Zori Noi, septembrie 1961 (Anul 14, nr. 4271-4296)

1961-09-01 / nr. 4271

Creșterea productivității fizice — preocupare de seamă Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1961, colectivul de muncă al combinatului forestier­­„Bernat Andrei“ din Vatra Dornei și-a propus ca un obiectiv al între­cerii socialiste realizarea unei pro­ductivități fizice sporite. In acest scop, pe baza propunerilor făcute de muncitori și tehnicieni in consfă­tuirile de producție, conducerea com­binatului, îndrumată de organizația de partid, a preconizat măsuri teh­nice și organizatorice menite să îm­bunătățească procesul de producție in toate sectoarele de activitate. Ca urmare, in primele 7 luni ale anu­lui curent, productivitatea fizică a atins 1,227 m.c. cherestea pe om in 8 ore. Secrete in sporirea acestui indice nu sunt. Sub îndrumarea o­ganiza­­ției de partid și cu sprijinul comi­tetului sindicatului, conducerea com­binatului s-a preocupat îndeaproape de descoperirea și punerea în va­loare a imenselor rezerve interne ale producției. Introducerea unor procedee avansate, îmbunătățirile esențiale aduse procesului tehnolo­gic — iată prin ce s-a asigurat obținerea de rezultate bune. In de­pozitul de bușteni, de pildă, au fost înlocuite ferăstraiele „cobză“ și „coadă de vulpe“, pentru retezat bușteni, care nu dădeau randamentul necesar, cu ferăstraie electrice „TNIME — K 5“ de înaltă produc­tivitate. Trasportorul nr. 2 a fost pre­lungit cu încă 60 m.l., astfel posibilitatea măririi creîndu-se tății de depozitare a lemnului capaci­re­tezat cu circa 1.000 m.c. In depozitul de cherestea au fost înlocuite în în­tregime lagărele din lemn cu pod­­rale din beton. Tot aici s-au intro­dus încă 15 vagoneți pe rulmenți, iar liniile înguste vechi au fost în­locuite cu altele noi. Perfecționările aduse procesului de producție au dat posibilitate muncitorilor din depozitul de buș­teni să realizeze în primele 7 luni ale anului curent o productivitate de 9,342 m.c. bușteni pe om în 8 ore, iar celor de la secția expediție — să stingă un indice de 6,206 m.c. che­restea pe om­ în 8 ore, față de 6 m.c. iît prevede planul. In hala gatere, unde de fapt se hotărăște soarta calității cherestelei, printr-o mai bună organizare a mun­­cii, s-a obținut o productivitate de S.161 m.c. bușteni debitați pe om in S ore, față de 5,100 m.c. planificat. Și acest lucru nu-i întîmplător. Uti­lajele și mecanismele au fost site la întreaga capacitate iar foto­tim­pii morți — reduși la maximum. Rezultatele bune obținute pe linia creșterii productivității fizice de combinatul forestier „Bernat An­drei“ se datoresc și răspunderii cu care a fost urmărit acest indice de plan de către fiecare secție în parte. S-a întărit disciplina în muncă, nor­mele au fost riguros respectate, fiind îndeplinite 100 la sută. Un sprijin efectiv în realizarea indicelui de productivitate l-a pri­mit combinatul forestier „Bernat Andrei“ din partea conducerii I. F. Vatra Dornei, care a avut perma­nent în preocuparea sa ridicarea ca­lificării muncitorilor. Pe baza plan tematic dinainte stabilit, unii in­ginerii din cadrul centralei I.F. s-au deplasat periodic în secțiile de pro­ducție ale combinatului, unde au ținut lecții de specialitate importanța centrării corecte a privind buș­tenilor în gater, a înclinării pînze­­lor, tivirii cherestelei la circulare conform stasului, sortarea corespun­zătoare a cherestelei la „rampa verde“ etc. Conducerea I.F. Vatra Dornei, în­drumată permanent de comitetul de partid, a asigurat aprovizionarea la timp a combinatului forestier „Ber­nat Andrei“ cu materie primă de bună calitate. Un factor important care a dus la sporirea productivității fizice a fost