Zori Noi, octombrie 1962 (Anul 15, nr. 4609-4633)

1962-10-14 / nr. 4619

FátíaT*1 Pe șantierele de construcții - muncă politică operativă și eficace! Organizațiile de partid de pe șantierele de construcții desfă­șoară în aceste zile o susținută muncă politică pentru mobiliza­rea lucrătorilor de a termina și da în folosință la datele stabi­lite obiectivele planificate și pentru a îmbunătăți calitatea lucră­rilor. Acum, mai mult ca oricînd, se cere ca munca politică să fie operativă, eficace, să cuprindă în sfera ei de activitate un număr tot mai mare de constructori. Cum muncește organizația de partid pentru darea în folosință, înainte de termen, a obiectivelor stabilite ? Dar pentru a se realiza lucrări de bună calitate ? Care sunt obiectivele întrecerii socia­liste pe șantier ? — iată numai cîteva probleme care preocupă birourile organizațiilor de bază de pe șantierele de construcții. Pentru a cunoaște mai bine cum muncesc organizațiile de bază de pe șantiere, redacția ziarului nostru, cu sprijinul Co­mitetului orășenesc de partid Suceava, a organizat, nu de mult, un schimb de experiență la care au participat: secretarii organizații­lor de bază, președinții comitetelor de sindicat, secretarii organi­zațiilor U.T.M. de pe șantierele de construcții ale orașului Sucea­­va. Mai jos, redăm pe scurt, din cuvîntul unor participanți la a­­cest schimb de experiență, importanța unor măsuri bune Pe primele două luni ale aces­tui an, întreprinderea noastră nu și-a realizat sarcina de reducere a prețului de cost. Trebuiau analizate cauzele care au dus la această situa­ție nesatisfăcătoare. Biroul orga­nizației de bază a format atunci u­n colectiv din cei mai pregătiți comuniști, care a studiat cauze­le nerealizării sarcinii de reduce­re a prețului de cost și care a prezentat constatările în cadrul unei ședințe de birou lărgite, la care au participat: conducerea șantierului, maiștrii și inginerii precum și fruntașii în muncă. Din ședință a reieșit că asupra nereal­izării acestei sarcini nu au in­fluențat numai întîrzierile de la program, risipa de materiale, ci și lipsa de preocupare a maiștri­lor și inginerilor în studierea do­cumentației, organizarea muncii la locurile de producție, extinderea experienței fruntașilor etc. Planul de măsuri adoptat cu a­­ceastă ocazie a cuprins, printre al­tele , înființarea cabinetului teh­nic, pregătirea și instruirea siste­matică a agitatorilor, repartizarea membrilor și candidaților de par­tid la locurile de producție mai importante și încă multe altele. Aceste măsuri au fost apoi dez­bătute în adunarea generală de partid, în ședințele organizațiilor bfc T*1 *5 de sindicat și U.T.M. de pe șan­tier. Comuniștii au propus­ ca obiectivul central al întrecerii so­cialiste din această perioadă să fie „cu­ mai multe economii prin lucrări de bună calitate“. Urmă­­rindu-se zi de zi, de către mem­brii biroului organizației de bază, realizarea măsurilor luate, s-a constatat că la sfîrșitul trimestru­lui I, sarcina de reducere a pre­țului de cost a fost realizată, obți­­nîndu-se economii, în plus, în va­­loare de 27.000 lei. La indicația bi­roului organizației de bază, frun­tașii în întrecerea socialistă au fost stimulați din fondul de 1 la sută, cu premii, în cadrul ședințe­­lor de producție. Mai tirziu biroul a intervenit operativ și a anali­zat activitatea cabinetului tehnic. Din discuțiile purtate atunci s-a desprins că pistoalele de împuș­cat dibluri și freza de ștemuit nu au fost folosite în cadrul echi­­pelor. Ele stăteau în magazii. Tra­­sîndu-se sarcini concrete șefilor de echipe pentru a fi scoase și folo­site, în numai o lună de zile de la folosirea