Zori Noi, iulie 1962 (Anul 15, nr. 4530-4555)
1962-07-01 / nr. 4530
r Aspect de la banchetatul căramizilor în stilve, la fabrica; i,Muncitorul“ din Dorohoi. Fotografia ne înfăți Lșează executa ▼rea acestei lucrări de către Elena Rîncă, V. Buiancă și alte muncitoare fruntașe in producție. Foto D. VINȚIIîA’ Drum larg noului in producție Este cunoscut faptul că mișcarea de inovații are un rol deosebit în introducerea noului producție, în descoperirea și îaîalorificarea rezervelor interne, în perfecționarea utilajului îmbunătățirea proceselor tehnoși logice, în creșterea continuă a productivității muncii. Această mișcare, expresie a inițiativei creatoare a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor, a luat extindere, an de an, și în cadrul întreprinderii noastre. Anul trecut, de pildă, datorită activității desfășurate în direcția stimulării inițiativei lucrătorilor noștri, s-au înregistrat un număr de 16 propuneri, dintre care 14 au și fost aplicate,, față de 13 propuneri înregistrate și 10 aplicate in anul 1960. O mare extindere luat însă mișcarea de Inovații in a primul semestru al acestui an, la noi s-au înregistrat 26 de propuneri, dintre care 14 au și fost aplicate în procesul de producție. Creșterea în acest an a numărului de inovații se datorește, în mare măsură, concursului de inovații organizat de Ministerul Economiei Forestiere și C. C. al Uniunii Sindicatelor pe ramură în scopul canalizării inițiativei lucrătorilor forestieri spre rezolvarea celor mai importante probleme din procesul de producție, îndrumările privind organizarea concursului au fost difuzate tuturor sectoarelor de exploatare, unităților de industrializare și ocoalelor silvice, iar plasnul tematic departamental de inovații pe anul 1962 este afișat atît la sediul I. F., cit și în unitățile în subordine spre a fi cunoscut de toți lucrătorii. S-a difuzat tuturor unităților regulamentul de inovații cuprinzind drepturile și obligațiunile inovatorilor, în scopul stimulării mișcării de inovații, între 15 — 25 iunie ax., s-a organizat în cadrul întreprinderii noastre „Decada inovatorilor“. Față de 7 propuneri înregistrate în perioada 1 ianuarie — 15 iunie 1961 și 11 propuneri în aceeași perioadă din 1962, în actuala „decadă“ s-au înregistrat 15 propuneri de mare actualitate. O contribuție mai însemnată la extinderea mișcării de inovații și raționalizări și-o aduce în acest an și colectivul cabinetului tehnic al întreprinderii care și-a îmbunătățit mult activitatea. La începutul fiecărui trimestru, colectivul cabinetului tehnic își întocmește planul de muncă cu sarcini nominale concrete a cărui îndeplinire este urmărită pe parcurs, iar ședințele pentru soluționarea propunerilor se țin in ultima vreme lunar. Tot trimestrial se întocmește planul de folosire a fondului destinat cheltuielilor necesare experimentării inovațiilor și propagandei tehnico - industriale, împreună cu inovatorii și fruntașii în producție, colectivul cabinetului tehnic analizează și soluționează diferite probleme privind protecția muncii ; specialiștii acordă ajutor tehnic inovatorilor în întocmirea documentațiilor necesare. Este în curs de confecționare un panou pentru publicațiile cabinetului tehnic „Colțul inovatorului“. La consfășituirile de producție ce vor avea loc la începutul noului trimestru, se va expune conferința „Importanța și rolul mișcării. de inovații în producție“, după care intr-un cadru festiv, se vor distribui certificatele și insignele de inovator. Măsurile organizatorice luate, sprijinul permanent acordat de organizații de partid, au făcut ca inovatorii să-și aducă o contribuție însemnată la rezolvarea unor importante probleme ale procesului de producție, la reducerea prețului de cost și îmbunătățirea calității produselor. Iată cîteva dintre inovațiile aplicate în producție în cursul primului semestru al acestui an: Maistrul secției de lăzi de la Cacica, tovarășul Edmund Verb, a îmbunătățit marcarea lăzilor tip „olandeze“, prin aplicarea unei soluții nelavabile acceptată de beneficiar, procedeu care înlocuiește cu totul instalațiile costisitoare de pirogravare electrică. La rîndul său, tovarășul V.