Zori Noi, decembrie 1962 (Anul 15, nr. 4660-4686)

1962-12-01 / nr. 4660

Pentru sporirea suprafețelor arabile în fața gospodăriilor agricole de stat și colective stă sarcina de­­ a spori continuu producția agricolă. Alături de creșterea producției pe­­ unitatea de suprafață, o altă cale importantă pentru sporirea recolte­­i lor este mărirea suprafețelor arabile, prin îmbunătățirea modului actual­­ de folosință a pămîntului. în acest scop trebuie luate măsuri pentru trecerea unor importante suprafețe de la alte folosințe la arabil, defri­­șîndu-se viile și livezile slab productive și dispersate, perdelele de protecție care nu au un caracter antierozional și ochiurile de pădure aflate în teren arabil, desțelenindu- se unele pășuni și finețe naturale a căror cultivare cu plante de nutreț este mai economică etc. Prin apli­carea acestor măsuri, suprafața agricolă a regiunii trebuie să sporească în această toamnă cu peste 4.700 ha. Realizări importante . Membrii gospodăriilor colective­­ din comuna Ștefănești — Boto­șani au obținut succese impor­tante în sporirea producției agri­cole. Astfel, colectiviștii din Ște­­fănești, pe o suprafață de 10 ha., care a fost desțelenită în toamna trecută, cultivată cu porumb, au obținut în medie cire 5.280 kg. boabe la ha. Producții asemănătoare s-au realizat și la gospodăriile din Stînca și Bobulești. In vederea creșterii continue a producției a­­rabile, gospodăriile colective din această comună au luat măsuri să sporească suprafața arabilă, prin desțelenire, cu încă 167 ha. Pînă acum, mecanizatorii care de­servesc gospodăria au și execu­tat arături de desțelenire pe o suprafață de 55 ha. Noi terenuri luate în cultură Chibzuind cum să folosească miar bine pămîntul, colectiviștii Ilin Miorcani, raionul Săveni, au ajuns la concluzia că unele su­prafețe de pășuni, finețe și vii dau o producție scăzu­tă. Totodată, viile dispersate, afla­te în terenul arabil împiedi­cau și o bună organizare a terito­riului agricol. De aceea, ei au ho­­tărit să se defrișeze, sporind ast­fel suprafața arabilă. Pînă acum, au defrișat suprafața de 4 ha. cu vii, iar pe teren au făcut o arătu­ră adîncă. De asemenea, au fost desțelenite 12 ha. pășuni și 8 ha. finețe care, în anul viitor, vor­ fi cultivate cu diferite plante. Me­canizatorii de la S.M.T. Coțușca, care lucrează aici, continuă cu desțelenirea altor suprafețe de pă­șuni și finețe slab productive. Și-au îndeplinit I­u ■­a­i Gospodăriile agricole colective din Siret, Calafindești și Horodni­­cul de Sus, raionul Rădăuți, și-au îndeplinit planul, pe anul acesta, de sporire a suprafețelor arabile. Prin desțeleniri de pășuni și fine­țe slab productive au fost puse în valoare 25 ha. teren la G.A.C. din Siret, 20 ha. la Calafindești și 14 ha. la Horodnic. Aceste tere­nuri desțelenite și cultivate cu porumb șiloz își vor spori pro­ductivitatea de cel puțin două ori, ceea ce va permite creșterea unui număr mult mai mare de animale. Desțelenesc pășuni și fînețe Mecanizatorii de la S.M.T. Spă­­tărești — Fălticeni efectuează ală­turi de desțelenire a terenurilor în multe gospodării colective din raion. Cele mai mari suprafețe au desțelenit brigăzile de tractoriști care lucrează în gospodăriile co­lective din Drăgușeni, Tudora, Dolhești și Baia. La Drăgușeni, de pildă, pînă de curînd a fost des­țelenită suprafața de 50 ha., iar la Tudora — 39 ha. Cresc