Zori Noi, noiembrie 1961 (Anul 14, nr. 4323-4348)
1961-11-01 / nr. 4323
A ■Y Y Y Y Economiile la centrul atenției Muncind cu avînt pentru înfăptuirea angajamentelor luate în cinstea aniversării partidului, colectivele de muncă din numeroase întreprinderi au realizat importante economii materiale și bănești. Aplicînd procedee avansate de lucru Colectivul de muncă al întreprinderii de preindustrializare a tulpinilor de in și cînepă - Suceava și-a îndreptat atenția spre aplicarea celor mai bune procedee tehnologice de topire și prelucrare a tulpinilor de in și cînepă în vederea creșterii productivității muncii și îmbunătățirii calității produselor. Pe baza unui studiu minuțios, în acest an toate unitățile întreprinderii au fost introdus procedeul de topire cu apă caldă și prin schimb de lichid, procedeu prin care se reduce mult ciclul de topire, se îmbunătățește calitatea fuiorului, iar rezistența fibrelor crește. Prin aplicarea acestui procedeu și o atentă prelucrare tulpinilor, in secția de fabricație, în acele trei trimestre expirate din acest an, muncitorii și tehnicienii întreprinderii au reușit să depășească planul la fuior de calitate superioară cu 42 la sută, producind mai mult cu 44 tone fuior de calitate superioară. Concomitent cu aceasta productivitatea muncii a crescut cu 6,4 la sută și s-au realizat la prețul de cost economic, peste plan, In valoare de 100.000 lei. VASILE ILIE (Din postul de corespondenți voluntari de la I.I.S. Ițcani-Suceava Sporind randamentul In cele 3 trimestre expirate din acest an, întreprinderea regională de industrializare a cărnii - Suceava a înregistrat 1.869.000 lei economii la prețul de cost, peste sarcinile planificate. O mare parte din aceste economii au fost realizate prin eforturile proprii depuse de muncitorii, tehnicienii și inginerii întreprinderii. Numai la cheltuielile de circulație s-a realizat economii de 175.000 lei. Printr-o recepție corespunzătoare și prelucrare atentă a animalelor sacrificate, muncitorii întreprinderii au sporit randamentul la carne cu 0,6 la sută față de anul trecut. Economii importante s-au obținut prin valorificarea cu pricepere a produselor de abator. Prin reducerea consumurilor specifice La uzinele textile „Moldova“ din Botoșani, lupta pentru economii este strîns legată de reducerea consumurilor specifice. In acest scop, au fost luate o seamă de măsuri menite să ducă la perfecționarea proceselor tehnologice. La secția filatură, bunăoară, s-au stabilit reglaje optime la baraje, pentru încadrarea in consumul specific planificat . la ringuri s-au introdus role libere în locul celor fixe, reducindu-se prin aceasta frecvența ruperii firelor. In sectorul țesătorie s-a urmărit folosirea curățitorilor, în funcție de numărul metric al acestora, s-au înlocuit canetele de carton etc. Măsurile luate au dat posibilitate colectivului de muncă să obțină rezultate frumoase. De la începutul anului și pînă în prezent, prin reducerea consumurilor specifice, s-au economisit 20.000 kg bumbac pur și 4.000 kg. Sire. *T«*E Pregătim de pe acum producția anului viitor Sarcinile planului de producție ce revin colectivului de muncă al I.C.I.L. Vatra Dornei in anul 1962 sunt mobilizatoare. Anul viitor trebuie să asigurăm populației produse lactate în cantități sporite ți in sortimente variate. Cunoașterea cu aproape 6 luni mai devreme a cifrelor de plan pe 1962 ne-a dat posibilitate să luăm din timp unele măsuri care să asigure îndeplinirea ritmică a plănuirii în toate secțiile, la fiecare loc de muncă, din primele zile ale anului viitor. Realizarea ritmică a planului în întreprinderea noastră depinde, în primul rînd, de asigurarea la timp a materiei prime. In această direcție noi am început încă de pe acum acțiunea de încheiere de contracte cu producătorii, pentru ca pînă la sfîrșitul lunei decembrie ax. să avem contractată, pentru