lor s-a constatat obține­rea unei economii în valoare de 15.000 lei la manoperă. De fiecare dată biroul nostru a intervenit o­­perativ, iar măsurile luate au dus la obținerea în primele 8 luni ale acestui an a unor economii în valoare de 257.000 lei și îndepli­nirea planului de producție la toți Indicatorii, lună de lună. NICOLAE NIȚU, secretar al organizației de bază de la grupul 6 Suceava al I.I.B. Darea în folo­­sință înainte de termen a obiec­tivelor stabilite, a constituit o pr­eo­ «mpare perma­nentă a organizației de bază de la I.S.C.M. Suiceava în tot cursul acestui an, întreaga muncă des­fășurată de organizația de partid, a urmărit traducerea în fapte a planului de măsuri tehnico-orga­­nizatorice ca­re a fost dezbătut în cadrul adunărilor de partid, a șe­dințelor grupelor sindicale, în a­­dunările organizate cu toți con­structorii de pe șantier. De ase­menea, noi am indicat și, totoda­tă, am ajutat la dezbaterea în adunările constructorilor a Di­rectivelor C.C. al P.M.R. cu pri­vire la criteriile principale ale în­trecerilor socialiste. O atenție deosebită a acordat organizația de partid permanentizării mun­citorilor pe șantiere precum și re­partizării membrilor și candida­ților de partid la locurile cheie ale producției și repartizarea co­muniștilor cu munci de răspunde­re să coordoneze și să răspundă de munca unor șantiere. Instrui­rea agitatorilor s-a făcut lunar, iar în fața lor, a celor peste 140 de agitatori cîți avem, cadre de s­pecialitate au expus diferite teme, vorbindu-le în special des­pre termenele la care trebuie date în folosință obictivele sta­bilite, ce sarcini le revin lor în această direcție. Mulți agitatori, printre care : Andrei Lazăr, Mi­­hai Mîrț, Gheorghe Armeanca și alții, au organizat nenumărate convorbiri pe tema aceasta. Și adunările de partid a­u fost mai bine pregătite, analizînd atât ac­tivitatea conducerii șantierului cît și a organizațiilor de masă în această direcție, la ele fiind in­vitat și activul fără partid. Care a fost rezultatul muncii desfă­șurate de noi ? Toate obiectivele au fost date în folosință la termen, iar unele, ca fabrica de hîrtie, cu 37 zile înainte de termen, de celuloză cu 45 zile, combinatul de mobilă cu 10 zile etc fabrica Biroul organizației de bază a scăpat însă din vedere o pro­blemă deosebit de importantă. In cadrul muncii politice de ma­să, noi n-am acordat atenția cuvenită mobilizării tuturor fac­torilor pentru creșterea produc­tivității muncii. Au fost sectoare în care utilajele mecanice n-au fost folosite la întreaga capaci­tate sau nici n-au fost introduse. Uneori, forța de muncă era risi­pită la lucrări inutile. Maiștrii și inginerii Oscar Kirkh, Romeo Răileanu, Vasile Mihai nu s-au ocupat întotdeauna de a asigu­ra front de lucru pentru mun­citorii necalifi­cați, pierzîndu-Sa astfel cure întregi de lucru. Pentru unele lucrări ce cer un vo­lum mare de muncă nu s-au asigurat suficiente excavatoare, acestea executîndu-se manual, ceea ce a dus la creșterea numă­rului de muncitori necalificați. La lucrările de nivelare, încăr­carea mașinilor nu s-a făcut me­canizat, deși au existat condiții în acest sens. Ba mai mult, pă­mântul rezultat din săpături a fost mai întîi adunat în grămezi și apoi încărcat în mașini, deci au fost puși muncitori spre a-i purta de două ori pe lopată fără nici un rost, irosind forța de muncă. Toate acestea au făcut ca în lunile ianuarie — august, planul la productivitatea muncii să nu se realizeze decît în pro­porție de 83,4 la sută. In schimb, insă, numărul mediu scriptic a fost depășit cu 30,8 la sută, iar fondul­­ile salarii cu 13,8 la sută. Aceste deficiențe puteau fi