tarlalele G» A. S, Multe gospodării agricole de stat își sporesc suprafața arabilă defrișind viile slab productive și perdelele de protecție aflate în terenul arabil și care nu au un ca­racter antierozional. La GAS Albești de exemplu, se defrișează via de pe suprafața de 9 ha., iar terenul respectiv se ară spre a fi semă­nat cu plante anuale. Și la G.A.S. din Borzești, Ripiceni și Zăicești, se defrișează vii de pe anumite suprafețe. La gospodării de stat, ca cele din Todireni și Ripiceni, se defrișează perdelele de pro­tecție. Pînă acum la G.A.S. Todi­reni au fost defrișate perdelele de protecție de pe suprafața de 2 ha., lucrarea continuînd pe alte 2,5 ha. La G.A.S. Ripiceni s-au de­frișat 2 ha., acțiunea continuînd pe alte 6 ha. Nicio măsură Gospodăria agricolă colectivă Sulița, raionul Botoșani, are posi­bilitatea să-și mărească suprafața arabilă cu peste 100 ha. Pășunea Chereș cum și alte pășuni și fine­țe, aparținînd gospodăriei, au o productivitate foarte scăzută. Cul­tivarea acestora cu plante anuale, furajere sau cerealiere, ar putea aduce gospodăriei un spor de pro­ducție de cel puțin 3.000 tone po­rumb siloz sau 200 tone porumb boabe. Dar consiliul de conduce­re al gospodăriei nu a luat nici o măsură în acest sens, motivînd că terenul „e tare și nu se poa­te ara", deși pe anumite porțiuni se putea începe lucrul. După ploile din ultima vreme, întreaga suprafață de teren poate fi des­țelenită. Totuși, nu există semne că consiliul de conducere al gos­podăriei are de gînd să ia vreo măsură. Este în interesul dezvol­tării gospodăriei să se treacă de ur­gentă la executarea desțelenirilor. Posibilitäfi nefolosite Ö suprafață de teren de 10 ha. apartinînd gospodăriei colectiva din Rădăuți este invadată de ar­bori și arbuști dăunători, iar ca urmare, de aici se obține o pro­ducție cu totul neînsemnată. Lua­rea de măsuri pentru defrișarea și executarea de arături pe supra­fața respectivă întîrzie nejustifi­cat. Consiliul de conducere tre­buie să ia măsuri neintîrziate pentru valorificarea superioară a acestui teren. Anul XVII nr. 4660 4 pagini 20 bani Sîmbătă 1 decembrie 1962 Cu planul anual îndeplinit Muncitorii de la salina Cacica, raionul Gura Humorului, rapor­tează cu mîndrie realizarea pla­nului anual la producția globală, marfă și pe sortimente. Luptînd pentru îmbunătățirea calității pro­duselor și reducerea prețului de cost, ei au dat peste sarcina de plan 380.000 lei beneficii și 182.000 lei economii la prețul de cost. Productivitatea muncii a crescut cu 5 la sută, iar ca urmare a îmbunătățirii calității produse­lor sarea de la Cacica este tot mai mult solicitată de consuma­tori. Printre cei care s-au eviden­țiat în mod deosebit sunt comu­niștii MIenajec Cazmir, Maier Vladislav și Gh. Hopulele de la secția evaporatoare. In cadrul a­­cestei secții s-au economisit 50 tone de motorină cu care evapora­­toarele salinei pot funcționa o lună de zile. Pentru anul viitor muncitorilor de la salina Cacica se revin sar­cini sporite. Prin utilizarea mai rațională a întregii capacități de producție, ridicarea parametrilor de exploatare, reducerea continuă a consumurilor specifice și ridi­carea calificării cadrelor la locul de muncă, ei s-au angajat să ob­țină succese și mai importante in sporirea producției și reducerea prețului de cost. OGLINDA dă La gazeta de stra­d in centrul co­munei Bivol - Să­­veni se