Șahlean, din aceeași secție, rezolvat o veche cerință a muncitorilor din secție prin construirea unei instalații de absorbire și refulare a rumegușului din secția de mașini pînă la hala de cazane. La fabrica de cherestea din Gura Humorului, tovarășul Silvestru Lehaci, șeful secției a conceput și aplicat o perfecționare originală la gaterul de 55 de țoli prin introducerea unui sistem de avans cu inversor, care permite tăierea buștenilor supradimensionați, în ambele sensuri. Dinții Ing. M. PETREANU, directorul I. F. Gura Humorului (Continuare în pag. a 2-a). In deplină regularitate și siguranța a circulației După cum s-a anunțat in ziarul Sostru, în seara zilei de 29 iunie a.c. a avut loc festivitatea luminării mențiunii de unitate fruntașă, (locul II pe țară) stației C.F.R Suceava., in întrecerea dintre stațiile de categoria î-an ramms mișcării, pe anul 1961. Aceasta constituie o răsplată binemeritată. Colectivul de muncă al stației C.F.R. Suceava a depus în permanență o activă........................ al PMR cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste organizată în cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea P. C. din Romînia, lucrătorii stației C.F.R. Suceava și-au concentrat eforturile spre îmbunătățirea tuturor indicatorilor de calitate planificați și executarea transporturilor în cele mai bune condiții de regularitate și siguranță a circulației. Pentru antrenarea întregului colectiv de muncă la realizarea indicilor de plan s-a desfășurat larg întrecerea socialistă, organizată pe bază de obiective concrete, avîndu-se in vedere buna utilizare a vagonului. Drept rezultat producția cantitativă exprimată in trenuri echivalente pe anul 1961 a fost realizată în procent de 118,88 la sută. Planul la trenuri călători tranzitate a fost depășit cu 8,7 la sută, iar planul la osii tranzit, cu manevră, a fost depășit cu 20 la sută. In anul 1961 au fost expediați mai mult cu 18.200 călători și au fost încărcate-descărcate mai mult cu 4.640 vagoane marfă. Regularitatea circulației la trenuri călători a fost realizată în procent de 99,5 la sută, iar la trenurile de marfă — 97,8 la sută. îmbunătățirea acestor indicatori se reflectă in sporirea productivității muncii și reducerea prețului de cost. Productivitatea muncii a crescut in anul care a trecut cu 3 la sută față de aceea planificatătate perseverentă. . . bogată în rezultfl SUCCSS ...... Contiruînd cu . același avînt în 8 f trecerea socialistă de ceferiștilor suceveni “““ JST! Directivele C.C. ------- ■ ---- ■ „Nici un tren intirziat și nici o abatere de la normele de tehnica securității ceferiștii suceveni au obținut succese importante și în primul semestru al acestui an. In această perioadă, planul la tone încărcate a fost realizat în procent de 149,6 la sută, sarcina statică a fost depășită cu 10 la sută, iar planul la osii pe tren a fost depășit cu 23 la sută. Succesele obținute se datoresc strînsei colaborări a stației cu întreprinderile industriale, colaborării ce a existat între personalul de mișcare și mecanicii de locomotive, muncii politice și culturaleducative desfășurată de organizația de partid și comitetul sindicatului. Acordarea acestei mențiuni, pentru lucrătorii stației C.F.R. Suceava constituie un puternic stimulent in lupta pentru îmbunătățirea tuturor indicatorilor de plan și obținerea de noi succese în întrecerea socialistă, GH. COPCINSCHI ) Anul XVI nr. 4530 4 pagini 20 bani Duminică 1 Iulie 1962 Peste sarcinile de plan Muncitorii și tehnicienii combinatului forestier „A V-a aniversare a R.P.R.