reme­diate, dacă biroul organizației de bază ar fi intervenit la timp, ar fi tras la răspundere conduce­rea administrativă și ar fi fost mai operativ în luarea măsuri­lor cuvenite. TEOFIL IUGA, secretarul organizației de bază I.S.C.M. Suceava Pentru ca obiectivele sa fie date în folosință la termen ir. Mult timp am stat destul de prost cu calita­tea lucrărilor pe șantierele noas­tre de construc­ție. In ultimul timp însă, jude­cind după procesele verbale de recepție, calitatea lucrărilor s-a îm­bunătățit mult. Care sunt mă­­surile luate de organizația noas­tră de partid în această direc­ție ? Pe scurt am să le expun. In primul rind îmbunătățirea muncii organizației de bază cu a­­gitatorii. Instruirea sistematică și calificată a acestora a dus nemij­locit la îmbunătățirea calității lu­crărilor. In fața agitatorilor, ca­dre de ingineri și tehnicieni de pe șantierul nostru au ținut ex­puneri practice, demonstrîndu-le căile principale care duc la o calitate mai bună, criticînd as­pectele negative, arătînd cauzele care le-au determinat. Instruiți, iar apoi Îndrumați de către biroul organizației de bază, agitatorii țin convorbiri cu mun­citorii despre cele mai diferite probleme ale­ muncii de pe șantier și în special despre calitatea lu­crărilor. Bunăoară, agitatorul Ni­­colae Arușilov a vorbit în nenu­mărate rînduri în fața construc­torilor, despre folosirea integra­lă a mortarului din tărgi la ie­șirea din lucru, în­trucît el, lă­sat peste noapte, își pierde din calitățile sale și astfel și calita­tea lucrărilor suferă. In urma unei adunări gene­rale de partid în care a fost analizată conducerea șantierului, s-a hotărît să se planifice în mod judicios toate fazele de lu­cru și să se întocmească grafice de execuție, eșalonate pe faze de lucru și meserii. La propu­nerea biroului organizației de partid și urmărind felul cum se aplică aceasta, s-a constatat că, în prezent, nu se mai execută tencuieli fără glet de var, ceea ce permite a se face zugrăveli reușite, precum și executarea de muchii ,vii la intersecția pereți­lor, care nu permit denivelări la tencuieli. Organizația de partid s-a în­grijit în permanență de organi­zarea cursului de minim tehnic, de prelucrarea documentației cu maiștrii și inginerii, de imprima­rea răspunderii la fiecare con­structor de a da lucrări numai de bună calitate. Toate aceste măsuri și încă multe altele au dus, fără îndo­ială, la o îmbunătățire simțitoa­re a calității locuințelor ce le dăm în folosință oamenilor mun­cii. In acest an, noi am dat în folosință aproximativ 370 apar­tamente. In toate procesele ver­bale de recepție, nu sunt obiec­­țiuni ca­re să se refere la pro­blema calității. Pe lângă aceste rezultate bune, în munca organizației noastre de partid se manifestă încă multe lipsuri. Niciodată nu am anali­zat în adunările generale pro­blema calității, a calificării mun­citorilor pe șantiere, aprovizio­narea cu materiale, ceea ce a dus la nerealizarea planului de producție în mod ritmic. Biroul organizației de bază nu a con­trolat întotdeauna felul cum se desfășoară consfătuirile de pro­ducție, în acestea vorbindu-se mai mult la „general“, și nu par­ticipă toți constructorii. Ca ur­mare, pe unele șantiere se mai face risipă de materiale, există lipsuri nemotiva­­te de la servi­ciu, timpul de lucru nu este fo­losit la maximum. Există șantie­re, ca cel de la grupul 4 con­strucții, unde nu este organizată nici un fel de agitație vizuală. Ne dăm seama că nu condu­cem cu mină sigură activitatea comitetului sindicatului, precum și a organizației de bază U.T.M. Ne vom îngriji ca pe viitor­­să muncim mai bine, să orien­tăm întreaga muncă de partid