regularitate publică cu articole despre cele mai im­portante aspecte ale muncii din gospodă­ria colectivă, se face cunoscută tuturor lo­cuitorilor fruntașilor, se ia po­­ziție critică împotri­va unor lipsuri. De la gazeta de stradă nu lipsesc nici arti­colele despre activi­tatea deputaților sfa­tului popular, a­er­experienta­ganizațiilor U.T.M. și de femei și contri­buția pe care și-o aduc la înfrumuseța­rea comunei. Pe bu­nă dreptate ea e nu­mită oglinda satului. Coresp. M. LAU Aspect din hala fabricii din Suceava. de saci din hirtie a Combinatului de celuloză și hîrtie de ambalaj Sortimentul și calitatea produselor nu trebuie neglijate Colectivul de muncă al fabricii de conserve din fructe — Suceava și-a propus ca în acest an să pună la dispoziția consumatorilor un bogat și variat sortiment de conserve de legume și fructe. In acest scop, sec­ția din Fălticeni a fost complet re­novată și înzestrată cu utilaje noi. De asemenea, pentru o mai bună valorificare a fructelor de pădure, în comuna Brodina, raionul Rădăuți, a fost înființată o nouă secție de pro­­ducție. Mărirea capacității de producție și dat posibilitatea colectivului de ștuncă al întreprinderii să prelucre­ze o mai mare cantitate de legume și fructe. Ca urmare, încă de la data de 1 noiembrie întreprinderea și-a realizat planul anual atît la producția globală cît și la producția marfă. Față de planul la zi, între­prinderea a produs mai m­ult cu 506,5 tone marmeladă, 48,2 tone sirop, 1,9 tone dulceață, 44,9 tone gem, 41,8 tone fasole în saramură și 131,8 tone castraveți murați la butoaie. Dacă din punct de vedere canti­tativ colectivul de aici a obținut unele rezultate, cît privește sorti­mentul și calitatea produselor s-au manifestat lipsuri serioase. Pe 10 luni întreprinderea a avut ca sarcină să producă 50 tone compot de afine și a realizat numai 10,5 tone, un compot de mure din 25 tone pla­nificat a realizat doar 14,5 tone, iar la dulceață de afine, din 10 tone planificate se realizează doar singură tonă. Și la castraveți con­­­­ervați în oțet planul a fost reali­zat în proporție de numai 50 la sută. In realizarea sortimentului, între­prinderea a întîmpinat și unele gre­utăți prin faptul că D.R.E.F. Su­ceava nu și-a respectat obligațiile contractuale privind livrarea canti­taților de fructe de pădure planif­­i­cate. De pildă, din 90 tone de f zmeură D.R.E.F. Suceava livrează fabricii numai 58,6 tone, iar din 30 tone mare livrează fabricii nun­mai circa 17 tone. Nici gospo­­­dariile agricole de stat și colective, care au avut contract cu fabrica să livreze castraveți, nu s-au achitat de obligațiile asumate. G.A.S. Ră­­­dăuți, de pildă, care trebuia să li­­­vreze 80 tone castraveți mici pen­tru conservat în oțel a livrat doar 6 tone. Cu toate acestea, dacă exista mai multă preocupare din partea servi­­­ciului horticol (șef de serviciu toy, Enache Constantin) pentru aprovi­­­zionarea fabricii cu materie prima se puteau realiza mai mari canti­tăți de compot de afine, de zmeură, dulceață de vișine, castraveți în oțet etc. Nerealizarea sortimentului este și o urmare a deprecierii unor fructe care nu au fost depozitate în buna condițiuni și introduse la timp în GH. COPCINSCHI (Continuate în p­ig. 1 3-a). Educație sanitară " în orașul Suceava, comitetul o­­rășenesc de Cruce roșie urmă­rește și sprijină cursurilor sanitare de desfășurarea masă. In