și modul cum s-a organizat în­trecerea socialistă de către comite­tul sindical. Buna organizare a întrecerii, asigurarea condițiilor ma­teriale pentru realizarea angaja­mentelor, urmărirea zilnică și popu­larizarea rezultatelor obținute au făcut ca toate secțiile de producție să-și realizeze sarcina de productivi­tate a muncii, să îmbunătățească totodată calitatea produselor. In fruntea întrecerii socialiste se află brigăzile de producție conduse de Dumitru Cernescu — depozitul de bușteni, Gheorghe Potîngă, Grigore îrinar și Mihai Andrișan — hala gaterelor, Dragoș Tiron, Gheor­ghe Gordiciuc și Radu Plac — de­pozitul de cherestea și expediție. Acestea au obținut cele mai bune rezultate pe primele 7 luni ale anu­lui curent. Organizînd cu pricepere politică, organizația de partid munca s-a ocupat sistematic de educația comu­nistă a membrilor de partid și a ce­lorlalți muncitori și tehnicieni, spri­jinind permanent ridicarea califi­cării profesionale a lucrătorilor pen­tru a se obține numai produse de calitate superioară. Îmbogățind mereu experiența ce o au, aplicînd noi metode și procedee avansate de muncă, lucrătorii com­binatului forestier „Bernat Andrei“ din Vatra Dornei vor obține rezul­tate și mai frumoase în ce privește creșterea productivității fizice, îm­bunătățirea calității cherestelei. C. RUSU Stație C.F.R. fruntașă Zilele acestea, la stația Verești, raionul Botoșani, a C.F.R. avut loc festivitatea înmînării diplomei de unitate fruntașă pe Direcția re­gională C.F.R.-Iași, pentru rezulta­tele remarcabile obținute de colec­tivul de muncă în cursul trimestru­lui II a.c. In perioada amintită, planul de producție a fost realizat în proporție de 153 la sută, iar re­gularitatea circulației a fost asi­gurată în proporție de 100 la sută. De asemenea, timpul de staționare a vagoanelor la încărcări și des­cărcări a fost redus cu 11,8 la sută. La obținerea diplomei de unitate fruntașă o contribuție deosebită au adus-o lucrătorii ceferiști Vasile Popovici, Dumitru Boicu, Ecaterina Vahnovan, Aneta Horobeț, Ioan Ga­­vriliuc, Traian Rotaru și alții. Coresp. D. ALEXEEVICI Anul XVI nr. 4271 4 pagini 20 bani Vineri septembrie 1961 Elena Tănase se numără printre circulariștii de frunte ai combinatului forestier „A V-a a­niversare a R.P.R.” din Fălticeni,■ lot-o, în clișeu, la locul de muncă, Foto : D. VIOREL DELEGAȚIA C. Republicii C. al P. M. R. și guvernului Populare Romíne a plecat în Republica Populară Ungară Joi seara a plecat spre Budapesta delegația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân și a guvernului Republicii Populare Române, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar și a Guvernului Revo­luționar Muncitoresc Țărănesc Ungar, va face o vi­zită de prietenie în R. P. Ungară. Delegația este alcătuită din tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, conducătorul dele­gației, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P. M. R., președintele Consiliu­lui de Miniștri, Emil Bodnăraș și Alexandru Mo­­ghioroș, membri ai Biroului Politic al C. C. al P.M.R., vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Cornelii­ Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. Din delega­ție face parte de asemenea tovarășul Mihail Roșia­­­nu, membru al C.C. al P. M. R., ambasadorul R.P. Româné la Budapesta, împreună cu delegația a plecat, de asemenea, Bela Nemety, ambasadorul R.P. Ungare la București. La plecare, in gara Băneasa, membrii delegației au fost salutați de tovarășii Gheorghe Apostol, Petru Borilă, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Mihai Da­­lea, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, activiști de partid și de stat, conducători ai organizațiilor obștești. