Zori Noi, decembrie 1962 (Anul 15, nr. 4660-4686)
1962-12-01 / nr. 4660
Pentru sporirea suprafețelor arabile în fața gospodăriilor agricole de stat și colective stă sarcina de a spori continuu producția agricolă. Alături de creșterea producției pe unitatea de suprafață, o altă cale importantă pentru sporirea recoltei lor este mărirea suprafețelor arabile, prin îmbunătățirea modului actual de folosință a pămîntului. în acest scop trebuie luate măsuri pentru trecerea unor importante suprafețe de la alte folosințe la arabil, defrișîndu-se viile și livezile slab productive și dispersate, perdelele de protecție care nu au un caracter antierozional și ochiurile de pădure aflate în teren arabil, desțelenindu- se unele pășuni și finețe naturale a căror cultivare cu plante de nutreț este mai economică etc. Prin aplicarea acestor măsuri, suprafața agricolă a regiunii trebuie să sporească în această toamnă cu peste 4.700 ha. Realizări importante . Membrii gospodăriilor colective din comuna Ștefănești — Botoșani au obținut succese importante în sporirea producției agricole. Astfel, colectiviștii din Ștefănești, pe o suprafață de 10 ha., care a fost desțelenită în toamna trecută, cultivată cu porumb, au obținut în medie cire 5.280 kg. boabe la ha. Producții asemănătoare s-au realizat și la gospodăriile din Stînca și Bobulești. In vederea creșterii continue a producției arabile, gospodăriile colective din această comună au luat măsuri să sporească suprafața arabilă, prin desțelenire, cu încă 167 ha. Pînă acum, mecanizatorii care deservesc gospodăria au și executat arături de desțelenire pe o suprafață de 55 ha. Noi terenuri luate în cultură Chibzuind cum să folosească miar bine pămîntul, colectiviștii Ilin Miorcani, raionul Săveni, au ajuns la concluzia că unele suprafețe de pășuni, finețe și vii dau o producție scăzută. Totodată, viile dispersate, aflate în terenul arabil împiedicau și o bună organizare a teritoriului agricol. De aceea, ei au hotărit să se defrișeze, sporind astfel suprafața arabilă. Pînă acum, au defrișat suprafața de 4 ha. cu vii, iar pe teren au făcut o arătură adîncă. De asemenea, au fost desțelenite 12 ha. pășuni și 8 ha. finețe care, în anul viitor, vor fi cultivate cu diferite plante. Mecanizatorii de la S.M.T. Coțușca, care lucrează aici, continuă cu desțelenirea altor suprafețe de pășuni și finețe slab productive. Și-au îndeplinit Iu ■ai Gospodăriile agricole colective din Siret, Calafindești și Horodnicul de Sus, raionul Rădăuți, și-au îndeplinit planul, pe anul acesta, de sporire a suprafețelor arabile. Prin desțeleniri de pășuni și finețe slab productive au fost puse în valoare 25 ha. teren la G.A.C. din Siret, 20 ha. la Calafindești și 14 ha. la Horodnic. Aceste terenuri desțelenite și cultivate cu porumb șiloz își vor spori productivitatea de cel puțin două ori, ceea ce va permite creșterea unui număr mult mai mare de animale. Desțelenesc pășuni și fînețe Mecanizatorii de la S.M.T. Spătărești — Fălticeni efectuează alături de desțelenire a terenurilor în multe gospodării colective din raion. Cele mai mari suprafețe au desțelenit brigăzile de tractoriști care lucrează în gospodăriile colective din Drăgușeni, Tudora, Dolhești și Baia. La Drăgușeni, de pildă, pînă de curînd a fost desțelenită suprafața de 50 ha., iar la Tudora — 39 ha. Cresc tarlalele G» A. S, Multe gospodării agricole de stat își sporesc suprafața arabilă defrișind viile slab productive și perdelele de protecție aflate în terenul arabil și care nu au un caracter antierozional. La GAS Albești de exemplu, se defrișează via de pe suprafața de 9 ha., iar terenul respectiv se ară spre a fi semănat cu plante anuale. Și la G.A.S. din Borzești, Ripiceni și Zăicești, se defrișează vii de pe anumite suprafețe. La gospodării de stat, ca cele din Todireni și Ripiceni, se defrișează perdelele de protecție. Pînă acum la G.A.S. Todireni au fost defrișate perdelele de protecție de pe suprafața de 2 ha., lucrarea continuînd pe