spre problemele principale ale producției. VASILE URSACHE, secretarul organizației de bază de la întreprinderea 2 construcții Suceava Calitatea lucrărilor—pe prim plan Fără îndoială că, în ultimul timp, organizațiile de partid de pe șantierele de construcții din Suceava au acumulat o experien­ță bună în conducerea muncii politice în rândul constructorilor. Dar, prin discuțiile ce s-au purtat cu ocazia acestui schimb de experiență, de către tovarășii Stelian Tri­ău, Constantin Alexan­­drescu, Gavril Mihăilescu etc., s-au scos la iveală și unele defi­ciențe, ce contribuie la nerealizarea planurilor de producție. Or­ganizațiile de partid și în special cea de la întreprinderea 2 con­strucții Suceava, nu acordă suficientă atenție îmbunătățirii agita­ției vizuale pe șantiere, nu luptă pentru permanentizarea muncito­rilor la locurile de producție. Organizarea temeinică a consfătuirilor de producție, a între­cerii socialiste nu stă peste tot în atenția organizațiilor de partid, iar uneori instruirea organizatorilor de grupe, a birourilor orga­nizațiilor U.T.M. se face sporadic, la întîmplare. Propaganda teh­nică este folosită insuficient, iar activitatea cultural - educativă in rindul constructorilor nu îmbracă forme atractive, variate. Din propunerile participanților a reieșit că este necesară îm­bunătățirea muncii birourilor orga­nizațiilor de bază, a organizații­lor de masă privind educarea socialistă a constructorilor, ridi­carea calificării acestora. Toate acestea trebuie să aibă drept scop mobilizarea muncitorilor la darea în folosință înainte de termen a obiectivelor în lucru, la realizarea de construcții de bună calitate pentru oamenii muncii. GH. JAUCA Circumscripție sanitară fruntașă Comuna Vorona este cea mai îndepărtată din raionul Fălticeni. Printre realizările infăptuite in această comună se numără și În­ființarea circumscripției sanitare. Aici lucrează cu dragoste și pa­siune, medicii Doina si Tom­a Ha­rasim — soil Datorită activității lor și a celorlalte cadre sanitare, asistenta medicală în comună s-a îmbunătățit simțitor, circumscripția sanitară devenind fruntașă pe ra­ion. KORI N­O­I Premiere festive . La cinematograful „7 No­iembrie“ din Rădăuți a avut loc recent premiera festiva a fomului sovietic „9 zile din­­tr-un an“. Cu această ocazie, tovarășul Ion Ignat, activist al casei raionale de cultură, a prezentat, in fata a circa 450 spectatori, expunerea „Septe­­nalul Ulmului sovietic“. Apoi, tovarășul profesor Kamil Ia­­cob a făcut prezentarea Ulmu­lui „9 zile din­tr-un an“. • La cinematograful „23 August“ din Suceava a avut loc spectacolul festiv cu Ul­mul „Casa de la răscruce“, o producție a studiourilor so­vietice. Prezentarea Ulmului a făcut-o tovarășul Radu Ale­xandru, Conferire și expuneri Ie O In șirul manifestărilor ce va organiza comisia­­ A.R.L.U.S. de la I.RI.C. Bur­­dujeni - Suceava, in „Luna prietenie] româno-sovietice“, se numără și conferința (inută vineri seara pe tema „Uniu­nea Sovietică, pe primul loc in lume in cucerirea spațiu­lui cosmic“. După conferință, care a fost audiată de sute de muncitori, a rulat Ulmul so­vietic: „Toată lumea ride, cântă și dansează“. • La căminele culturale din Drăgușeni, Boroaia, Dolhasca, Ciumulești, Tudora și din alte comune ale raionului Fălti­ceni s-au ținat conferințe și expuneri axate pe tema : „Re­lațiile de prietenie româno­­sovietice“, urmate de Ulme și programe artistice. Coresp. 