februarie’* al complexului C.F.R. Dornești", de unde am urmărit cele de mai sus. Primul dintre feroviarii din Dornești cu care stăm de vorbă e fochistul Wilhelm Chirilă, care girează și funcția de președinte al consiliului sindical. -Vă mirați că nu e nimeni la popicărie ori la bibliotecă? - dădu dînsul răspuns privirilor noastre cercetătoare. Azi avem o ședință. Altfel... Și tovarășul Chirilă ne-a enumerat zecile de preocupări și pasiuni ale ceferiștilor, arătîndu-ne, în cîteva cuvinte, cum își petrec ei timpul liber. Observați toate acestea și privirile fochistului se rotiră de la terenul de volei, peste grădina cu flori, popicărie, terasa de dam (mozaicată) și clădirea propriu zisă a clubului. Aici, numai cu trei ani în urmă, nu exista nimic afară de hățișurile luncii, peste care se revărsa uneori Suceava. Toate le-am înălțat prin muncă voluntară și din resurse locale... Și, la clubul lor ceferiștii se întîlnesc seară de seară, îndeletnicirile, pasiunile sînt foarte diverse, căci la club își desfășoară activitatea formații de teatru și de dans, echipe de volei și de fotbal, există o bibliotecă... Wilhelm Chirilă face parte din orchestra complexului și e nelipsit din echipa de teatru, mecanicul de pompă Isaia Rotaru e regizor amator, lăcătușul Gheorghe Mătăsaru, Nina Pațan și Rodica Dumitrescu sînt dansatori și vreți mecanici de actori, dacă locomotivă Nicolae Macovei e profesor de dans etc., etc. Așa, aici, pe malul rîului Suceava, seară de seară, ceferiștii complexului Dornești se întîlnesc la clubul lor, cultivîndu-și aptitudinile, trăind clipe pline de veselie și satisfacții. M. TINTAR La atelierul autobazei din Gura Humorului, reparația unui motor se realizează, in medie, sub costul planificat. La aceasta contribuie și lucrul de bună calitate executat de strungarul Dumitru Peres. Harnicul strungar își îndeplinește cu regularitate planul lunar, în proporție de 200 la sută. ««»« Perfecționează procesul de producție La întreprinderea de industrie locală „21 Decembrie” din orașul Rădăuți continuă să fie aplicate măsuri care să ducă la îmbunătățirea calității produselor. Nu de mult, la secția turnătorie s-a introdus procedeul de uscare a formelor prin folosirea combustibilului lichid. Pe lângă faptul că aceasta contribuie la reducerea prețului de cost, uscarea formelor se face intr-un timp mult mai scurt și de buna calitate. De asemenea, la secția mobilă a fost construită o uscătorie modernă, care va asigura executarea unei uscări de calitate a materialului lemnos. Prin darea acesteia în folosință, muncitorii secției vor putea produce mobilă mai bună, care să satisfacă pe deplin exigența cumpărătorilor. de jf** Wwm IV» Caramida bună calitate Muncitorii și tehnicienii de la fabrica de cărămizi „Muncitorul"— Dorohoi au ca obiectiv principal în întrecerea socialistă obținerea unei cărămizi de cea mai bună calitate. Astfel, pentru a asigura o mai bună uscare a cărămizilor, s-a trecut la uscarea acestora pe terenuri special amenajate, fapt care a dus la creșterea capacității de producție, calitatea cărămizilor îmbunătățindu-se simțitor. Folosind cuptorul pentru ars la întreaga lui capacitate, în luna august indicele de utilizare al acestuia a crescut cu 17 la sută, planul de producție la cărămizi arse fiind realizat în proporție de 115 la sută. S-au terminat probele la cald După efectuarea cu succes a lucrărilor de remont. In ziua de 30 august a.c., la fabrica de zahăr „Siretul“ din Bucecea s-au dat cu bine probele la cald, termiOdată cu terminarea acestora, fabrica de zahăr „Siretul" din Bucecea este gata pentru începerea sezonului de fabricație, care va fi