alte 2,5 ha. La G.A.S. Ripiceni s-au defrișat 2 ha., acțiunea continuînd pe alte 6 ha. Nicio măsură Gospodăria agricolă colectivă Sulița, raionul Botoșani, are posibilitatea să-și mărească suprafața arabilă cu peste 100 ha. Pășunea Chereș cum și alte pășuni și finețe, aparținînd gospodăriei, au o productivitate foarte scăzută. Cultivarea acestora cu plante anuale, furajere sau cerealiere, ar putea aduce gospodăriei un spor de producție de cel puțin 3.000 tone porumb siloz sau 200 tone porumb boabe. Dar consiliul de conducere al gospodăriei nu a luat nici o măsură în acest sens, motivînd că terenul „e tare și nu se poate ara", deși pe anumite porțiuni se putea începe lucrul. După ploile din ultima vreme, întreaga suprafață de teren poate fi desțelenită. Totuși, nu există semne că consiliul de conducere al gospodăriei are de gînd să ia vreo măsură. Este în interesul dezvoltării gospodăriei să se treacă de urgentă la executarea desțelenirilor. Posibilitäfi nefolosite Ö suprafață de teren de 10 ha. apartinînd gospodăriei colectiva din Rădăuți este invadată de arbori și arbuști dăunători, iar ca urmare, de aici se obține o producție cu totul neînsemnată. Luarea de măsuri pentru defrișarea și executarea de arături pe suprafața respectivă întîrzie nejustificat. Consiliul de conducere trebuie să ia măsuri neintîrziate pentru valorificarea superioară a acestui teren. Anul XVII nr. 4660 4 pagini 20 bani Sîmbătă 1 decembrie 1962 Cu planul anual îndeplinit Muncitorii de la salina Cacica, raionul Gura Humorului, raportează cu mîndrie realizarea planului anual la producția globală, marfă și pe sortimente. Luptînd pentru îmbunătățirea calității produselor și reducerea prețului de cost, ei au dat peste sarcina de plan 380.000 lei beneficii și 182.000 lei economii la prețul de cost. Productivitatea muncii a crescut cu 5 la sută, iar ca urmare a îmbunătățirii calității produselor sarea de la Cacica este tot mai mult solicitată de consumatori. Printre cei care s-au evidențiat în mod deosebit sunt comuniștii MIenajec Cazmir, Maier Vladislav și Gh. Hopulele de la secția evaporatoare. In cadrul acestei secții s-au economisit 50 tone de motorină cu care evaporatoarele salinei pot funcționa o lună de zile. Pentru anul viitor muncitorilor de la salina Cacica se revin sarcini sporite. Prin utilizarea mai rațională a întregii capacități de producție, ridicarea parametrilor de exploatare, reducerea continuă a consumurilor specifice și ridicarea calificării cadrelor la locul de muncă, ei s-au angajat să obțină succese și mai importante in sporirea producției și reducerea prețului de cost. OGLINDA dă La gazeta de strad in centrul comunei Bivol - Săveni se regularitate publică cu articole despre cele mai importante aspecte ale muncii din gospodăria colectivă, se face cunoscută tuturor locuitorilor fruntașilor, se ia poziție critică împotriva unor lipsuri. De la gazeta de stradă nu lipsesc nici articolele despre activitatea deputaților sfatului popular, aerexperientaganizațiilor U.T.M. și de femei și contribuția pe care și-o aduc la înfrumusețarea comunei. Pe bună dreptate ea e numită oglinda satului. Coresp. M. LAU Aspect din hala fabricii din Suceava. de saci din hirtie a Combinatului de celuloză și hîrtie de ambalaj Sortimentul și calitatea produselor nu trebuie neglijate Colectivul de muncă al fabricii de conserve din fructe — Suceava și-a propus ca în acest an să pună la dispoziția consumatorilor un bogat și variat sortiment de conserve de legume și fructe. In acest scop, secția din Fălticeni a fost complet renovată și înzestrată cu utilaje noi. De asemenea, pentru o mai bună valorificare a fructelor de pădure, în comuna Brodina, raionul Rădăuți, a fost înființată o nouă secție de producție. Mărirea capacității de producție și dat posibilitatea colectivului de ștuncă al întreprinderii să prelucreze o mai mare cantitate de legume și fructe. Ca urmare, încă de la data de 1 noiembrie întreprinderea și-a realizat planul anual