producția anului 1962, o cantitate de cel puțin 2.000.000 litri lapte. Totodată, ne-am interesat din vreme de a asigura și celelalte materiale necesare bunei desfășurări a procesului tehnologic. Pînă în prezent, au fost asigurate suficiente cantități de staniol, sare specială pentru brînzeturile topite, chiag, sidilă etc. Pentru a asigura marea cantitate de ambalaje de care avem nevoie, încă în acest an va intra în funcțiune o secție de cartonaje. Aici se vor executa cutii de diferite mărimi pentru ambalarea brînzeturilor topite. De asemenea, în acest an, întreprinderea va fi dotată cu încă o anteeisterită și o autodubă izotermă. Dezvoltarea capacității de producție și întreținerea în bune comdițiuni a utilajelor constituie, de asemenea, condiții importante de care depinde realizarea planului în anul viitor. Pentru aceasta, în întreprinderea noastră au fost luate o seamă de măsuri pentru mărirea capacității de producție. Astfel, pînă la sfîrșitul acestui an va intra în funcțiune o secție de briozeturi sterilizate pentru lărgirea gamei de sortimente. In prezent, se studiază posibilitatea dublării capacității de producție a secției de lactoză, iar in cursul anului 1962 va începe construcția a încă două secții de șaniier, în comunele Poiana Stampei și Șarul Dornei. In perioada de remont, ne-am îngrijit ca utilajele să fie reparate în bune condițiuni pentru a nu se ivi stagnări in producție. Atenție deosebită se acordă continuei îmbunătățiri a calității produselor. In această direcție, respectarea regulilor de igienă are o deosebită importanță. De aceea, întregul utilaj a fost revopsit, la majoritatea secțiilor au fost înlocuite faianța și dușumelele de gresie. La rîndul lor, muncitorii sînt instruiți periodic în ce privește respectarea tuturor regulilor procesului tehnologic. In scopul îmbunătățirii calității și arterului, un colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul întreprinderii studiază execută diferite experimentări penitru perfecționarea procesului de fabricare a acestui produs. In același timp, ei urmăresc să obțină din aceeași cantitate de materie primă, mai mult șînițer .Concomitent cu măsurile administrative, organizația de partid a luat o seamă de măsuri politice, în scopul de a mobiliza întregul colectiv de muncă la realizarea planului in cele mai bune condițiuni. Astfel, la locurile de muncă mai importante au fost repartizați să lucreze membri și candidați de partid. La secția brînzeturi topite, unde unii muncitori nu au destulă experiență în meserie, au fost repartizați să lucreze comuniștii Traian Zdrob, Elena Hrișcă, Ana Moldoveanu și Viorel Iuga, muncitori cu o bună calificare. Aceștia au reușit de acum, prin exemplul lor, să imprime în rîndul colectivului o disciplină sănătoasă, l-au determinat să acorde mai multă atenție îmbunătățirii calității produselor. Pe baza recomandărilor organizației de partid, s-a luat măsura de reactivizare a cabinetului tehnic, pentru ca acesta să-și aducă o contribuție mai mare la introducerea noului în producție. De asemenea, organizația de partid a analizat felul cum comitetul sindicatului se ocupă de organizarea întrecerii socialiste, de urmărirea rezultatelor acesteia și a recomandat ca în viitor obiectivele principale în întrecere să se constituie realizarea ritmică a planului și îmbunătățirea continuă a calității produselor. Cele relatate mai sus sunt doar o parte din măsurile luate de întreprinderea noastră pentru pregătirea producției anului viitor. Desigur, pe parcurs noi vom lua și alte măsuri pentru a realiza ritmic planul de producție, pentru a satisface într-o măsură tot mai mare exigența sporită a beneficiarilor: GHEORGHE PARDAU, director, și TRAIAN TICȘA, secretarul organizației de partid de la I.C.I.L. Vatra Dornei. Gateristul Gheorghe Jilavj și circularistul Alexandru Peiu de la combinatul forestier „Aversarea RP.R.