Zori Noi, octombrie 1962 (Anul 15, nr. 4609-4633)

1962-10-03 / nr. 4609

k ! t Proletari din födte fér tie. uni fairéi (OMAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 G. A. C. AU MARI POSIBILITĂȚI DE DEZVOLTARE A SECTORULUI ZOOTEHNIC In procesul general de dezvol­tare continuă a agriculturii socia­liste din țara noastră, acum, după încheierea cu succes a colectivi­zării, de consolidare economic o­­r­ganizatorică a gospodăriilor co­­lective, o importanță deosebită are dezvoltarea puternică a sec­torului zootehnic. De nivelul creșterii animalelor depinde satisfacerea nevoilor oa­menilor muncii cu cele mai im­portante și valoroase produse a­­limentare, precum și sporirea considerabilă a resurselor de ma­terii prime de proveniență ani­mală necesare industriei ușoare. In același timp, creșterea ani­malelor condiționează în mare măsură dezvoltarea intensivă și multilaterală a agriculturii. Este știut că cea mai mare parte din producția vegetală nu se­­ poate valorifica altfel decit prin creș­terea animalelor și la rîndul ei, această ramură asigură un în­­grășămînt de neînlocuit, care con­tribuie la sporirea producției de cereale. Această interacțiune re­ciprocă între producția vegetală și animală constituie chezășia dezvoltării întregii agriculturi. Regiunea Suceava, datorită condițiilor naturale pe care le are, oferă condiții deosebit de propice creșterii animalelor de ra­se superioare, lucru ce favorizea­ză dezvoltarea sectorului zooteh­nic în cadrul tuturor gospodării­lor noastre colective.­­ Conform Directivelor Congresu­lui al III-lea al P.M.R., regiu­nea noastră va trebui să crească in anul 1965 un număr de 355.000 taurine din care 55 la sută vaci. Asta înseamnă că la fiecare 100 hectare teren va tre­bui să avem cite 48,1 taurine ; efectivele de ovine vor trebui să ajungă la 720.000, adică cite 97 oi la 100 hectare. Din acest e­­fectiv, 20 la sută vor fi oi cu lună fină și sesmifină ; porcinele vor însuma 350.000 capete, reve­nind cîte 70 porci la 100 hectare arabil ; numărul păsărilor matcă va fi la sfîrșitul sesenalului de 2.300.000, deci cîte 764 bucăți la 100 de hectare cereale, iar numă­­rul coloniilor de albine va ajun­ge la 70.000. Din aceste efective totale, in 1965 G.A.C. vor trebui să aibă o dată cu sporirea șeptelului și producția de lapte pe cap de vacă furajată în gospodăriile colective va crește, aju­ngînd în 1965 la 2.750 litri; în același an, de la fiecare oaie va trebui să obținem cîte 56,5 litri lapte, iar de la fiecare animal tuns, cîte 2,250 kg. lînă. Realizarea și depășirea sarcini­lor propuse pînă la sfîrșitul pla­nului sesenal este condiționată de felul cum se îndeplinesc planu­rile anuale. In această privință arătăm că în toate unitățile agri­cole socialiste, numărul taurine­lor a crescut în perioada 1959— 1961 cu 20.000 capete, din care cel al vacilor cu peste 10.000. Sectorul G.A.C. a înregistrat în această perioadă sporuri și mai mari și anume : la taurine — cu 8,6 la sută din care la vaci cu 9,1 la sută; la porcine cu 3,9 la sută, iar ovine cu 3 la sută. Producția de lapte pe cap de vaică furajată în G.A.C. a cres­cut și ea, în 1961 fiind de 2.056 Ing. C. IFTODI președintele Consiliului agricol regional litri, depășind producția anului 1959 cu 466 litri. Aceste reali­zări sunt totuși minime față de posibilitățile ce le avem. Planul de stat pe anul 1962, prevede ca la finele anului să avem în regiune, în proprietate obștească, un număr de 56.600 taurine, din care 23.500 vaci și juninci montate. Aceasta înseam­nă o creștere față de începutul anului cu 34.000 capete taurine. Din acestea, 29.000 capete vor fi asigurate prin cumpărări. Procu­rarea animalelor este