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, membri ai Ambasadei R­P. Ungare și alți membri ai corpului diplomatic. (AGERPRES). Magazin cooperatist cu autodeservire Cooperativa orășenească de con­sum din Siret, raionul Rădăuți, amenajat un magazin alimentar cu o autodeservire. Noua unitate, care se va da în folosință peste cîteva zile, este dotată cu mobilier și utilaj co­respunzător, oferind condiții bune de practicare a comerțului la nivelul cerințelor actuale ale cetățenilor. In incinta localului amintit va funcționa și ur­ raion specializat în desfacerea produselor lactate și preparatelor de carne, cu plata di­n rect la vînzător. Numai produse de bună calitate In ultimii ani producția lăzilor de fag în regiunea noastră a luat o mare dezvoltare. Dacă anul trecut am avut unele greutăți în realiza­rea acestui produs, fie din lipsa materiei prime sau a capacității de producție, în acest an, printr-o mai bună organizare a muncii, între­prinderile forestiere care produc lăzi de fag au obținut rezultate re­marcabile. Prin strădania muncito­rilor și tehnicienilor secțiilor de lăzi din regiune, de la începutul anului și pînă în prezent s-au pro­dus peste plan 1.878 m.c. lăzi de fag de bună calitate. Urmărindu-se în permanență îmbunătățirea cali­tății produselor, colectivele de mun­că ale secțiilor de lăzi au reușit ca în primul semestru să realizeze în­treaga sarcină la producția de lăzi pentru relații II și relații III.­O contribuție prețioasă la obți­nerea acestor rezultate au adus-o muncitorii secțiilor de lăzi din Fal­­cău, Vicov de Jos și Fălticeni. In prezent se pune un accent și mai mare pe respectarea condiții­lor tehnice prevăzute de stasuri în vederea înlăturării defectelor de prelucrare și ridicarea nivelului ca­litativ al lăzilor. O atenție deose­bită se va­­ acorda calității lăzilor de fag tip „Margarina“ și „Citrice“ relații II. BENZ AMZOLINI inginer la D.R.E.F. Suceava Cu planul lunar îndeplinit Brigada de tineret condusă de comunistul Ion Macovei din sectorul III Dămăcușa, I.F. Moldovița, ob­ține, lună de lună, rezultate tot mai bune în producție. Lucrând în par­cela 43 F, cei 11 brigadieri au reu­șit să-și realizeze planul de pro­ducție pe luna august cu 3 zile mai devreme. La realizarea și depășirea planului de producție, o contribuție însem­nată a adus-o folosirea meca­nismelor la întreaga lor capacitate. Astfel, Mihai Copciuc, întors de cu­­rînd de la cursurile de pregătire pentru motoriști, organizate la cen­trul școlar Cîmpulung, mînuiește cu mai multă indemînare ferăstrăul mecanic „Drujba“, depășind zilnic norma cu 10—15 la suta. Cei 11 tineri, organizați în bri­gadă complexă mică cu acord glo­bal, au reușit să obțină o producti­vitate fizică de 2,700 m.c. pe om zi față de 1,260 crt s-a realizat pe întregul sector în luna august. GH. ȚUGUI (Din postul de corespondenți voluntari) >+■ [UNK]»♦+♦+♦ [UNK]+♦ [UNK] [UNK]»♦+»+++♦ [UNK] [UNK] [UNK] INSTANTANEE Veselie pe malul apei **Așa, Băncescule ! Șapte la zero. E clar!... - Iar ai p­erdut-o Carole, j, - Păi n-a fost a mea... - Las­­că mingea e a clubu­lui, măi Ce vă mai tîrguiți ad­ia? Cine zice că-i a lui Carol? - interveni cu haz, de pe margine, și moș Mihai Broască. Se aud risete tinerești și mingea continuă să zboare pes­te plasa de volei. Soarele, scă­pătat dincolo de coroanele plo­pilor și sălciilor din lunca Su­­cevii, își trimite pe furiș smocu­rile de raze roșiatice, prin ra­­riștele frunzișului, pe chipurile îmbujorate ale jucătorilor, aju­­tîndu-i pe unii să­­ se scuze, cînd mai greșesc. - Ce vrei? Cu soarele în ochi?... Trecem de portalul pe care stă scris „Clubul „16 Februarie’* al complexului C.F.R. Dornești", de unde am urmărit cele de mai sus. Primul dintre ferovia­rii din Dornești cu care stăm de vorbă e fochistul Wilhelm Chirilă, care girează și funcția de președinte al consiliului sin­dical. -Vă mirați că nu e nimeni la popicărie ori la bibliotecă? - dădu dînsul răspuns privirilor noastre cercetătoare. Azi avem o ședință. Altfel... Și tovarășul Chirilă ne-a e­­numerat zecile de preocupări și pasiuni ale ceferiștilor, arătîn­­du-ne, în cîteva cuvinte, cum își petrec ei timpul liber.