primul semestru al acestui an au absolvit cursurile un număr de 315 tovarăși din întreprinderile și instituțiile sucevene, iar 6 cursuri G.P.A.S., cuprinzînd un număr de 120 cursanți, sînt în plină desfă­șurare. De asemenea, 288 colecti­viști au absolvit cursurile sanitare sătești, aceștia fiind de un real sprijin în acțiunile întreprinse de organele sanitare comunale. Agenții poștale sătești Pentru a înlesni locuitorilor din zona de munte efectuarea a di­verse servicii și operațiuni poștale s-a înființat la Păltinoasa o a­­genție poștală sătească. In cursul acestei luni va mai lua ființă o nouă agenție P.T.T.R. sătească în comuna Pîrteștii de Jos, a 23-a a­­gentie de acest fel din raza uni­tății bilantiere P.T.T.R. Suceava­­, Gura Humorului. Spectacolele păpușarilor suceveni După o serie de spectacole pre­zentate pentru cei mici în comu­nele Salcea, Dumbrăveni și Pă­­trăuți, păpușarii fabricii de piese și încălțăminte „Străduința" pre­zintă astăzi, 1 decembrie, și iaine, 2 decembrie, în sala clubului fa­bricii, piesa „Necazurile lui Șuru­­bei". Cu această piesă, păpușarii su­ceveni se vor prezenta în curînd la faza pe țară a celui de-al III-lea Festival bienal al echipelor de teatru de amatori „L L. Caragiale". Zahăr peste plan Moderna fabrică de zahăr „Si­retul" din Bucecea din plină acti­vitate de industrializare a sferei de zahăr. De la începutul sezonu­lui de fabricație și pînă în ziua de 28 noiembrie, colectivul de mun­că al acestei fabrici a produs pes­te sarcina de plan 1950 tone de zahăr. Maistrul Dumitru Diaconu și muncitorii Mihai Apetri, Pavel lofan, Petru Chelaru și Gheorghe Sul­iga au contribuit efectiv î­n obținerea acestui succes. Se ridică un nou bloc Dorohoienii au încercat, zilele acestea, satisfacția de a lua par­te la o altă ofensivă a noului in orașul lor, ajutînd la demolarea clădirilor de pe strada 8 Martie, colt cu Zadurovici. Aici, se exe­cută, în momentul da față, turna­rea fundației la un nou și modern bloc pentru locuințe. Blocul va avea trei etaje, cu­prinzînd 24 de apartamente. O. TEMNEANU va pretutindeni s­ li I.P.f­­­ FJ.L. Rădăuți, ultimul cuvînt a­­supra calității produsului și-l spu­­ne controlorul tehnic de calitate. IN CLIȘEU: inginer Lucia Ada­m­oiu, făcînd recepția unor noi garnituri de mobilă. Foto: D. VINTILA In sprijinul creșterii producției de porumb Alături de celelalte meto­de agrotehnice, un­ rol tant în impor­spori­rea producției de porumb il joacă semințele de hibrizi și soiuri producti­ve, adaptate condițiilor de sol și climă specifice fiecărei zone. In scopul stabilirii unor hi­brizi și soiuri corespunzătoare condițiilor din depresiunea Jijiei (o parte a raionului Săveni, cen­trul și estul raionului Botoșani etc.) Centrul experimental pentru încercarea soiurilor, din comuna Albești, raionul Botoșani, între anii 1960—1952, a efectuat o se­rie de experiențe cu un însemnat număr de soiuri și hibrizi de po­rumb. Agrotehnica aplicată în expe­riențele de încercare a fost a­­proape asemănătoare cu cea folo­sită la cultura porumbului de ma­joritatea G.A.S. și G.A.C., arătu­ră adîncă la 28—30 cm., adminis­trarea a cite 200 kg. superfosfat la ha., ca îngrășămînt de bază,­­dat odată cu arătura, și 100 kg. 