sprijinită de către stat prin acordarea de credite pe termen lung fără do­­bîndă. In anii 1961 și 1962 s-au acordat G.A.C. din noastră, credite, numai regiunea pentru cumpărări de animale, în sumă de 67,4 milioane lei Pînă acum planul total de cum­­părări la vaci a fost depășit cu 1.597 capete, însă la vițele mai avem de cumpărat 3.600 capete. Mult rămase în urmă în procu­rarea vițelelor sînt G.A.C. din ra­ioanele Rădăuți (60 la sută), Făl­ticeni (82 la sută), Dorohoi (85 la sută). Pentru remedierea acestei situ­ații va trebui ca de îndată să se facă o analiză minuțioasă în fie­care G.A.C. (unde este cazul să se facă restructurări de plan în­tre unități) și să se ia cele mai bune măsuri pentru cumpărarea, furajarea și adăpostirea tuturor a­­nimalelor planificate. In afară de cumpărări, o sur­să importantă de creștere a e­­fectivelor de animale este și prăsila proprie. Pe această cale, G.A.C. trebuie să realizeze, in acest an, cel puțin 5.000 capete, sarcină care este realizată în­­tr-un mare număr de G.A.C. Pînă la 15 septembrie a.e., efec­tivele de taurine în G.A.C. însu­mau 51.300 capete, adică peste 90 la sută din plan, din care vaci 23.100. Producția de larate pe cap de vacă furajată a fost la 1 sep­tembrie a.e., în medie pe regiune, de 1.593 litri, cu 156 litri mai mult decit media realizată anul trecut, la un efectiv de vaci de peste două ori mai mare ca cel din 1961. Această producție este rezultatul îmbunătățirii ra­selor, a furajării mai raționale și mai ales datorită unei mai ca­lificate îngrijiri a animalelor de către colectiviști. Ovinele constituie, de aseme­nea, o specie de animale valo­roasă, larg răspîndită în regiunea noastră. La sfîrșitul acestui an va tre­bui să avem în regiune 680.000 oi, din care 50.000 capete cu lînă fină, și semifină. In G.A.C. s-a planificat 85.000 oi din care 30.000 cu lînă fină și semifină. Trebuie arătat însă, că deși s-a depășit cu mult planul la cum­părări, sîntem cu mult rămași­ în urmă la procurarea de oi cu lînă fină și semifină. Producția de lapte pe cap de oaie mulsă a fost, la 1 septem­brie, de 47 litri față­ de 56 litri planificat, iar la lînă, planul a fost realizat în întregime. O altă specie cu pondere în șeptelul regiunii noastre o repre­zintă porcinele. La sfîrșitul aces­tui an, efectivele de­­ porcine în G.A.C. vor trebui să fie de 38.800 capete, din care 6.100 scroafe peste 9 luni. Pînă în prezent avem în G.A.C. 30.000 capete porcine din care 6.000 scroafe. Consiliile de conducere ale G.A.C. Stroești, Comănești, Păr­­hăuți, Ciprian Porumbescu, Va­lea Seacă, Măzănăiești, Drăgu­­șeni, Blîndești, Pleșani, Zlătunoaia, Ionășeni și altele n-au acordat atenția cuvenită procurării scroa­felor, din care cauză nu și-au realizat planul. Evident că nerealizarea numă­rului de scroafe planificat afec­tează îndeplinirea planului de livrări de porci în 1963. Trebuie de arătat că, în acest an, gospodăriile colective și-au depășit cu 4.471 capete numărul planificat de porci a fi contrac­tat, dar din totalul de 17.471 s-au predat numai 7.640 capete. S-au mai încheiat, de asemenea, con­tracte pentru 8.835 porci care se vor livra în 1963. Pentru sporirea într-un timp scurt a producției de carne pentru asigurarea de venituri în­și semnate în G.A.C., partidul a re­comandat cu toată căldura extin­derea creșterii păsărilor, una din cele mai economice ramuri din zootehnie. Prin planul de producție, G.A.C. trebuie să aibă la sfîrșitul anului în curs 178.400 păsări matcă. Pentru aceasta cît și pen­tru efectivele ce trebuiau livra­te în cursul anului, urma ca să se procure 400.000 pui de o zi. Intrucî­t capacitatea incubato­rului regional de la Cătămă­­răști nu putea asigura acest ne­cesar, la indicația Comitetului re­gional de partid, comitetul exe­cutiv al sfatului popular regio­nal a trimis un delegat care să studieze în regiunea București, or­ganizarea incubatoarelor tip ca­meră. Delegatul trimis a făcut a­­poi expuneri în toate raioanele, în cadrul sesiunilor sfaturilor populare, ajutînd efectiv la exe­cutarea practică a acestei ac­­­țiuni. Urmind îndrumările date, G.A.C. Ștefănești, Dumbrăveni, (Continua?