declanșat peste o zi două. Pentru începerea fabricației, pînă la 31 august au fost recepționate 848 de tone sfeclă de zahăr, din care 436 torre au și ajuns la tabrică. In sprijinul artiștilor amatori Pentru a veni în sprijinul artiștilor amatori, în scopul îmbogățirii repertoriului. Casa regională a creației populare Suceava a editat anul acesta, mai multe publicații de repertoriu, destinate formațiilor corale, orchestrelor populare, tarafurilor și echipelor de teatru. Au fost editate, printre altele, „30 de melodii de jocuri populare din regiunea Suceava“ de Grigore Macovei, „16 cîntece și prelucrări de folclor din regiunea Suceava“ de Bazavan și Grigore Macovei, Gh. și piesa de teatru, intr-un act, „Zile de toamnă“ de Platon Pardău Producții mari de masă verde de pe pășunile desțelenite Gospodăria agricolă de stat Coțușca, raionul Săveni, are o dinprafață de 500 ha. pășune. Prin smplicarea unor lucrări agrotehnice cum ar fi: împrăștierea mușuroaielor, stîrpirea buruienilor și a spinilor, grăparul și tăvălugitul, ingrășarea prin tîrlire, s-a ajuns ca de pe aceste suprafețe să se obțină anual o producție medie de 6.000— 8.000 kg, masă verde la hectar. Cu toate că în ultimii ani a sporit producția de masă verde pe pajiștile naturale, totuși aceasta nu asigură nici pe departe masa verde în perioada de pășunat pentru numărul sporit de animale pe care îl are gospodăria In prezent, gospodăria dispune de un efectiv de 700 taurine, din care 246 vaci cu lapte, 2.200 capete oi etc. De aceea, în scopul unei hrane abundente și asigurării superioare a animalelor pe calitativ timpul verii, pe lingă pășunea naturală se organizează și un puternic conveer verde. Dar, conveerul verde se organizează de obicei pe terenurile arabile, în detrimentul culturilor cerealiere. Consiliul gospodăriei noastre, analizînd această situație, a hotărît să se treacă la desțelenirea și reînsămînțarea unor suprafețe de pășune, pentru sporirea de masă verde la hectar. producției acțiune a început în vara Această anului 1959. Atunci, a fost desțelenită o suprafață de 10 ha, pășune mai slab productivă care, în toamnă, a fost arată la adîncimea de 25—28 cm. In primăvara anului 1960, terenul a fost lucrat cu cultivatorul, grăpat bine, iar în a doua jumătate a lunii martie, însămînțat cu ovăz." In vederea asigurării unei vegetații bogate pe timp de cîțiva ani de zile, în aceeași zi, această suprafață a fost însămînțată și cu ierburi graminee. La fiecare hectar s-au administrat cite 30 kg. amestec de lucerna, trifoi, ghizdei. Insămînțatul s-a executat cu semănătoarea S.U. 29 prevăzută cu dispozitiv pentru semințe mici. Cînd a dat la spic, ovăzul a fost cosit, iar verde obținută s-a administrat masa in hrana animalelor. De pe această suprafață s-au obținut în medie cite 16.000 kg, masă verde la hectar. Pentru a nu distruge vegetația, s-a interzis pășunatul pe această suprafață. In primăvara anului 1961, adică în luna martie, cînd timpul a permis, cele 10 ha. pajiște au fost grăpate, ceea ce a contribuit mult la grăbirea dezvoltării vegetației. in a doua jumătate si lunii mai, cultura a fost cosită, obtinîndu-se o producție medie de 35.000 kg. masă verde la hectar. Intre 20 iunie — 10 iulie s-a executat coasa a doua, rezultînd o producție medie de 30.000 kg. masă verde la ha. In luna octombrie se va mai încă o coasă, cu o producție efectua probabilă de 15.000 kg. la ha Nutrețul verde obținut a fost administrat vacilor, în tabăra de vară. Zilnic, s-a dat cite 60—80 kg. masă verde pe cap de vacă furajată. Necesarul de furaje a fost complectat cu nutrețuri din conveer, cu pășune etc. Asigurînd o bună îngrijire și furajare cu nutrețuri verzi, gospodăria noastră a reușit să obțină producții sporite de lapte pe cap de vaca și la un preț de cost scăzut Administrînd în hrana vacilor mari cantități de furaje verzi și de bună calitate, comunistul Grigore Cîșlaru, îngrijitor-mulgător, obține, zilnic, cite 20 litri lapte pe cap de vacă în producție, iar pe cap I. ZMEU Ing. șef la G.A.S. Coțușca (Continuare în pag.