'azotat, dat în primăvară, îna­inte de aplicarea lucrărilor de pre­gătire a patului germinativ. Se­­mănatul s-a făcut la timpul op­tim, la distanța de 0,80 m. între rinduri și 0,30 m. între plante, pe rînd, realizînd o densitate de 41.666 plante la ha. Ca lucrări de întreținere s-au efectuat cite 3 prașile manuale. Am căutat să lucrăm în așa fel pentru ca con­dițiile de dezvoltare ale porum­bului să fie cît mai aproape de cele existente în cultura mare, din unitățile agricole socialiste. Vreau să mai adaug că tipul de sol pe care s-au efectuat experiențele corespunde celui existent în N.E. Moldovei (cernoziom levigat în degradare incipientă). Condițiile de climă din anii de experimentare au fost diferite de la un an la altul, fapt ce a creat posibilitatea unei largi ana­lize a însușirilor soiurilor și hi­brizilor luați în concurs Primăvara anului 1960 a fost bogată în ploi (în luna aprilie, de exemplu, au căzut 128 t. pe m.p.). Lunile de vară insă, cu excepția lunii iulie, au fost se­cetoase, simțindu-se lipsa apei in creșterea plantelor. Anul 1961 a oferit condiții excepționale pen­tru cultura porumbului. Din cei 444,4 mm. precipitații căzute în întreg anul, 319,8 l.­m.p. au căzut in perioada aprilie — iulie, in­­fluentînd în mare măsură spori­rea recoltei de porumb. Peri­oada aprilie — iunie din a­­nul 1962 a fost favorabilă culturii de porumb (au căzut 222 l./m.p.). Restul perioadei de vege­tație a fost însă lipsită complet de precipitații eficace asupra plan­telor (în luna iulie au căzut 6,5 l./m.p., iar în august 19,5 l./m.p.). Sub aspect termic, în zona noastră iernile sunt reci, (tempe­ratura medie a lunii ianuarie fi­ind de — 4 grade C), primăve­­rile răcoroase, verile călduroa­se (temperatura ajunge la 38—39 grade C), iar toamnele moderate. Primele brume apar în general după­­ 1 octombrie. Din cele arătate pînă aici, re­zultă că în zona amintită trebuie să cultivăm hibrizi și soiuri care pe lingă o mare productivitate trebuie să fie precoci și rezis­tenți la secetă. Iată, în tabelul alăturat, rezul­tatele obținute de centrul nostru­ Ing. VIOREL PEȘTEANU, șeful Centrului experimental pen­tru încercarea soiurilor, Albești- Botoșani (Continuare în pag. a 3-a). — Cîteva rezultate obținute în urma unor experiențe de încercare a soiurilor și hibrizilor de porumb —­ 1960________1961______1­ 962__ MEDIA Ki A .a i i­­ t t­ s SOIUL f-r 2-2. o _£, ,S" ’S _o ^ -as 3 SAU HIBRIDUL * „ °u * „ ° ’£•§ *„£■>§ ~ ! » -S 0 3 £•§ a°g £.2 Ú-Z2 *2 ^ 2 so Ji-oo go g­• o „ w ^ Q „ ^ 'S, m o j <y >w *-» 15 yin îi a> °r .SJ *7 J* M CB C *■« ÖŰ C3 C *+ bfl LH td* tí 2 bő ^ S' 2 8 .iJ <U tf Z ^ Ut« B P-« -±«5 O^c &< M |0 (M G e. M U £ g* > t, £ Portocaliu de Tg. 1 1 frumos (manor) 3654 loo 3876 too 3725 100 3761 100 6 128 2 Suceava­­ 1______________— 5696 M6 5955 159­ 8 5825 ISS________124 3 A. E. S. - 204 5317 149 S915 *52 —______— 5616 149 7­20 124___ _ H. D. - 101______5044 141 5979___ 154 4961____133.» 5328 142 21.5 127 5 H. D. - 102_____5951 *68 — — 5034 i35,i 5492 146,4 18 127 6 H. D. - 108_____5101 143 —____— 5383 144,5 5242 139.7 8 128 7 H. D. - 109_____4680 131 5533 142 4685 125,7 4966 132,3 7 124 8 H. D. - 203_____6157 172 8429 219 6118 164,2 6931 18,,9 II 135 9 H. D. - 206_____5092 142 —____— 6434 172,7 5763 153,6 13 136 *0 H. D. F. - 208 — — 6828____176 6000____161,3 6414 170,9 7,5 137 11 Odesa - 27________— — 6429 165 5342 143,4 5885 156,8 12 128 12 Insubria - 295 — — — — 6311 169,4 6311 168,2 13 128 Crește mișcarea inovatorilor La uzinele textile „Moldova" din