# îs, pig. a 2-a­. Specia ia pe te lucărcatura j la 100 ha. — Taurine 119.000 28,8 din care vaci 59.000 14,3 — Porcine­­ 120.000 31,2 — Ovine 300.000 66,0 din care cu lună fină și semifină 100.000 22,0 — Colonii albine 22.000 De pe ogoarele regiunii 8 tractoare fac pămîntul strat, 8 semănători străbat tarlalele In aceste zile de toamnă, la G.A.S. Albești, raionul Botoșani, mecanizatorii desfășoară din plin bătălia însămînțărilor. Tabloul muncii este încîntător: 8 tractoare fac pămîntul strat pregătind pat germinativ „ca la carte“, iar 8 semănători străbat tarlalele cu teren pregătit, introducînd în sol sămînța recoltei viitoare. Pînă zi­lele trecute, au și fost însămîn­țate aproape 500 ha. cu grîu, din 900 ha. planificate, precum și pes­te 50 ha. cu orz. Zilnic, se seamă­nă cîte 120 ha, în loc de 80 ha, fiecare semănătoare depășindu-și ribima cu cîte 5 ha. Tractoriștii Constantin Tuca­­li­­c, membru de partid, Constan­tin Vizitiu, candidat de partid și utemistul Dumitru Afloarei se nu­mără printre cei mai harnici. Noaptea pregătesc terenul, ziua însămînțează Pe tarlalele colectiviștilor din Sîrbi, raionul Săveni, munca nu contenește nici zi, nici noapte, în­dată ce terenul este eliberat de recolta de porumb, tractoriștii e­­xecută arături și însămînțează griul. Noaptea, ei pregătesc te­renul, iar ziua — însămînțează. Intr-o singură noapte, tractoriș­tii Dumitru Scutaru, Constantin Urzică și Petru Cobzaru au pre­gătit 30 ha. A doua zi dimineață, 3 semănători și-au­ făcut imediat apariția pe tarla. Urmarea unei astfel de munci e că pînă acum au fost însămîn­­țate în întregime cele 10 ha. cu orz și 30 ha, cu secară pentru masă verde, precum și 200 ha. cu grîu din cele 630 ha. planificate. Intr-o singură zi Colectiviștii din Bosanci - Su­ceava grăbesc în aceste zile re­coltatul culturilor tîrzii __ și_ pre­gătesc terenul pentru î­nsămînțări. Pînă acum au fost recoltate 120 ha. cultivate cu cartofi, iar ală­turi s-au executat pe 245 ha. Totodată, ei au început însămîn­­țatul. Numai într-o singură zi, ei am­ semănat 15. ha. cu grîu, Recoltează și însămînțează Printre gospodăriile colective fruntașe la însămînțări, din raza orașului Suceava, se numără și „Progresul“ Salcea. Aici, cu aju­torul a 4 tractoare și 3 semănă­tori s-a pregătit 186 ha. teren, din care 122 ha. au fost însămînțate cu grîu. Concomitent cu această lucrare, colectiviștii zoresc recol­tatul culturilor tîrzii. Anul XVII nr. 4609 4 pagini 20 bani Miercuri 3 octombrie 1962 "H&fenxfalsteer Ilustrate... tul A sosit poștașul. La comite­sindicatului, scoate din tolba­i doldora cîteva ilustrate. Dintr-o curiozitate profesiona­lă, cu asentimentul tovară­șului Țăranu, se fruntărim: „Salutări din Că­limănești...11, „Salutări de pe litoral...