­­ Observați toate acestea­­ și privirile fochistului se rotiră de la terenul de volei, peste gră­dina cu flori, popicărie, terasa de dam (mozaicată) și clădirea propriu zisă a clubului. Aici, numai cu trei ani în urmă, nu exista nimic afară de hățișuri­le luncii, peste care se revărsa uneori Suceava. Toate le-am înăl­țat prin muncă voluntară și din resurse locale... Și, la clubul lor ceferiștii se întîlnesc seară de seară, în­deletnicirile, pasiunile sînt foar­te diverse, căci la club își des­fășoară activitatea formații de teatru și de dans, echipe de vo­lei și de fotbal, există o biblio­tecă... Wilhelm Chirilă face par­te din orchestra complexului și e nelipsit din echipa de tea­tru, mecanicul de pompă Isaia Rotaru e regizor amator, lăcă­tușul Gheorghe Mătăsaru, Nina Pațan și Rodica Dumitrescu sînt dansatori și vreți mecanici de actori, dacă locomotivă Nicolae Macovei e profesor de dans etc., etc. Așa, aici, pe malul rîului Suceava, seară de seară, cefe­riștii complexului Dornești se întîlnesc la clubul lor, cultivîn­­du-ș­i aptitudinile, trăind clipe pline de veselie și satisfacții. M. TINT­AR La atelierul autobazei din Gura Humorului, reparația unui motor se realizează, in medie, sub costul planificat. La aceasta contribuie și lu­crul de bună calitate execu­tat de strungarul Dumitru Peres. Harnicul strungar își în­deplinește cu regularitate pla­nul lunar, în proporție de 200 la sută. ««»« Perfecționează procesul de producție La întreprinderea de industrie locală „21 Decembrie” din orașul Rădăuți continuă să fie aplicate măsuri care să ducă la îmbunătă­țirea calității produselor. Nu de mult, la secția turnătorie s-a in­trodus procedeul de uscare a for­melor prin folosirea combustibi­lului lichid. Pe lângă faptul că a­­ceasta contribuie la reducerea pre­țului de cost, uscarea formelor se face intr-un timp mult mai scurt și de buna calitate. De asemenea, la secția mobilă a fost construi­tă o uscătorie modernă, care va a­­sigura executarea unei uscări de calitate a materialului lemnos. Prin darea acesteia în folosință, muncitorii secției vor putea pro­duce mobilă mai bună, care să satisfacă pe deplin exigența cum­părătorilor. de jf** W­w­m I­V» Caramida bună calitate Muncitorii și tehnicienii de la fa­brica de cărămizi „Muncitorul"­­— Dorohoi au ca obiectiv princi­pal în întrecerea socialistă obținerea unei cărămizi de cea mai bună ca­litate. Astfel, pentru a asigura o mai bună uscare a cărămizilor, s-a trecut la uscarea acestora pe tere­nuri special amenajate, fapt care a dus la creșterea capacității de pro­ducție, calitatea cărămizilor îmbună­­tățindu-se simțitor. Folosind cupto­rul pentru ars la întreaga lui ca­pacitate, în luna august indicele de utilizare al acestuia a crescut cu 17 la sută, planul de producție la că­rămizi arse fiind realizat în pro­porție de 115 la sută. S-au terminat probele la cald După efectuarea cu succes a lu­crărilor de remont. In ziua de 30 august a.c., la fabrica de zahăr „Siretul“ din Bucecea s-au dat cu bine probele la cald, termi­O­dată cu terminarea acestora, fabrica de zahăr „Siretul" din Bucecea este gata pentru începerea sezonului de fabricație, care va fi declanșat peste o zi