Botoșani, mișcarea inovato­rilor — în continuă creștere — aduce o prețioasă îmbunătățire procesului tehnologic. In acest an au fost depuse la cabinetul teh­nic 61 inovații, dintre care 23 se aplică in producție cu re­zultate rodnice. Printre inovațiile cele mai va­loroase se numără și aceea a me­­canicului Petru Sumănaru. Ino­vatorul a conceput și realizat o presă pentru demontarea iambu­­­rilor la ringuri și mașinile de răsucit. Față de vechiul sistem, această presă ușurează munca e­­chipelor de întreținere și evită degradarea mașinilor. „Nou sis­tem de pretorsori la flyere" se întitulează una din inovațiile rea­lizate de maistrul Vlad Georges­­cu din sectorul filatură. Prin a­­daptarea acestor pretorsori se poate lucra la flyere cu o tor­siune redusă, ceea ce duce la creșterea producției și îmbună­tățirea calității firelor. I ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»♦»♦»♦»♦ [UNK]»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»♦ [UNK] [UNK]»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]fr­»'/ ! „Descurcăreții44 ! Deși pe cale de dispariție, ase­menea specimene se mai întîlnesc pe ici, pe colo. Pot fi identificate cu ușurință după masca zîmbărea­­ță, slugarnică — And sînt lăsați de cei din jur să-și facă mendrele de „descurcăreți“, ori după ieșirile­­ vulgare, atunci And li se „înfan­­­­dă“. Cert e că ——­­—»­* T socialistă nu con­­­­stituie un medi­u prielnic pentr­u înmulțirea aces­­­tui tip de „des­­­curcareți“, ci , dimpotrivă. Totuși, așa cum spu­­n neam, mai există... ^ Dar să-i studiem în acțiune. 4 Tu, cetățean civilizat, in drum X spre locul de muncă sau la in­­­­toarcere de la serviciu, intri, să 7 zicem, la alimentara. Firesc, nu dai 7 buzna peste ceilalți cumpăr­ători, X deși ești grăbit. Așa cum este fru­­­­­mos și civilizat, te așezi la rînd , și aștepți 2—3 minute, după caz, pînă să fii servit, iată, însă, că X intră un „descurcăreț“. Aruncă o­­ privire „de sus“ celor care, în­­ vocabularul său, sînt „fraieri“ că X așteaptă și, fără nici o jenă, se­­ adresează direct vînzătorului ! — Maestre: întărește-mi și mie ♦ un kil de... ♦ In acest timp, ca un răspuns la­­ privirile mustrătoare ale „fraieri­­­ tor“, „descurcărețul“ își consulta­u printr-o mișcare reflex ceasorniccul. „Mă grăbesc, ce vă uitați așa X 'a mine“, vrea să spună dumnea­­l­­ui. Parcă ceilalți n-ar avea și ei X treburile lor, numai el este ce X este și de, e grăbit... Doamne se­­­­rește să încerce cineva să-i atragă X atenția! Se face foc, în loc să-i X­ie rușine. ♦ Dar de ce-am X ascunde-o, întîi­ T 7­nim și destule X­­ „descurcărețe“, * fie de felul se­ X­menului lor de T mai sus, fie dintre acelea care ori­ X­ând și oriunde își găsesc cite o * „prietenă", care să le... ajute să nu-i bage în seamă pe ceilalți cum­părători care așteaptă să fie serviți. Chipurile, și ele-s... grăbite. Zilele trecute am intrat și pe la agenția C.E.C. De, ca-n „Săptâ­­mina economiei“. Cam aglomera­ție la ghișee. Intră și un „des­curcăreț“. Ați ghicit unde s-a o­­prit. Direct la ghișeu: „Vreau să economisesc și eu...“ Numai că cineva i-a spus-o de la obraz : — Bine, bine, la C.E.C. se eco­nomisesc banii, dar nu și buna cu­viință... Dacă l-ați fi văzut ce mutră acră a făcut­... De fapt, ideal ar fi fost să-l vadă toți „descurcă­reții“. Le-ar fi prins bine. Poate se lecuiau. M. T. L-l-4 ■»♦ + ♦>♦ ♦ ♦ [UNK] ♦ ♦ fL»4»4»4444

Next