“, „Mul­țumim partidului pentru posi­bilitățile ce ne-au fost create nouă, minerilor, ca și tuturor oamenilor muncii, de a ne pe­trece concediul atit de plă­cut..."1 „Urăji de bine din Her­­culane, pentru tovarășii mei de muncă..." Sînt rînduri aș­ternute­­ de ilustratele care au sosit la comitetul sindicatu­lui de la întreprinderea minie­­ră din Vatra Dornei. Ele au fost ferite de minerii dorneni plecați in stațiuni balneo-cli­­materi­ce pentru tratament și odihnă, lată Moscova, și vederi din Ialta și din Sevastopol... Expeditor: Mihai Candrea, mi­ner fruntaș la mina Dea­lul Rusului. Acest om, care muncește în creierul munților Dornei, și-a petrecut conce­­diul in însorita Ialtă, în mi­nunata­ țară a constructorilor comunismului. Alte ilustrate poartă ștam­pilele diferitelor oficii poșta­le din stațiunile climaterice ale țării. Iată altă vedere. Este trimisă din Călimănești de minerul Mihai Vatamariu, care muncește la mina Arșița. Și vin imite asemenea ilustra­te, căci, numai pînă in prezent peste 140 de mineri, ingineri și tehnicieni de la această în­treprindere au plecat in sta­țiuni. Poștașul însă le spo­rește zi de zi numărul. Alți rh'.Mn vor pleca în curind la odihnă. Folosim prilejul pentru­­ a le ura anticipat. Concediu plăcut! M. T. JK" Lucrătorii din agricultura regiunii noastre, participanți la cea de-a VI-a sesiune a sfatului popular regional, găsesc lucruri foarte folositoare în cărțile agro­teh­n­­e. In clișeu : aspect­ul la standul de­ cărți organizat cu acest prilej. Recoltarea fructelor de pădure Recoltarea și prelucrarea bur­telor de pădure, continuă în tot cuprinsul regiunii. Pînă în pre­zent, în cadrul întreprinderilor forest­ere din Rădăuți, Fălticeni, Gura Humorului și altele, au fost recoltate și prelucrate 2.319 tone zmeură, 600 tone mure, 182 tone alb­e și două tone și jumătate ciuperci comestibile. Modele de toamnă In magazinele de specialitate ale O.C.L. produse industriale din orașul Suceava s-au pus Ia vînzare noi modele de sezon (confecții, încălțăminte și lenje­rie). Printre acestea sunt modele de ta­ oare „Fantezie", pardesie în carouri d­n stofă „Fantezie", lenjerie din tunet (imprimeuri noi), ghete galoșate cu fermoar pentru femei etc. „Căluțul cocoșat" Ansamblul de marionete al Teatrului de păpuși „Țăndărică" din București prezintă luni, H și marți 3 octombrie a.e., orele 10 și 16 in sala Teatrului de Stat din Botoșani, basmul pentru co­pii „Căluțul cocoșat" de N. Er­­șov. Regia artistică: Nicolae Ma­ss­im. Excursii la București Cu prilejul inaugurării celui de al IV-lea pavilion de mostre de la București, agenția O.I­.T. Carpați Suceava organizează o excursie cu autocarul in Capitală în zilele de 13—15 octombrie ax. Costul unei călătorii dus și în­tors, este de 152 lei, în care se include și cazarea. Itinerariul excursiei prevede vizitarea celui de al IV-lea pavilion de mostre, a Muzeului de istorie, precum și un tur prin Capitală. L Poporul indonezian face călduroasă oaspeților DJAKARTA 2 (Agerpres). — De la trimisul special Ion Gălățeanu. In dimineața zilei de 2 octom­brie, tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Ro­mâne, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, și Corneliu Mănescu, ministru al afacerilor externe, au adus un omagiu luptei îndelungate duse de poporul In­doneziei pentru libertate și o viață mai bună, depunînd o coroană de flori la cimitirul Eroilor din cartie­rul Kalibata. Cu mult timp îna­inte de sosirea înalților oaspeți romîni, în apropierea cimitirului se adunaseră numeroși locuitori ai acestui cartier muncitoresc de la marginea Djakartei. Un grup de elevi i-au întîmpinat pe con­ducătorii statului român cu cin­­tece de bun venit și cîntece pa­triotice, printre care, un imn con­sacrat eliberării Irlanului de vest. La ora 9, ora locală, la cimitirul Eroilor au sosit tovarășul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, precum și to­varășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu. O gardă de onoare a prezentat onorul. La steagul indonezian arborat in in­cinta cimitirului a fost depusă o coroană de flori, pe panglica că­reia se afla inscripția „Eroilor revoluției indoneziene