1. CIOBANU FESTIVALUL FILMULUI SOVIETIC „OAMENI ȘI FIARE“. O producție a studioului cinematografic „M. Gorki“ din Mos­cova și a studioului „Defa­­ B­erlin“. Roman cinematografic în două părți, după o idee de TAMARA MAKAROVA. Scenarul și regia: SERGHEI GHERASIMOV Imaginea : VLADIMIR RAPOPORT Muzica: A. HACIATURIAN, P. CEKALOV Operă bogată în idei, cu o vas­tă desfășurare de fapte și situa­ții, de-a lungul a aproape două decenii, în diferite părți ale glo­bului, filmul „OAMENI ȘI FIA­RE" face să defileze prin fața noastră o galerie întreagă de ti­puri umane. Nu e vorba însă de un film­­frescă sau un film monumental. Această nouă lucrare a cunoscu­tului regizor Gherasimov apar­ține unui gen încă puțin frecvent în­­ producția de filme — roma­nul cinematografic — dar care se impune din ce în ce mai mult atenției cineaștilor din diferite țări. Gherasimov a încercat acest gen și în recenta sa ecranizare a „Donului liniștit". Romanul cinematografic permi­te o analiză aprofundată a des­tinelor umane și o dezbatere ideo­logică complexă. In ciuda titlului antipodic, au­torii nu se limitează la dist­nc­­ția elementară dintre oameni și neoameni, ci înfățișează o gamă întinsă și nuanțată a omenescului și a individualităților în contextul social - istoric respectiv. Filmul opune concepția comu­nistă după care omul trebuie să-i fie omului frate, concepțiilor și practicilor burgheze bazate pe împărțirea oamenilor în exploa­tați și exploatatori, precum și la­șității și spiritului de chiverni­seală care-l determină pe micul burghez să-și mutileze sufletul. Filmul este construit pe două planuri, — prezentul, înfățișînd primele luări de contact ale lui Alexei Pavlov, eroul principal, cu compatrioții, după un lung prizonierat în occident, și trecu­tul, cu retrospecțiile prilejuite de povestirile lui Pavlov despre pe­regrinările sale prin Argentina și Germania occidentală. NOUTĂȚI LITERARE EDITURA PENTRU LITERATURĂ Ion Băieșu, Noapte cu dragoste — schițe, portrete și po­vestiri, 160 pagini — 4 lei. Gh. Brăescu, Opere alese în două volume; colecția „Scriitori romîni“, 820 pagini — 15 lei. Lucia Demetrius, Pădurea de sălcii — teatru, 96 pagini — 2­50 lei Al. Philippine, Poezii, 112 pagini — 8 lei. Horváth István, Datoria supre­mă — vor ani (în limba maghia­ră), 96 pagini — 7,50 lei. Zaharia Stamm, Furtună de primăvară — selecții din roma­nul „Desculț“ (în limba germană). 142 pagini — 7 lei. Eugen Barbu, Patru condara­n­ ți la moarte — nuvelă (în lim­ba ucraineană), 140 pagini — 7 lei. EDITURA TINERETULUI M. Breslașu: Povestea vorbii — versuri pentru cei mici, 68 pagini — 8,50 lei.­­ C. Măciucă, Dimitrie Cantemir — colecția „Oameni de seamă", 300 pagini — 7 lei. Francisc Munteanu, Terra di Siena — roman, 160 pagini - 4 lei. V. Rebreanu, Dimineață de tocmită — schițe, 96 pagini - 2 lei. Sahib Djaawal, Trandafirii ne­gri — roman, 288 pagini - 5,50 lei. Nr. 4619 Cu trei luni înainte de termen­u­ l Cinematograful sătesc din­­ comuna Pojorîta, raionul Cîmpulung, depășindu-și în mod regulat planul lunar de activitate, a reușit ca la 30 septembrie a.c., să-și reali­zeze planul pe 1962 în pro­porție de 115 la sută — spec­tatori și 112 la sută — în­casări. Toate aceste rezultate au fost posibile datorită unei munci susținute de popu­larizare a filmelor din pro­gram prin prezentări de fil­me, recenzii, simpozioane.