“ Fălticeni se pregătesc să execute o nouă comandă: înainte de inceperea lucrului ei primesc indicațiile maistrului de gatere, Foto: E. ARON Anul XVI nr. 43234 pagini 20 bani Miercuri 1 noiembrie 1961 Turnătorii Mulți curioși s-au oprit in fața Centrului mecanic din Botoșani atunci cind, din cubiloul turnătoriei, a izbucnit o flacără albăstruie. Harnicii lucrători de aici, in frunte cu comunistul Dumitru Broschim, au început producția unei noi șarje de fontă. Cubiloul a fost bine încărcat. Proporțiile fontei, cocsului și ale celorlalte materiale, stratificarea acestora au fost efectuate așa cum prevăd regulile tehnologice. Cu băștile înălțate pe frunte, turnătorii așteaptă cu nerăbdare să se ivească unda incandescentă. După câteva ceasuri de așteptare încordată, fața fumătorului Mihai Luca se înseninează. Apucă de braț prima oală unsă cu glifă și o umple cu material incandescent. Începe apoi turnarea in formele întocmite cu multă migală de către modelatori. Operațiunea de turnare se desfășoară intr-un ritm extrem de rapid. Turnătorii știu de altfel că cu cu fonta este mai fluidă cu atit piesele sunt mai reușite. Și in afară de aceasta, fiecăruia ii este întipărit in memorie angajamentul luat in ultima consfătuire de producție, adică să producă pentru mașinile agricole numai piese de schimb de cea mai bună calitate. Dragostea și pasiunea cu care se lucrează dovedesc că turnătorii își vor îndeplini cu cinste angajamentul. — In vecinătatea cubiloului, doi tineri muncesc de zor la zidirea căptușelii de șampt la un nou cuptor de topire a fontei. Acest cuptor, care va funcționa pe bază de combustibil lichid, va contribui la sporirea capacității de producție a secției de turnătorie. Coresp. VASILE 1. POPA ■JC7fl»Z/73ZEi Cursuri de pregătire Astăzi, 1 noiembrie 1961, la Centrul școlar horticol din Fălticeni, incep cursurile de pregătire a președinților și brigadierilor G.A.C. Participă 105 colectiviști din regiunea noastră. Ingineri agronomi, economiști, cercetători ai Stațiunii horticole din Fălticeni vor preda cursanților lecții pe teme de specialitate. Intr-un an la sfîrșitul trimestrului III al anului trecut, numărul abonaților radio din regiunea noastră era de 25.249. Anul acesta, la sfîrșitul aceleiași perioade, numărul lor este de 27.579. Numai intr-un an de zile, oamenii muncii din regiunea noastră și-au cumpărat deci 2.330 de aparate de radio. Librete C. E. C. cu dobînda și câștiguri In primele 20 de zile de la emiterea libretelor C.E.C. cu dobîndă și cîștiguri, s-au completat depunătorilor din regiunea noastră un număr de 596 librete. Fruntașe în această acțiune sînt unitățile C.E.C. din Botoșani și Fălticeni. Deținătorii acestor librete primesc anual dobtnda cuvenită și participă trimestrial la tragerile la sorți cu cîștiguri în obiecte de uz casnic și excursii. Dispensar veterinar De curînd, la Grămești, raionul Rădăuți, a început construcția unui dispensar veterinar, a cărui capacitate va permite consultarea și tratarea a circa 1.500 animale anual. Pe lângă aceasta, personalul dispensarului va asigura prevenirea anumitor boli. Constructorii au terminat de turnat fundațiile construcției și se pregătesc pentru începerea zidăriei. j Rod bogat de porumb Colectiviștii din Lunca, raionul Botoșani, au cultivat în acest an cu] [porumb o suprafață de 130 hectare. Rodul muncii lor se concretizeazăin obținerea unei recolte bogate. De pe unele suprafețe s-au obținut și[ [4.0O0 kg. știuleți la hectar. f ► UN CLIȘEU s colectivista Maria C. Maxim, bucurîndu-se de roadele muncii. Foto : D. VENTILAS Insămîntarile să fie grabnic terminate l îngrășăminte pe mari suprafețe Pînă în ziua de 31 octombrie a.c.. Trustul Gostat Botoșani a realizat planul la insămințările de toamnă în proporție de 94 la sud. Un număr de 14 gospodării agricole de stat, printre care cele din