din partea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej". A fost intonat imnul indonezian pentru eroi. Tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej a semnat în cartea de onoare. La plecare, un grup de copii au oferit oaspeților buchete de flori. Locuitorii cartierului au înconjurat prietenește pe solii po­porului român, exprimîndu-și bucu­ria pentru vizita pe care aceștia o fac în Indonezia. Ei au înmînat oaspeților, potrivit tradiției de ospitalitate indoneziana, ciorchini de banane, nuci de cocos și alte fructe tropicale. Din cartierul Kalibata, oaspeții romîni s-au îndreptat în mașini spre centrul orașului. In fața ochi­lor se înfățișează aspecte ale noii Djakarte, marele stadion recent construit, care a găzduit anul a­­cesta jocurile olimpice asiatice, noul complex hotelier, numeroase clădiri de stat de pe care schelele au fost date abia de curînd jos. La ora 11, la Istara Negara, reșe­dința oaspeților romîni, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreu­nă cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, au primit vizita unor înalți demnitari indonezieni. Au participat J. Lei­mena, ministru prim ad-interim, Chairul Saleh, președintele Adună­rii Populare Consultative Provizo­rii, locțiitor al ministrului prim, Zainul Arifin, președintele parla­mentului, Mohammed Yamin, locții­tor al ministrului prim pentru pro­blemele speciale și planificare, mi­nistrul informațiilor, Kadarusman, șeful forțelor armate aeriene. Cu acest prilej, între conducă­torii statului român și demnitarii indonezieni a avut loc un schimb de vederi în legătură cu proble­mele dezvoltării relațiilor econo­mice și culturale între România și Indonezia. Convorbirea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă cordială, priete­­n­ească. Seara«, la orele 18,45, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreu­­­nă cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu au­ făcut o vizită președintelui Sukar­­no, la reședința acestuia — palatul Merdeka. Oaspeții au fost întâm­­pinați de președintele Sukarno, de J. Leimena, ministru prim ad-inter­rim, și de Subandiio, locțiitor al ministrului prim, ministru al afa­­cerilor externe. Președintele Sukarno a conferit tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej, cel mai înalt ordin indone­­zian, „Steaua Republicii Indone­­zia, clasa I“, tovarășului Ion Gheorghe Maurer, „Steaua Repu­blicii Indonezia, clasa a II-a“, iar tovarășului Corneliu Mănescu, a­­celași ordin, cla­sa­­ a III-a. Con­­ducătorii de stat ai Romîniei au mulțumit pentru înaltele distincții acordate. Președintele Sukarno a oferit apoi în cinstea tovarășului Gheor­ghe Gheorghiu-Dej un banchet la palatul Merdeka. Au participat, de asemenea, tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu. Din partea Indoneziei au fost pre­zenți J. Leimena, ministru prim ad-interim, dr. Subandrio, locțiitor al ministrului prim, ministrul afa­cerilor externe, Chairul Saleh, pre­­ședintele Adunării Populare Con­­sultative Provizorii, Zainul Arifin^i președintele parlamentului, gene­­ralul Nasution, locțiitor al minis­trului prim, ministru al apărării (Continuare in pag. a 4-a) o primire romani Cu 3 luni mai devreme La 28 septembrie a.e., cefe­riștii din stația Dornești, raionul Rădăuți, au raportat îndeplinirea planului de transport pe anul 1962. Planul pe primele trei tri­mestre ale anului a fost depășit cu 26 la sută. In aceeași perioadă s-a redus staționarea vagoane­lor la încărcare - descărcare cu 1,3 la sută, economisindu-se ast­fel 6.677 vagoane - ore, iar sarci­na statică a fost îmbunătățită cu 2,5 la sută, economisindu-se 473 vagoane. O contribuție importantă la