“ din Fălticeni, au înregistrat succese de seamă în muncă și în semestrul I al anului acesta. La data de 28 iunie, ei au îndeplinit planul valoric semestrial în proporție de 101 la sută. S-au înregistrat totodată, însemnate depășiri de plan : 547 m.e. de cherestea rășinoase, 272 m.e. rămășiță pentru celuloză, 13 m.e. de lăzi, 293 m.e. cherestea diverse esențe și 975 m.e. dulapași. In fruntea întrecerii s-au situat, în această perioadă, muncitorii din secția gatere, cei din secția lăzi și secția binale In noul sezon de fabricație La fabrica de conserve din fructe - Burdujeni, noua campanie de producție a început încă la data de 14 iunie a.c. Datorită măsurilor tehnico - organizatorice luate, cât și întrecerii însuflețite ce se desfășoară în întreprindere, sarcinile de plan sunt îndeplinite ritmic. Pînă acum, planul la dulceață de prune verzi a fost realizat în întregime, s-au produs 5 tone dulceață de trandafir, față de 2 tone prevăzute în plan. Este în curs fabricarea dulcețurilor din nuci verzi și a compotului de cireșe. ANCHETĂ NOASTRĂ ! Pe ce suprafețe veți însâmînța culturi duble In miriște? Anul acesta, prin cumpărări și prăsilă proprie, G.A.C. din regiune și-au dezvoltat mult sectorul zootehnic proprietate obștească. De asemenea, și în G.A.S. s-a înregistrat o creștere simțitoare a efectivelor de animale. Așa după cum se subliniaza în Raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu = Dej prezentat la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale : „REALIZAREA SARCINILOR PRIVIND CREȘTEREA IMPORTANTA A NUMĂRULUI DE ANIMALE, PRECUM ȘI SPORIREA PRODUCȚIEI DE CARNE, LAPTE, LUNA, OUA, ESTE CONDIȚIONATĂ IN MOD NEMIJLOCIT DE DEZVOLTAREA CONSIDERABILA A BAZEI FURAJEREI. Culturile duble în miriște sunt o importantă sursă de a asigura animalelor furaje îndestulătoare, de calitate și ieftine. E necesar ca anul acesta după recoltarea păioaselor care părăsesc devreme terenul, colectiviștii și lucrătorii din GAS să însămînțeze imediat suprafețe cit mai mari cu culturi furajere, să valorifice din plin această posibilitate de care dispun pentru sporirea cantităților de furaje. Cu întrebarea : „Pe ce suprafețe veți însâmînța culturii duble în miriște ?“, ne-am adresat mai multor președinți de I G.A.C., directori de G.A.S., ingineri și tehnicieni. Publicăm mai jos primele răspunsuri primite. Masă verde din belșug Gospodăria de stat Coțușca are o bogată experiență, o tradiție aș putea spune, în extinderea culturilor duble de nutreț în miriște. După recoltarea orzului și griului, arăm terenul și imediat îl însămînțăm cu porumb în amestec cu mazăre. Folosind această rezervă, noi reușim, în fiecare an, să asigurăm vacilor de lapte nutrețuri verzi suplimentare, din belșug, spre sfîrșitul verii și începutul toamnei, iar ca urmare, producția de lapte se menține ridicată și la un preț de cost scăzut. Anul trecut, de pildă, administrînd vacilor cantități suficiente de masă verde, am obținut de la un efectiv de 218 vaci cite 4.052 litri lapte, la un preț de cost de 0,95 lei litrul. Ne-am propus ca anul acesta să asigurăm fiecărei vaci cite cel puțin 10 tone de masă verde. La realizarea acestui obiectiv, culturile duble în miriște își vor aduce o prețioasă contribuție. Din zi în zi, așteptăm să începem recoltatul orzului și apoi al griului. In cel mult două zile de la recoltatul acestor păioase, pe 100 hectare, vom semăna porumb în amestec cu soia. Am organizat în așa fel munca mecanizatorilor nicit aceștia, folosind presele de balotat, vor elibera imediat terenul de paie, vor executa o arătură la adîncimea corespunzătoare și vor semăna culturile de nutreț. Sămînța de porumb și mazăre o avem pregătită. Din propria experiență ne-am vins că putem obține cite concel puțin 15.000 kg. masă verde la hectar, în cultură dublă. Cum să nu valorificăm din plin această posibilitate de sporire a furajelor ? N. PUIU, directorul G.A.S. Coțușca-Săveni — Ili:il!