Șoldănești, Zăicești, Ripiceni, la care s-a exploatat din plin capacitatea de lucru a tractoarelor și semănătorilor, planul la insămințările de toamnă a fost realizat în întregime. Pentru sporirea producției la hectar, gospodăriile agricole de stat au încorporat în sol însemnate cantități de îngrășăminte naturale și chimice. Pe întregul trust au fost incorporate îngrășăminte organice pe o suprafață de 807 ha. însămînțate, iar pe alte 5.676 ha. s-au administrat îngrășăminte chimice. Fruntașe sunt gospodăriile agricole de stat Leorda, Gulioaia, Zăicești și altele. Totuși, planul la insămințările de toamnă pe întregul trust încă nu s-a realizat. Aceasta din cauză că conducerile unor gospodării agricole de stat cum ar fi Coțușca, Borolea, Vlăsinești, Rădăuți și altele au tărăgănat executarea acestor lucrări. Pentru ca în cel mai scurt timp să se realizeze planul la însămînțările de toamnă și in aceste unități, este necesar să se ia masuri pentru a se organiza munca în așa fel, incit toate tractoarele și semănătorile existente să lucreze din plin la arat și insămînțat. nul Cu o săptămînă in urmă, in raiaSăveni se însămînțau zilnic cite 1.000—1.100 ha. De cîteva zile, insă, acest ritm a încetinit, se seamănă doar 700—800 ha zilnic. Ce-i drept, comunele Mihălășeni, Ripiceni și Manoleasa au îndeplinit sau chiar depășit planul, altele ca Movila Ruptă, Liveni, Crasnaleuca, Avrămeni, Adășeni mai aveau de insămînțat, la data de 30 iunie, doar cîteva hectare, in octomtotal, 47 gospodării colective incheiaseră această lucrare importantă. In același timp, există comune care sînt mult rămase in urmă și care nici nu se prea grăbesc Așa sînt comunele Bivol, Dingeni, Borzești. Țăranii muncitori de la Bivol au însămbțat abia 628 ha. din cele 1.200 ha. planificate, adică 52 la sută. Președintele sfatului popular motivează mereu că „merge greu“. Și aceasta cu toate că au mijloace suficiente, că au și un mare număr de atelaje. Trebuie spus că, deși există posibilități să se folosească și proprii, acestea nu-s folosite atelajele decit in mică măsură. Cam la fel se întîmplă și in comuna Dingeni. Astfel, raionul Săveni a rămas în urmă cu insămințările, avînd efectuată această lucrare pe numai 90,33 la sută din plan. Decurge de aici că trebuie luate măsuri de realizare a ritmului semănat, pentru a se urgenta terminanarea insămințărilor. IN RAIONUL SĂVENI De ce a încetinit ritmul ? Situația însămînțării girului la 31 octombrie (fără G.A.S.) Prietenul Sezon de DRAGOȘ VICOL O fotografie veche... Două fete îmbrăcate cu fuste lungi, cu cămăși cu flori, închise la git, una cu două fundițe albe in păr, cealaltă cu un hurmuz lung la git, încălțate amindouă cu ghete cu tureatcă lungă, după moda vechiului port bucovinean, pozează ținîndu-se de mină in fața unui decor naiv de carton închipuind o pădure. . . Pe spatele fotografiei scrie in rusește: „Margareta și Elena Cora, anul 1917". . . Cîți ani să fi avut atunci cele două fete? 19, 20, 21? Poate ... Dar mai trăiesc ele oare ? Întrebarea aceasta și-o pune și expeditorul fotografiei și al unei scrisori din care desprindem: „Vă rog să-i scuzați pe un bătrin ca mine, dar acum 44 de ani am fost in România. In octombrie, noiembrie, decembrie 1917, am fost in satul Băișești de lingă Gura Humorului. In acest sat locuiau romini, buni prieteni de ai noștri. Pe atunci eram soldat in armata rusă. In acest sat aveam o casă conspirativă, unde ne întruneam noaptea, organizam adunări. Am cunoscut atunci două fete: surorile Margareta și Elena Cora. Or mai fi ele in viață? In afară de cele două fete, in sat locuia, nu departe de ele, un flăcău cu maică-sa. Numele lui era Petre. Pe atunci avea 16 ani și era bun prieten cu noi. . . Unde o fi el acum ? Jerloe Sozon Ivlici, din R.S.S. Autonomă Buriată, colhoznic in satul Novaia Brian, încheie: „Vă rog să transmiteți întregului