­­Strînsa colaborare dintre căminul cultural din comună și unitatea cinematografică a fost o altă cale care a dus la îndeplinirea planului anual cu trei luni înainte de termen. Coresp. D. OBADA I ® ÉÉKÉft: UN CLIȘEU î CADRU DIN FILM Vedere din Cîmpulung Moldovenesc. Dumbrăvenii, orele 11 prinse in mica dar bogata lor expoziție agricolă. — O mîndrețe de mac! — ex­clamă cineva. — Ba și de floarea-soarelui, completează Lisaveta Șandru din Bucecea, o fetișcană aur­lie și cu obrajii roșii ca. . . macul ! Peste 620 kg. mac la hectar (in total 210 ha.), 2.070 kg. floarea-soarelui, 1.700 kg. grîu, conopide și verze din... /ara lui Gulliver. . . Oaspeții înmulțesc rapid in gînd kilogramele cu Hectarele, transformindu-se pe loc în bani grei, in sute și sute de mii de tei. Unde mai pui că și bănoasa cultivare a plante­lor medicinale e la loc de cinste in Dumbrăveni. . . In sectorul zootehnic, de asemenea, cifrele de producție au săltat toate peste coeficientul 100 (lapte de vacă și de oaie, lină de oaie, purcei) toate arătînd prin graiul lor că tînăra gospodărie co­natele vegetale și animale, cu­­lectivă din Dumbrăveni e, hotă­- - ----■ [UNK] [UNK] [UNK] ...­­ rit, pe drumul cel bun. Mihai Iit­im, Gheorghe Rață și a­li fruntași ai gospodăriei au vor­bit apoi, pe rînd, la „Tribuna experienței înaintate“, despre cum au muncit și ce au făcut ei și brigăzile lor pentru a obține asemenea realizări, completați convingător și de prezentarea originalului jurnal sonor al „Ci­­nemascopului popular“. Către amiază s-au pornit, in­tre timp, la întrecere, pe o scenă improvizată, formațiile ar­tisti­ce venite din Botoșani, Ve­rești, Bucecea, cu formațiile ar­tistice din Dumbrăveni. Și cum noul cămin cultural trebuia „udat“ in felul lui,, săr­bătoarea s-a prelungit în sala proaspăt inaugurată, unde avut loc seara o petrecere to­a­vărășească, care a încheiat la Dumbrăveni o neuitată zi de o­­d­ihnă, petrecută în colectiv. Intr-adevăr la aceste ore dum­­brăvenenii au încercat cu to­ții, duminica trecută, un senti­ment firesc de emoție și min­­dirie. Și nu numai ei, dar și al­te sute de colectiviști din Si­­minicea, Bucecea, Verești și alte comune învecinate, invitați la petrecerea îa colectiv a zi­lei de duminică. Prilejul l-a constituit ina­gurarea noului că­min cultural al comunei (400 de locuri, o bibliotecă, sală de lectură, culise pentru actori, o cabină de proiecție cinema­­tografică) făcută în mod festiv prin tăierea tradiționalei pan­­glicuțe de către tovarășul Ște­fan Vasi­le, președintele sfatului popular al raionului Botoșani. Și cum în asemenea împreju­rări, buna dispoziție se creează de la sine, localnici și oaspeți au purces degrabă la viziona­rea interesantului program al zilei de odihnă. De prima dată, ca buni gospodari, membrii gos­podăriei agricole colective „Dr. Petru Groza“ din Dumbrăveni s-au transformat in ghizi impro­vizați, arătînd invitaților expo­ ALEX. VÉLT FotO: E.­ARON In acest sezon, prin magazinele din Suceava La intrarea in magazinul de sto­fe din orașul Suceava, atenția cumpărătorilor este atrasă de un afiș ce anunță : „Toamna a venit! In magazinul nostru găsiți toate produsele de sezon“. Intradevăr, în magazin găsești stofe pentru pardesie, paltoane, rochii, costu­me etc. — Zilele trecute — ne spune gestionara magazinului — ne-au sosit și blănuri în cîteva sorti­mente. Cei ce doresc pot să-și cumpere blănuri „Leopard“, ur­son, imitație de astrahan etc. Lucrătoarele magazinului „Scu­­fița roșie“ aranjau mărfuri sosi­te din bază. Cîteva femei se inte­resau dacă au sosit uniforme șco­lare. Au fost tare bucuroase că au găsit pentru copiii lor aceste pro­duse, care, în ultimele 3 săptă­­mîni au lipsit din magazin. •— Doresc un paltonaș pentru un băiețel de trei ani, se adresă un cumpărător vînzătoarei. — Nu avem, răspunse aceasta. Deși e toamnă, un magazin nu găsești paltoane numerele 24, 25 28—30 etc. pentru băieți. Cei ce solicită haine cu blană pentru copii primesc același răs­puns lapidar. Nu se găsesc, de asemenea, pelerine de ploaie pen­tru băieți, pantaloni plus-cort, pantaloni lungi pentru fete etc. Lipsesc unele sortimente și in ra­ionul de Încălțăminte pentru co­pilă ghete