obținerea acestor succese și-au adus-o ceferiștii din tura a II-a, condusă de impiegatul de miș­care Gheorghe Stratu. Merită evidențiați din această țară co­muniștii Mihai Dumbrăveanu, Gheorghe Ciubotaru, Ion Mihal­­cea, Vasile Papuc și Ion Stan. Pînă la sfirșitul anului, ceferiștii dom­­neșteni sunt hotărîți să înscrie noi realizări pe graficele întrece­rii socialiste. Coresp. ing. N. CALUIANU și CONSTANTIN IEȘEANU Minereu peste plan In primele trei trimestre ale a­­nului, minerii dorneni au dat peste plan 220 tone carbonat pră­jit, cu un conținut de metal de 33 la sută față de 32 la sută cît pre­vede planul. La extracții s-au e­­vidențiat, în mod deosebit, minerii din brigăzile conduse de Spiridon Bulea și Gheorghe Cojocaru­ de la Dealul Rusului și Ilie Urzică de la Arșița. Brigăzile de la Dealul Rusului au dat peste plan 11 și, respectiv, 24 de tone minereu. Captorarii, conduși de Teodor Chi­­rilă de la Dealul Rusului și Du­mitru Lupu de la Arșița au dat peste plan, în aceeași perioadă, în­semnate cantități de minereu pră­jit. f Construcțiile la timp și executate calitate­ de După vremea frumoasă și călduroasă, timpul se poate schim­ba, venind ploile de durată, specifice toamnei. Tocmai de aceea, Pe șantiere trebuie să se lucreze acum de zor pentru darea în­­ folosință a obiectivelor aflate în construcție, fiind totodată, crea­­­­te condiții in vederea continuării lucrărilor pe timp nefavorabil.­­ Obiectiva cu care se pot mîndri Printr-o mai bună organizare a muncii­­ pe șantiere, cît și prin munca politică desfășurată de că­tre organizațiile de partid, în acest an, constructorii din cadrul T.B. C. Suceava au reușit să obțină unele succese de seamă, pe linia grăbirii ritmului și îm­bunătățirii calității lucrărilor. Muncind cu stăruință și pricepe­re, constructorii au realizat u­­nele obiective cu care,­­pe drept cuvînt, se pot mîndri. La recepție, blocul de 34 apartamente din orașul Fălticeni, dat în folosință în luna august, a primit califica­tivul foarte bine. Mai mult de atît, blocul a fost realizat sub cheltuielile planificate. La recep­ția școlii cu 16 săli de clasă din orașul Rădăuți, predată la data de 15 septembrie a.e., beneficia­rul nu a avut nici o observația privind calitatea lucrărilor. Lu­crări de bună calitate au executate și la blocul de fost 18 apartamente din orașul Gura Humorului. Bat pasul pe loc Deși în acest an s-au înregis­trat progrese evidente în ceea ce privește scurtarea duratei de execuție a construcțiilor, totuși, pe unele șantiere, ritmul lucră­­rilor nu este încă satisfăcător. Din cauza defectuoasei aprovizi­o­­­nări cu materiale sau a neorga­­nizării temeinice a muncii, l­a unele obiective lucrările sînt tăt­răgănate luni de zile, mai cu­­ seamă atunci cînd se ajunge în­ faza de finisaj. Astfel, la Râdă«­uți un bloc de locuințe de 401 apartamente, început în luna no­iembrie anul trecut, nici în pre­zent nu este predat beneficiaru­lui. Cauza ? S-au tărăgănat foar­te mult lucrările de finisaj și mai cu seamă cele de la instala­ția de încălzire. Pe alte șantiere nu se respectă succesiunea faze­lor de lucru, ceea ce împiedică buna desfășurare a procesului de construcție. La un tronson de 16 apartamente din orașul Fălti­ceni, de pildă, învelitoarrea a fost­­construită de 3 luni de zile, iar jgheaburile de tablă pentru scurgerea apei nu sînt executate nici în prezent. Nu-i greu de în­țeles ce urmări are această de­ficiență. Apa provenită din­­ ploi­le căzute a pătruns prin planșeu pînă la tencuieli, deteriorîndu-se. Acum tencuitorii sînt nevoiți­ să depună o muncă suplimentară și să consume material pentru re­facerea lucrării. Tot aici, din lipsă de ciment și cărămidă, lu­crările