atît la producția globală cît și la producția marfă. Față de planul la zi, întreprinderea a produs mai mult cu 506,5 tone marmeladă, 48,2 tone sirop, 1,9 tone dulceață, 44,9 tone gem, 41,8 tone fasole în saramură și 131,8 tone castraveți murați la butoaie. Dacă din punct de vedere cantitativ colectivul de aici a obținut unele rezultate, cît privește sortimentul și calitatea produselor s-au manifestat lipsuri serioase. Pe 10 luni întreprinderea a avut ca sarcină să producă 50 tone compot de afine și a realizat numai 10,5 tone, un compot de mure din 25 tone planificat a realizat doar 14,5 tone, iar la dulceață de afine, din 10 tone planificate se realizează doar singură tonă. Și la castraveți conervați în oțet planul a fost realizat în proporție de numai 50 la sută. In realizarea sortimentului, întreprinderea a întîmpinat și unele greutăți prin faptul că D.R.E.F. Suceava nu și-a respectat obligațiile contractuale privind livrarea cantitaților de fructe de pădure planificate. De pildă, din 90 tone de f zmeură D.R.E.F. Suceava livrează fabricii numai 58,6 tone, iar din 30 tone mare livrează fabricii nunmai circa 17 tone. Nici gospodariile agricole de stat și colective, care au avut contract cu fabrica să livreze castraveți, nu s-au achitat de obligațiile asumate. G.A.S. Rădăuți, de pildă, care trebuia să livreze 80 tone castraveți mici pentru conservat în oțel a livrat doar 6 tone. Cu toate acestea, dacă exista mai multă preocupare din partea serviciului horticol (șef de serviciu toy, Enache Constantin) pentru aprovizionarea fabricii cu materie prima se puteau realiza mai mari cantități de compot de afine, de zmeură, dulceață de vișine, castraveți în oțet etc. Nerealizarea sortimentului este și o urmare a deprecierii unor fructe care nu au fost depozitate în buna condițiuni și introduse la timp în GH. COPCINSCHI (Continuate în pig. 1 3-a). Educație sanitară " în orașul Suceava, comitetul orășenesc de Cruce roșie urmărește și sprijină cursurilor sanitare de desfășurarea masă. In primul semestru al acestui an au absolvit cursurile un număr de 315 tovarăși din întreprinderile și instituțiile sucevene, iar 6 cursuri G.P.A.S., cuprinzînd un număr de 120 cursanți, sînt în plină desfășurare. De asemenea, 288 colectiviști au absolvit cursurile sanitare sătești, aceștia fiind de un real sprijin în acțiunile întreprinse de organele sanitare comunale. Agenții poștale sătești Pentru a înlesni locuitorilor din zona de munte efectuarea a diverse servicii și operațiuni poștale s-a înființat la Păltinoasa o agenție poștală sătească. In cursul acestei luni va mai lua ființă o nouă agenție P.T.T.R. sătească în comuna Pîrteștii de Jos, a 23-a agentie de acest fel din raza unității bilantiere P.T.T.R. Suceava, Gura Humorului. Spectacolele păpușarilor suceveni După o serie de spectacole prezentate pentru cei mici în comunele Salcea, Dumbrăveni și Pătrăuți, păpușarii fabricii de piese și încălțăminte „Străduința" prezintă astăzi, 1 decembrie, și iaine, 2 decembrie, în sala clubului fabricii, piesa „Necazurile lui Șurubei". Cu această piesă, păpușarii suceveni se vor prezenta în curînd la faza pe țară a celui de-al III-lea Festival bienal al echipelor de teatru de amatori „L L. Caragiale". Zahăr peste plan Moderna fabrică de zahăr „Siretul" din Bucecea din plină activitate de industrializare a sferei de zahăr. De la începutul sezonului de fabricație și pînă în ziua de 28 noiembrie, colectivul de muncă al acestei fabrici a produs peste sarcina de plan 1950 tone de zahăr. Maistrul Dumitru Diaconu și muncitorii Mihai Apetri, Pavel lofan, Petru Chelaru și Gheorghe Suliga au contribuit efectiv în obținerea acestui succes. Se ridică un nou bloc Dorohoienii au încercat, zilele acestea, satisfacția de a lua parte la o altă ofensivă a noului in orașul lor, ajutînd la demolarea clădirilor de pe strada 8 Martie, colt cu Zadurovici. Aici, se execută, în momentul da față, turnarea fundației la un nou și modern bloc pentru locuințe. Blocul