-a), de TRIBUNA EXPERIENȚEI Înaintate NOI CONSTRUCȚII In G. A. C. in ritm intens Paralel cu efectuarea lucrărilor agricole, colectiviștii din Vicoleni, comuna Ungureni, raionul Săveni, acordă o deosebită atenție ridicării construcțiilor gospodărești. Ca urmare a măsurilor luate de către consiliul de conducere, sub îndrumarea organizației de partid, colectiviștii au terminat, anul acesta, construcția unei magazii pentru cereale. In prezent, ei sunt pe terminate și cu ridicarea unei maternități pentru scroafe. Coresp. IOAN D. CIUBOTARU Folosesc materiale din resurse locale Echipa de constructori din gospodăria colectivă „Aurel Șețu“ din satul Sîrbi, raionul Săveni, folosește cu succes stuful și chirpicii la realizarea construcțiilor gospodărești planificate pentru anul acesta. Echipa de constructori, condusă de Dumitru Unigureanu, din care fac parte Mircea Barbaras, Ion Piuc și alți colectiviști, a lărgit spațiul grajdului vechi pentru încă 25 capete vaci și termină în curînd încă un grajd cu o capacitate de 50 capete vaci, maternitate pentru 30 scroafe și un o atelier de lemnărie-fierărie. Grijă față de adăpostirea animalelor Efectivele de animale ale gospodariei agricole colective din Frătăuții Vechi, raionul Rădăuți, au sporit anul acesta, printre altele, cu 9 vaci și 60 capete tineret taurin. O dată cu mărirea sectorului zootehinie, colectiviștii și-au propus să ridice și noi adăposturi pentru animale. Zilele acestea gospodăria va termina de construit și va da în folosință un grajd pentru 100 capete vaci. Interiorul și exteriorul grajdului au și fost lipite cu lut. E >♦*<•: NOTO Batoza iarăși doarme..» 99 La aria colectiviștilor din satul Buhăceni, comuna Trușești, raionul Botoșani, vre câțva tineri colectiviști sunt gata să încarce în căruțe un nou transport de grâu, iar componenții echipei care deservesc batoza se află toți la posturile lor de lucru Numai că batoza, care trebue să treiere griul de pe încă cteva zeci de hectare, stă, sau cum s-au obișnuit să spună colectiviștii, „doarme”. De ce? Reparații de mântuială. Așa că nu prea ai ce-i face, spune președintele gospodăriei agricole colective, tovarășul Constantin Vieni, care sosise î ntre timp de la o altă batoză. Acum, continuă președintele, colectiviștii, tragem ponoasele. Ieri s-a reparat rasterul mic, iar azi, poftim, s-au rupt corzile, s-a defectat elevatorul... Cealaltă batoză, tot a S.M.T.-ului Dingem, cum lasă boabe in taie. Nici noi, nu știi de unde s-o apuci mai vi< in a repara. Intr-adevăr, are de ce să fie ne găjit președintele colectivei. De cînd s-a început treierul griului de pe cele 240 hectare, aproape că n-a fost zi să nu se defecteze mașinile. Cele două batoze au „bătut" pe zi, în total, numai cite 16.000 - 17.000 kg. grîu în loc de 22.000-24.000. Asta a făcut ca treierișul să întîrzie foarte mult, întîmplător am ascultat și citeva convorbiri telefonice. Același lucru se întâplase și la alte batoze din raza de activitate S.M.T.-ului Dingern. Am încercat a să stăm de vorbă și cu cineva din conducerea stațiunii. Toți sunt pleca, pe teren ni s-a răspun Așa că ne punem întrebarea: de ce nu-s remediate defecțiunile ivite la batoze, cînd toți tove își din conducere sînt pe teren?... M. PRCDAN 66