la un alt tronson de 16 apartamente, începute la 15 au­gust, se desfășoară foarte ane­voios, pînă în prezent nefiind turnată nici placa peste parter. Mult se tărăgănează lucrările și la blocul nr. 3 de 18 apartamente­­ din orașul Gura Humorului. Pentru acest obiectiv, construc­torul a primit proiectul la înce­putul lunii iunie dar, datorită faptului că nu a existat preocu­pare din­­­ partea sfatului popular orășenesc în ceea ce privește eli­berarea terenului, începerea lu­crării a fost întîrziată cu o lună de zile. Datorită acestui fapt, cît și a slabei organizări a muncii pe șantier, lucrările la acest o­­biectiv sînt rămase în urmă. Stadiul lucrărilor amintite mai sus ar putea fi mult mai avan­sat dacă șantierele ar fi fost mai mult sprijinite de T. R. C. Suceava, în ceea ce privește ar GH. COPCINSCHI (Continuare în pag. a 3-a). Ce măsuri ați luat pentru buna aprovizionare a populației în sezonul de iarnă? — Apropierea sezonului rece ridică o serie de sarcini și în fața comerțului de stat alimentar. Cu­­noscînd că înghețul din timpul iernii împiedică transportul în bune condiții a unor produse, am luat măsuri corespunzătoare pen­tru a asigura o aprovizionare continuă în tot timpul sezonului rece cu un sor­timent bogat de produse. In cola­borare cu furni­zorul nostru prin­cipal, I.C.R.A., vom înmagazina numai în re­țeaua de desfa­cere circa 3 va- Răspunde tov. CĂLIN Vatra Dornei — goane de ape mi. PJCf, directorul O.C.L. în raza cărt>ra­terale. In acest ... . _ _______ ne desfășuram scop, vom folosi Alimentara Suceava activitatea i­ar la maximum trebui să ne spațiile de­­ care dispunem. Re- sprijine mai mult în ce privește zervele noastre sunt, bineînțeles, asigurarea spațiilor de înmagazi­în afara cantităților pe care ur­mează să le înmagazineze I.C.R.A. Totodată, s-au luat mă­suri pentru înmagazinarea în re­țea a unui vagon de oțel, produs, de asemenea, expus înghețului. O dată cu răcirea timpului, vom extinde desfacerea laptelui și a produselor lactate proaspete la un număr mai mare de unități. De asemenea, în vederea bunei aprovizionări a­­ populației cu tot felul de produse urmărim conti­nuu menținerea unor anumite stocuri tampon, mai ales la pro­dusele de desfacere curentă. In legătură cu această problemă, trebuie arătat că întîmpinam greutăți din cauza spațiului de înmagazinare redus. Pentru ca să putem evita po­sibilele goluri în aprovizionare Pe timpul sezonului rece, Sfaturile populare orășe­nești Suceava, Făl­ticeni, Rădăuți, care. Sperăm, totuși, că prin în­făptuirea măsurilor luate de con­ducerea O.C.L. Alimentara, cît și prin respectarea de către furni­zorii locali a contractelor înche­iate pentru aprovizionarea cu carne, lapte și preparatele proas­pete din aceste produse, să asi­gurăm o bună aprovizionare și deservire a populației. "1 O­E PESTE HOTARE • In urma examenului clinico - fiziologic a­ recunoscut Republica Arabă Yemen (amănunte în mănunțit la care au fost supuși după zbor com­ pagina a IV-a), monauții sovietici Nikolaev și Popovici, nu s-au constatat nici un fel de modificări patologice, a declarat la 1 octombrie, Oleg Gazenko, doctor în științe biologice. • Agenția France Presse anunță că mai multe state arabe, printre care: R.A.U., Republica Tuni­sia și Republica Democrată Populară Algeria, au naki, a fost ales vicepreședinte. • Intre 28 septembrie și 1 octombrie, a avut loc la Atena cea de-a 55-a conferință a Federației Internaționale de Aviație (F.A.I.). In ultima ședin­­ță, a avut loc alegerea organelor de conducere ale F.A.I. Președinte al F.A.I. a fost ales Murié (Elveția). Reprezentantul U.R.S.S., V. K. Kokki­ Prietene de nedespărț­i. Foto: D. VIOREL.,

Next