salutul nostru fierbinte, popor român din îndepărtatul ținut Zabaikalie, unde munții se Înalță semeți in tăriile cerului tot așa ca și Carpății dumneavoastră". . . Citim printre rînduri: „iar dacă surorile Elena și Margareta Cora și dacă bunul nostru prieten Petre mai trăiesc, transmiteți-le salutul meu, din toată inima. Au trecut ani peste ani, dar nu i-a an putut uita. . ." Iubite prietene Sozon Ivlici, iată pornim la drum ca să-ți îndeplinim cu bucurie rugămintea, cu atit mai DIN CARNETUL SCRIITORULUI mult cu cit fotografia și scrisoarea amutate, panele parfumul amintirii, ne-at tulbuat și pe noi. . . Iz Aiță Moraru, faimosul președinte al sfatului popular comunal, a invitat la sfat cițiva din băruiții satului. Zp.ografia cu cele două fete trece din mină in mină. O seamă își pun ochelarii. — Eh. e mult de-atuncil. . . Cine să le mai țină minte ? — Eu am fost in război, n-am de unde ști. . . — Eu le cunosc, dar nu le mai văd de mult. . . S-ar fi petrecut din viață.. Cine știe... Casa lor nu mai este. S-a spulberat cu timpul... ■ Dar iată că in încăpere intră un moș negel cu pălăria dată pe ceafă, vesel, după cum ii este firea, scund și subțirel și vioi ca argintul viu. — Să văd și eu... Tiți, bata le norocul, să le bată! Una e Elena lui Ilie Hancea de „peste apă", din Mălini I. . . Cealaltă e Mărgărițita. . . S-a sfârșit biata, de mult, de vreo 30 de ani. . . Svlici Mă uit la moșnegel și-l întreb: — Dar dumneata de unde le cunoști ? — Le-am fost vecin. . . — Te cheamă Petre? — Da. Petre Piuaru mă cheamă. — Și nu-ți amintești cumva de Jerloo ? — De Iuliușca? D-apoi cum să nu-mi amintesc ! — Uite, dinsul ne scrie și despre dumneata... Petre Piuară ia scrisoarea cu degetele tremurinde. E tulburat. Ochii i se umezesc." Citește scrisoarea cu glas tare, tremurat. Și s-așterne in Petre Piuaru stă de vorbă cu amintirile. . . — Dar Vasca, pe unde-o fi?... Vasca era președintele comitetului revoluționar. Se adunau adeseori și la noi acasă. . . Am învățat rusește de la ei. Și-am vrut să plec cu ei in Rusia. . . Mai era un băut am uauția, Lisan, voia sa plece și „ el. Dar ne-am rătăcit unii de alții, la [UNK] un atac, miușca, va să zică tiu S m-ai uitat... Deodată Petre Piuaru se întoarce spre mine. — Scrie-i, dragul meu, că s-a înseninat și pe la noi vremea. Scrie-i că am trei băieți și o fată, cu care mă mândresc: băieții, unul e colectivist la Șosea, al doilea e șofer și al treilea mecanic. Fata, Aculina,e măritată cu un muncitor betonist din Fălticeni. Iar eu sunt pensionar. Scrie-i că eu am pensie bună și că mi-am clădit o casă nouă. Și nu numai despre mine scrie-i. Scrie-i - (Centimars în perg.' [«) Unii și-au depășit planul, alții sînt rămași în urmă Multe gospodării agricole colective din raionul Fălticeni nu numai că și-au îndeplinit planul de însămințări, dar au semănat și însemnate suprafețe peste plan. Colectiviștii din Oprișeni au însămînțat peste plan 20 de hectare cu grin și 2 ha. cu orz. Peste plan au însămințat și colectiviștii din Horodniceni, Ioneasa, Ruși etc. Dar iată ca în raionul Fălticeni sunt comune in care însămințările uneie sint rămase mult in urmă. Printre acestea amintim comunele Rădășeni, Udești, Horodniceni, Reuseni. In comuna Rădășeni, de exemplu, din 530 ha. planificate a se insămînța cu grina secară, pînă la 30 octomibrie, se însămînțase numai 354 ha. Colectiviștii din comuna Horodniceni, după cum am amintit mai sus, au insămunțat și peste plan, dar întovărășiții din această comună mai au de insămînțat cu grîu circa 100 de hectare. Comitetele comunale de partid și comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele amintite, au datoria de a lua măsurile corespunzătoare pentru urgentarea însămînțărilor, folosind în acest scop toate mijloacele ce le stau la îndemînă. Citiți în pagina a IV-a Congresul al XXI lea al P.C.U.S. și-a încheiat lucrările