îmblănite cu nu­merele de la 24 la 38, ghete la pre­țul de 35 și 46 lei perechea. In magazinul unde se desfac costume bărbătești au intrat mai multi cumpărători. Gestionara Lu­­cia Pășcănuț discută politicos, prezentînd cumpărătorilor produ­sele magazinului. Rafturile sunt în­cărcate. Există un sortiment bogat de costume confecționate din sto­fe fine și semifine, la prețuri di­­ferite. Magazinul este bine apro­vizionat­ și acest lucru mulțumește pe cumpărători. Unitatea de desfacere a confec­țiilor bărbătești este plină de cum­­părători. Unii probau paltoanele recent primite de la baza din Bo­toșani. Gestionara Ștefania Tca­­ciuc se străduia să le satisfacă cerințele. — îmi place paltonul pe care mi l-ați ales spuse un cumpă­rător. Vă rog faceți bonul. — Eu aș dori un palton pe care să-l plătesc in rate. — Lipsește deocamdată, se scu­ză amabilă gestionara. Nici în acest magazin nu sunt puse la dispoziția consumatorilor o serie de sortimente specifice se­zonului de toamnă cum sunt: mantale de ploaie, mantale reton etc. In nota de comandă din 8 oc­tombrie, care era întocmită pe baza studierii cererii de consum, erau cerute o serie de mărfuri ca: sacouri pluș-cort, sacouri pe­pit, paltoane etc. . . .— .Am întocmit nenumărate no­te de comandă, îmi spune gesti­onara, dar tovarășii de la baza din Botoșani nu ne-au livrat măr­furile solicitate. Magazinul pentru desfacerea în­călțămintei cunoaște o afluență mare de cumpărători. Din păcate, însă, unii dintre ei se întorc supărați pentru că nu găsesc bocanci negri și maro cu talpă de bovină, pan­tofi bărbătești la prețurile de 140 și 118 lei etc. In raionul de des­facere a încălțămintei pentru fe­mei lipsesc o serie de sortimente ca: pantofi de toamnă închiși, numerele 36—41 ; pantofi închiși, cu talpă de microporoi etc. Res­ponsabilul magazinului, Abraham Lerner, manifestă neglijență față de buna aprovizionare a magazi­nului La raionul de desfacere a încălțămintei pentru femei nu e­­xistă caietul pentru studiul cere­rii de consum. Aceasta înseam­nă că aici nu se iau în conside­rație cerințele cumpărătorilor. Pentru a da posibilitate cum­părătoarelor din orașul Suceava să-și aleagă sortimentele de pălă­rii care se poartă in lunile de toamnă și iarnă, lucrătorii maga­zinului au organizat o expoziție cu fotomontaje, cuprinzînd mode­lele de pălării produse de fabrica din Timișoara. Expoziția este vizi­tată de foarte multe femei care, cu această ocazie, își scriu su­gestiile într-o condică. Iată ce a scris o cumpărătoare: „Vizitînd expoziția, țin să menționez că unele dintre modelele expuse sînt foarte frumoase. Aș dori să le gă­sesc și în magazin“. Bineînțeles că dorința cumpără­toarelor a fost satisfăcută. In ma­gazin au sosit deja un sortiment de pălării, mănuși pentru bărbați și femei. In sezonul de toamnă gospodi­nele au multe preocupări, între care aprovizionarea pentru iarnă ocupă locul principal. Foarte mult solicitate sunt acum produsele de sticlărie și în special borcanele. Dar in ziua de 8 octombrie, nu­mai la un singur magazin din Su­ceava se puteau cumpăra bor­cane. Dar și aici nu se găsea decît un singur sortiment. Lipsesc bor­canele de 20, 15, 12, 10, 5 și 3 litri. — Pînă vă sosesc borcanele se vestejesc gogoșarii! — spunea o gospodină nemulțumită că nu a găsit sortimentul cerut. Cumpărătorii doresc să găseas­că în magazine toate mărfurile de care au nevoie in sezonul rece. Pentru satisfacerea acestei cerin­țe, direcția comercială,regională și O.C.L. produse industriale trebuie să ia toate măsurile care să ducă la o mai bună aprovizionare a oa­menilor muncii din orașul Sucea­­va cu mărfuri de sezon. L. DOBRE \ V

Next