două. Pentru începerea fabricației, pînă la 31 august au fost recepționate 848 de tone sfeclă de zahăr, din care 436 torre au și ajuns la tabrică. In sprijinul artiștilor amatori Pentru a veni în sprijinul artiști­lor amatori, în scopul îmbogățirii repertoriului. Casa regională a crea­ției populare Suceava a editat anul acesta, mai multe publicații de re­pertoriu, destinate formațiilor co­rale, orchestrelor populare, tarafu­rilor și echipelor de teatru. Au fost editate, printre altele, „30 de me­lodii de jocuri populare din regiu­nea Suceava“ de Grigore Macovei, „16 cîntece și prelucrări de folclor din regiunea Suceava“ de Bazavan și Grigore Macovei, Gh. și piesa de teatru, intr-un act, „Zile de toamnă“ de Platon Pardău Producții mari de masă verde de pe pășunile desțelenite Gospodăria agricolă de stat Coțușca, raionul Săveni, are o din­prafață de 500 ha. pășune. Prin sm­­­­plicarea unor lucrări agrotehnice cum ar fi: împrăștierea mușuroaie­lor, stîrpirea buruienilor și a spi­nilor, grăparul și tăvălugitul, in­­grășarea prin tîrlire, s-a ajuns ca de pe aceste suprafețe să se obțină anual o producție medie de 6.000— 8.000 kg, masă verde la hectar. Cu toate că în ultimii ani a sporit producția de masă verde pe pajiștile naturale, totuși aceasta nu asigură nici pe departe masa verde în pe­rioada de pășu­­nat pentru numă­rul sporit de ani­male pe care îl are gospodăria In pre­zent, gospodăria dispune de un efectiv de 700 tau­rine, din care 246 vaci cu lapte, 2.200 capete oi etc. De aceea, în scopul unei hrane abundente și asigurării superioare a animalelor pe calitativ timpul verii, pe lingă pășunea naturală se organizează și un puternic conveer verde. Dar, conveerul verde se or­ganizează de obicei pe terenurile arabile, în detrimentul culturilor ce­realiere. Consiliul gospodăriei noas­tre, analizînd această situație, a ho­­tărît să se treacă la desțelenirea și reînsămînțarea unor suprafețe de pășune, pentru sporirea de masă verde la hectar. producției acțiune a început în vara Această anului 1959. Atunci, a fost desțelenită o sup­rafață de 10 ha, pășune mai slab productivă care, în toamnă, a fost arată la adîncimea de 25—28 cm. In primăvara anului 1960, te­renul a fost lucrat cu cultivatorul, grăpat bine, iar în a doua jumătate a lunii martie, însămînțat cu ovăz." In vederea asigurării unei vegeta­ții bogate pe timp de cîțiva ani de zile, în aceeași zi, această supra­față a fost însămînțată și cu ierburi graminee. La fiecare hectar s-au administrat cite 30 kg. amestec de lucerna, trifoi, ghizdei. Insămîn­­țatul s-a executat cu semănătoarea S.U. 29 prevăzută cu dispozitiv pen­tru semințe mici. Cînd a dat la spic, ovăzul a fost cosit, iar verde obținută s-a administrat masa in hrana animalelor. De pe această su­prafață s-au obținut în medie cite 16.000 kg, masă verde la hectar. Pentru a nu distruge vegetația, s-a interzis pășunatul pe această su­prafață. In primăvara anului 1961, adică în luna martie, cînd timpul a per­mis, cele 10 ha. pajiște au fost gră­­pate, ceea ce a contribuit mult la grăbirea dezvoltă­rii vegetației. in a doua jumătate si lunii mai, cul­tura a fost cosită, obtinîndu-se o producție medie de 35.000 kg. masă verde la hectar. Intre 20 iunie — 10 iulie s-a executat coasa a doua, rezultînd o producție medie de 30.000 kg. masă verde la ha. In luna octombrie se va mai încă o coasă, cu o producție efectua pro­babilă de 15.000 kg. la ha Nutrețul verde obținut a fost ad­ministrat vacilor, în tabăra de vară. Zilnic, s-a dat cite 60—80 kg. masă verde pe cap de vacă furajată. Ne­cesarul de furaje a fost complectat cu nutrețuri din conveer, cu pă­șune etc. Asigurînd o bună îngrijire și fu­rajare cu nutrețuri verzi, gospodă­ria noastră a reușit să obțină pro­ducții sporite de lapte pe cap de vaca și la un preț de cost scăzut Administrînd în hrana vacilor mari cantități de furaje verzi și de bună calitate, comunistul Grigore Cîș­­laru, îngrijitor-mulgător, obține, zil­nic, cite 20 litri lapte pe cap de vacă în producție, iar pe cap I. ZMEU Ing. șef la G.A.S. Coțușca (Continuare în pag.