|llllllllllllllllllllll!llllll!lllllllllil!llllllll!llllllll!lllllllii,»--- Prin valorificarea produselor din sectorul zootehnic Colectiviștii din Păltiniș, raionul Dorohoi acordă o atenție deosebită sporirii efectivului de animale. In acest an, sectorul lor zootehnic numără 284 taurine, din care 97 vaci cu lapte și juninci montate, 214 porcine, din care 25 scroafe de prăsilă, 477 oi. Matca fermei avicole este compusă din peste 1.500 păsări. Prin valorificarea produselor din sectorul zootehnic, colectiviștii din Păltiniș au obținut anul trecut un venit de peste 240.000 lei, ceea ce revine peste 40 la sută din totalul veniturilor, in acest an, din valorificarea produselor din sectorul zootehnic, ei vor încasa un venit de circa 500.000 lei. Aceasta dă posibilitate gospodăriei colective să împartă avansuri bănești periodice și să ridice construcțiile planificate pentru acest an. Coresp. C. BARBACARU Dezvoltă creșterea animalelor Membrii G.A.C. „9 Mai“ din Tătărășeni, comuna Havîrna — Dorohoi, acordă o mare atenție sporirii efectivelor de animare proprietate obștească. Folosind chibzuit fondurile proprii și cele acordate de stat, colectiviștii și-au procurat în acest an, 38 vaci cu lapte, 79 vițele, 240 oi și 30 scroafe. Animalele au fost date în primire celor mai harnici și pricepuți colectiviști, printre care Gh. C. Istrate, Constantin Aniculesei, Emil Lazăr, Constantin Lungu și alții. Deja, de la vaci s-au obținut pînă acum 26 viței, iar 29 de juninci au fost date la montă. Coresp. A. POPESCU Aspect de ansamblu a combinatului forestier, „Bernath Andrei“ din Vatra Dornei. Foto. D. HUSEANU Noi, pe l001 hectare La sfîrșitul acestui an, gospodăria noastră colectivă va avea ca proprietate obștească 503 taurine, din care 144 vaci cu lapte, 1.000 ovine, 238 porcine și altele«’ Știm din proprie experiență că realizarea unor producții animaliere ridicate este nemijlocit condiționată de baza furajeră și de aceea căutăm să folosim toate posibilitățile pe care le avem de a produce cu mai multe furaje. Prin porumb, pe o mare suprafață, am semănat dovleci in cultură intercalată. O parte ii vom însiloza în amestec cu coceni și frunză de sfeclă de zahăr, iar o parte îi vom administra animalelor din toamnă și pînă la căderea iernii. Pe la noi, spre sfîrșitul verii, pășunea nu mai asigură suficientă masă verde, iar producția de lapte este amenințată să scadă. Noi însă, în fiecare an, reușim ca in lunile de toamnă să menținem ridicată producția medie zilnică de lapte pe cap de vacă furajată. Cum? Datorită culturilor duble semănate în vară, în miriștea păioaselor. In acest an, de pildă, în miriștea de orz și grîu, vom semăna cu porumb furajer 100 de hectare. Ca să obținem o mai mare de masă cantitate cu verdele hectar vom semăna porumbul a doua zi după eliberarea terenului, cînd solul are multă umiditate, și ne vom strădui să asigurăm o densitate corespunzătoare de plante. Deja, am pregătit sămînța și am identificat terenul unde vom semăna porumbul furajer. Desigur, în lunile de toamnă, animalele nu vor dovedi să pășuneze întreaga suprafață de masă verde. Pășunatul culturilor duble se va face rațional