va avea trei etaje, cuprinzînd 24 de apartamente. O. TEMNEANU va pretutindeni s li I.P.f FJ.L. Rădăuți, ultimul cuvînt asupra calității produsului și-l spune controlorul tehnic de calitate. IN CLIȘEU: inginer Lucia Adamoiu, făcînd recepția unor noi garnituri de mobilă. Foto: D. VINTILA In sprijinul creșterii producției de porumb Alături de celelalte metode agrotehnice, un rol tant în imporsporirea producției de porumb il joacă semințele de hibrizi și soiuri productive, adaptate condițiilor de sol și climă specifice fiecărei zone. In scopul stabilirii unor hibrizi și soiuri corespunzătoare condițiilor din depresiunea Jijiei (o parte a raionului Săveni, centrul și estul raionului Botoșani etc.) Centrul experimental pentru încercarea soiurilor, din comuna Albești, raionul Botoșani, între anii 1960—1952, a efectuat o serie de experiențe cu un însemnat număr de soiuri și hibrizi de porumb. Agrotehnica aplicată în experiențele de încercare a fost aproape asemănătoare cu cea folosită la cultura porumbului de majoritatea G.A.S. și G.A.C., arătură adîncă la 28—30 cm., administrarea a cite 200 kg. superfosfat la ha., ca îngrășămînt de bază,dat odată cu arătura, și 100 kg. 'azotat, dat în primăvară, înainte de aplicarea lucrărilor de pregătire a patului germinativ. Semănatul s-a făcut la timpul optim, la distanța de 0,80 m. între rinduri și 0,30 m. între plante, pe rînd, realizînd o densitate de 41.666 plante la ha. Ca lucrări de întreținere s-au efectuat cite 3 prașile manuale. Am căutat să lucrăm în așa fel pentru ca condițiile de dezvoltare ale porumbului să fie cît mai aproape de cele existente în cultura mare, din unitățile agricole socialiste. Vreau să mai adaug că tipul de sol pe care s-au efectuat experiențele corespunde celui existent în N.E. Moldovei (cernoziom levigat în degradare incipientă). Condițiile de climă din anii de experimentare au fost diferite de la un an la altul, fapt ce a creat posibilitatea unei largi analize a însușirilor soiurilor și hibrizilor luați în concurs Primăvara anului 1960 a fost bogată în ploi (în luna aprilie, de exemplu, au căzut 128 t. pe m.p.). Lunile de vară insă, cu excepția lunii iulie, au fost secetoase, simțindu-se lipsa apei in creșterea plantelor. Anul 1961 a oferit condiții excepționale pentru cultura porumbului. Din cei 444,4 mm. precipitații căzute în întreg anul, 319,8 l.m.p. au căzut in perioada aprilie — iulie, influentînd în mare măsură sporirea recoltei de porumb. Perioada aprilie — iunie din anul 1962 a fost favorabilă culturii de porumb (au căzut 222 l./m.p.). Restul perioadei de vegetație a fost însă lipsită complet de precipitații eficace asupra plantelor (în luna iulie au căzut 6,5 l./m.p., iar în august 19,5 l./m.p.). Sub aspect termic, în zona noastră iernile sunt reci, (temperatura medie a lunii ianuarie fiind de — 4 grade C), primăverile răcoroase, verile călduroase (temperatura ajunge la 38—39 grade C), iar toamnele moderate. Primele brume apar în general după 1 octombrie. Din cele arătate pînă aici, rezultă că în zona amintită trebuie să cultivăm hibrizi și soiuri care pe lingă o mare productivitate trebuie să fie precoci și rezistenți la secetă. Iată, în tabelul alăturat, rezultatele obținute de centrul nostru Ing. VIOREL PEȘTEANU, șeful Centrului experimental pentru încercarea soiurilor, Albești- Botoșani (Continuare în pag. a 3-a). — Cîteva rezultate obținute în urma unor experiențe de încercare a soiurilor și hibrizilor de porumb — 1960________1961______1 962__ MEDIA Ki A .a i i t t s SOIUL f-r 2-2. o _£, ,S" ’S _o ^ -as 3 SAU HIBRIDUL * „ °u * „ ° ’£•§ *„£■>§ ~ ! » -S 0 3 £•§ a°g £.2 Ú-Z2 *2 ^ 2 so Ji-oo go g• o „ w ^ Q „ ^ 'S, m o j <y >w *-» 15 yin îi a> °r .SJ *7 J* M CB C *■« ÖŰ C3 C *+ bfl LH td* tí 2 bő ^ S' 2 8 .iJ <U tf Z ^ Ut« B P-« -±«5 O^c &< M |0 (M G e. M U £ g* > t, £ Portocaliu de Tg. 1 1 frumos (manor) 3654 loo 3876 too 3725 100 3761 100 6 128 2 Suceava 1______________— 5696 M6 5955 159 8 5825 ISS________124 3 A. E. S. - 204 5317 149 S915 *52 —______— 5616 149 720 124___ _ H. D. - 101______5044 141 5979___ 154 4961____133.» 