­­-a), de TRIBUNA EXPERIENȚEI Înaintate NOI CONSTRUCȚII In G. A. C. in ritm intens Paralel cu efectuarea lucrărilor a­­gricole, colectiviștii din Vicoleni, comuna Ungureni, raionul Săveni, acordă o deosebită atenție ridicării construcțiilor gospodărești. Ca ur­mare a măsurilor luate de către con­siliul de conducere, sub îndrumarea organizației de partid, colectiviștii au terminat, anul acesta, construcția unei magazii pentru cereale. In prezent, ei sunt pe terminate și cu ridicarea unei maternități pentru scroafe. Coresp. IO­AN D. CIUBOTARU Folosesc materiale din resurse locale Echipa de constructori din gospo­dăria colectivă „Aurel Șețu“ din satul Sîrbi, raionul Săveni, folo­sește cu succes stuful și chirpicii la realizarea con­­­­strucțiilor gospodărești planificate pentru anul acesta. Echipa de con­structori, condusă de Dumitru Uni­gureanu, din care fac parte Mircea­ Barbaras, Ion Piuc și alți colectiviști, a lărgit spațiul grajdului vechi pentru încă 25 capete vaci și ter­mină în curînd încă un grajd cu o capacitate de 50 capete vaci, maternitate pentru 30 scroafe și un o atelier de lemnărie-fierărie. Grijă față de adăpost­ir­ea animalelor Efectivele de animale ale gospo­­dariei agricole colective din Frătău­­ții Vechi, raionul Rădăuți, au spo­rit anul acesta, printre altele, cu 9 vaci și 60 capete tineret taurin. O dată cu mărirea sectorului zootehi­nie, colectiviștii și-au propus să ri­­dice și noi adăposturi pentru ani­male. Zilele acestea gospodăria va termina de construit și va da în folosință un grajd pentru 100 ca­­pete vaci. Interiorul și exteriorul grajdului au și fost lipite cu lut. E >♦*<•: NOTO B­atoza iarăși doarme..» 99 La aria colectiviștilor din satul Buhăceni, comuna Trușești, raio­nul Botoșani, vre c­âțva tineri colectiviști sunt gata să încarce în căruțe un nou transport de grâu, iar componenții echip­ei care deservesc batoza se află toți la posturile lor de lucru Numai că batoza, care trebu­e să treiere griul de pe încă c­teva zeci de hectare, stă, sau cum s-au obișnuit să spună colectiviștii, „doarme”. De ce? Reparații de mântuială. Așa că nu prea ai ce-i face, spune preșe­dintele gospodăriei agricole colec­tive, tovarășul Constantin Vieni, care sosise î ntre timp de la o altă batoză. Acum, continuă președintele, colectiviștii, tragem ponoase­le. Ieri s-a reparat rasterul mic, iar azi, poftim, s-au rupt corzile, s-a defectat elevatorul... Cealaltă batoză, tot a S.M.T.-ului Din­­gem, cum lasă boabe in taie. Nici noi, nu știi de unde s-o apuci mai vi< in­ a repara. Intr-adevăr, are de ce să fie ne­ găjit președintele colectivei. De cînd s-a început treier­­ul griului de pe cele 240 hectare, aproape că n-a fost zi să nu se defecteze mașinile. Cele două batoze au „bătut" pe zi, în total, numai cite 16.000 - 17.000 kg. grîu în loc de 22.000-24.000. Asta a făcut ca tre­­ierișul să întîrzie foarte mult, întîmplător am ascultat și ci­te­va convorbiri telefonice. Același lucru se înt­âplase și la alte ba­toze din raza de activitate S.M.T.-ului Dingern. Am încercat a să stăm de vorbă și cu cineva din conducerea stațiunii.­­ Toți sunt pleca,­ pe teren­­­ ni s-a răspun Așa că ne punem întrebarea: de ce nu-s remediate defecțiunile ivi­te la batoze, cînd toți tove își din conducere sînt pe teren?... M. PRCDAN 66

Next