și o mare cantitate de porumb va fi conservată pentru, fin. Noi recomandăm tuturor gospodăriilor colective să însămînțeze în acest an, pe suprafețe cît mai mari, culturi duble în miriște, să folosească din plin această rezervă de sporire a bazei furajere. ALEXANDRU MIHALCU, președintele G.A.C. din Știubieni- Săveni Prășitul porumbului la G.A.C. din Unțeni, raionul Botoșani. IN CLIȘEU : pe prim plan, echipa nr. 6 din brigada I-a de cîmp condusă de Mihai Aiftinch i. Foto: D VIOREL Din legumicultura — venituri de Dacă ai avea posibilitatea să privești dintr-un punct situat undeva, la circa 100 metri înălțime, dintr-un elicopter, să presupunem, ai avea în fața ochilor o imagine minunată. Peste tot, pe pămîntul acesta de a lungul rîului Suceava, pe zeci de hectare, ai vedea o sumedenie de figuri geometrice, care mai de care mai regulate: romburi, pătrate, dreptunghiuri. Așa arată grădina de legume a gospodăriei colective din Verești, raionul Botoșani. Colectiviștii din partea locului sunt pricepuți în ale legumiculturii. Cele 89 de hectare cultivate cu legume, din care 22,5 ha. ceapă, 21,5 ha. ardei, 5 ha. arpagic 13,5 ha. varză etc., după hotărirea colectiviștilor, urmează să aducă gospodăriei un venit de aproape 2.000.000 lei. Deci un venit de peste 22.000 lei la hectar. Și această sumă nu e deloc prea mare, după cum m-a asigurat tovarășul Mihai Gavriliuc, președintele gospodăriei, ca de altfel și legumicultorii Iancu Paveliuc, Mihai Aioanei, și Nicolae Gavriliuc. Pentru început, însă — gospodăria se află în primul an de activitate — aportul grădinei de legume la „rotunjirea“ veniturilor colectiviștilor e „bunișor“, după cum se exprima un colectivist. Colectiviștii din comuna Verești și-au prevăzut ca în viitor să extindă suprafața cultivată cu legume. Ce-i îndeamnă să facă acest lucru, mi-a demonstrat tovarășul Mihai Gavriliuc, președintele, făcînd un simplu calcul. Dacă suprafața cultivată cu legume în acest an reprezintă mai puțin de 5 la sută din suprafața totală a gospodăriei, veniturile planificate din legumicultura se ridică la aproximativ 40 la sută din totalul veniturilor bănești ce le vor dobîndi colectiviștii în 1962. Dar în afară de legumicultura, colectiviștii vereșteni au pus baza dezvoltării unui puter- 2.000.000 lei de sector zootehnic ce îe va aduce chiar in acest an însemnate venituri, au contractat cu statul însemnate cantități de cereale, apoi au însămînțat sfeclă de zahăr și cînepă pe aproape 300 de hectare — plante tehnice foarte rentabile. Iată de unde vor dobîndi în acest an venituri bănești însumînd aproape 5.000.000 lei. Hărnicia și priceperea de buni gospodari a colectiviștilor îți dau deplina încredere că ei vor îndeplini și depăși prevederile planului de producție. Petrecînd una din aceste zile în mijlocul colectiviștilor din comuna Verești, imaginea ce ți se întipărește în minte e aceea a unui stup în plină activitate. In timp ce legumicultorii prășesc pentru a treia oară unele culturi, colectiviștii din brigăzile de cîmp au început de mai multe zile prașila a II-a la porumb, cartofi, sfeclă, iar cei de la ferma de vaci au realizat pînă în prezent o producție medie de circa 1.200 litri lapte pe cap de vacă furajată. Și bătălia aceasta ce se dă pentru recolte sporite, venituri mari, e o luptă pentru fericire și belșug și ea se dă cu succes sub conducerea comuniștilor. M. PLOPANARU In acest număr: — Procesul instructiv-educativ — la nivelul sarcinilor actuale (pag. II-a) — Cum vă petrecem timpul liber ? (pag. II-a) — Pentru dezarmare generală și pace — Nota guvernului sovietic adresată Japoniei (pag. IV-a) — In întreaga Algerie are loc astăzi referendumul pentru autodeterminare {pag. IV-a)