5328 142 21.5 127 5 H. D. - 102_____5951 *68 — — 5034 i35,i 5492 146,4 18 127 6 H. D. - 108_____5101 143 —____— 5383 144,5 5242 139.7 8 128 7 H. D. - 109_____4680 131 5533 142 4685 125,7 4966 132,3 7 124 8 H. D. - 203_____6157 172 8429 219 6118 164,2 6931 18,,9 II 135 9 H. D. - 206_____5092 142 —____— 6434 172,7 5763 153,6 13 136 *0 H. D. F. - 208 — — 6828____176 6000____161,3 6414 170,9 7,5 137 11 Odesa - 27________— — 6429 165 5342 143,4 5885 156,8 12 128 12 Insubria - 295 — — — — 6311 169,4 6311 168,2 13 128 Crește mișcarea inovatorilor La uzinele textile „Moldova" din Botoșani, mișcarea inovatorilor — în continuă creștere — aduce o prețioasă îmbunătățire procesului tehnologic. In acest an au fost depuse la cabinetul tehnic 61 inovații, dintre care 23 se aplică in producție cu rezultate rodnice. Printre inovațiile cele mai valoroase se numără și aceea a mecanicului Petru Sumănaru. Inovatorul a conceput și realizat o presă pentru demontarea iamburilor la ringuri și mașinile de răsucit. Față de vechiul sistem, această presă ușurează munca echipelor de întreținere și evită degradarea mașinilor. „Nou sistem de pretorsori la flyere" se întitulează una din inovațiile realizate de maistrul Vlad Georgescu din sectorul filatură. Prin adaptarea acestor pretorsori se poate lucra la flyere cu o torsiune redusă, ceea ce duce la creșterea producției și îmbunătățirea calității firelor. I ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»♦»♦»♦»♦ [UNK]»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»♦ [UNK] [UNK]»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]fr»'/ ! „Descurcăreții44 ! Deși pe cale de dispariție, asemenea specimene se mai întîlnesc pe ici, pe colo. Pot fi identificate cu ușurință după masca zîmbăreață, slugarnică — And sînt lăsați de cei din jur să-și facă mendrele de „descurcăreți“, ori după ieșirile vulgare, atunci And li se „înfandă“. Cert e că ———»* T socialistă nu constituie un mediu prielnic pentru înmulțirea acestui tip de „descurcareți“, ci , dimpotrivă. Totuși, așa cum spun neam, mai există... ^ Dar să-i studiem în acțiune. 4 Tu, cetățean civilizat, in drum X spre locul de muncă sau la intoarcere de la serviciu, intri, să 7 zicem, la alimentara. Firesc, nu dai 7 buzna peste ceilalți cumpărători, X deși ești grăbit. Așa cum este frumos și civilizat, te așezi la rînd , și aștepți 2—3 minute, după caz, pînă să fii servit, iată, însă, că X intră un „descurcăreț“. Aruncă o privire „de sus“ celor care, în vocabularul său, sînt „fraieri“ că X așteaptă și, fără nici o jenă, se adresează direct vînzătorului ! — Maestre: întărește-mi și mie ♦ un kil de... ♦ In acest timp, ca un răspuns la privirile mustrătoare ale „fraieri tor“, „descurcărețul“ își consultau printr-o mișcare reflex ceasorniccul. „Mă grăbesc, ce vă uitați așa X 'a mine“, vrea să spună dumnealui. Parcă ceilalți n-ar avea și ei X treburile lor, numai el este ce X este și de, e grăbit... Doamne serește să încerce cineva să-i atragă X atenția! Se face foc, în loc să-i Xie rușine. ♦ Dar de ce-am X ascunde-o, întîi T 7nim și destule X „descurcărețe“, * fie de felul se Xmenului lor de T mai sus, fie dintre acelea care ori Xând și oriunde își găsesc cite o * „prietenă", care să le... ajute să nu-i bage în seamă pe ceilalți cumpărători care așteaptă să fie serviți. Chipurile, și ele-s... grăbite. Zilele trecute am intrat și pe la agenția C.E.C. De, ca-n „Săptâmina economiei“. Cam aglomerație la ghișee. Intră și un „descurcăreț“. Ați ghicit unde s-a oprit. Direct la ghișeu: „Vreau să economisesc și eu...“ Numai că cineva i-a spus-o de la obraz : — Bine, bine, la C.E.C. se economisesc banii, dar nu și buna cuviință... Dacă l-ați fi văzut ce mutră acră a făcut... De fapt, ideal ar fi fost să-l vadă toți „descurcăreții“. Le-ar fi prins bine. Poate se lecuiau. M. T. L-l-4 ■»♦ + ♦>♦ ♦ ♦ [UNK] ♦ ♦ fL»4»4»4444