Zori Noi, februarie 1963 (Anul 16, nr. 4712-4735)

1963-02-01 / nr. 4712

Clișeul de față vi-1 înfățișează, la locul de muncă, pe Ion L­u­­chian, șef de brigadă la secția strungărie a T.T.L. „Metalurgica“ Rădăuți. El execută piese de bună ca­litate și își depășește planul de producție. Foto: D. HUȘEA.NU Condiții buune HSÎSL­ în prima parte a lunii ianuarie, la Filatura de in și cânepă din Fălticeni s-au întimpinat mari greutăți în realizarea sarcinilor de producție, pricinuite de tem­peratura scăzută care provoca fi­brei o mare uscăciune. Ca urma­re, la firul 5 pentru sart se produceau pe mașină cite 60 kg. In loc de 100 kg. planificat, iar la firul 5 pentru furtune textile se realizau circa 80 — 90 kg. In loc de 130 kg. cit prevedea pla­nul. Spre înlăturarea acestei de­ficiențe a fost îndreptată atenția întregului colectiv. Prin racorda­rea la rețeaua de alimentare cu gaz metan, la data de 15 ianuarie s-a adaptat și cel de-al doilea cazan necesar termoficării între­prinderii. Se asigură astfel încăl­zirea normală a secțiilor și hale­lor. Totodată, s-au luat măsuri de umidificare în secții care, pe lîngă influența pozitivă asupra procesului tehnologic, creează și condiții de muncă mai bune. Mă­surile luate au făcut ca în a doua parte a lunii ianuarie la firele a­­mintite să se obțină, pe mașină, cite 120 și, respectiv, 140 kg. HEI URARE PERMANENTA, MULTILATERALA Ni se pare deosebit de utilă o răiscuție despre posibilitățile ți mij­loacele folosite în scopul creșterii productivității muncii, cunoscut fiind rolul hotărîtor al acestui indicator in întreaga activitate economică. Ti­­lîînd­ seama de faptul că în anul 1962 întreprinderea și-a realizat productivitatea muncii în proporție de 108 la sută, vrem să ne aducem contribuția la această discuție, îm­părtășind din propria noastră expe­riență. Locul de frunte între măsurile a- --------- = Ce­­i,­care îl ocupă, fă­ră îndoială, urmă­rirea atingerii vi­tezei zilnice de lucru. Defalcarea —....—..............­minuțioasă a pla­nului de producție pe secții, formații de muncă și oameni, înscrierea lui in grafice completate zilnic au făcut ca sarcinile de producție să fie în­deplinite ritmic, aceasta influențînd po­zitiv asupra productivității muncii, prin folosirea intensivă și rațională a mașinilor, s-au obținut indici de utilizare a acestora cu mult supe­riori celor real­iați în anii prece­denți. In întreprindere s-a născut ți aplicat o inițiativă valoroasă și anume urmărirea folosirii fondului de timp al mașinilor nu numai pe baza fișelor obișnuite, ci și după consumul de curent electric înregis­trat la contoar, din oră în oră. A­ceasta ne-a dat posibilitatea să cu­noaștem în permanență cum au funcționat mașinile, să luăm opera­tiv măsurile necesare. Iar, ca ur­mare, s-a ajuns la un coeficient de utilizare a m­­șinilor de 70 la sută din fondul de timp calendaristic. Extinderea mecanizării a fost un alt factor important care a contri­buit efectiv la creșterea productivi­tății muncii. la întreprindere s-au introdus, pe posturi de lucru, peste 80 de dispozitive, astfel încît indi­­ c ANCHETA NOASTRĂ cele de mecanizare la producția de bază a ajuns la 63,8 la sută, față de 60 la sută planificat. Ne-am­ îngrijit îndeaproape și de buna or­ganizare a muncii, în ața­lel ca aceasta să ducă la folosirea judi­cioasă a forței de muncă, la obți­nerea unui randament sporit. Apli­carea sistemului de organizare a muncii pe posturi specializate, folo­sirea la reparații a celei mai avan­sate tehnologii și cursurile de cali­flrat/P Kninfire tpu­nnliffÎA a fi prărut loc de muncă au avut partea lor de contribuție la creșterea produc­tivității. Nu putem trece cu vederea peste un alt factor hotărîtor, și anume, întrecerea socialistă. Organizată pe baza unor obiective concrete și mo­bilizatoare, a căror îndeplinire a fost pe iminent urmărită și popu­larizată, întrecerea socialistă a în­suflețit în muncă întregul colectiv, a stimulat eforturile și inițiativa lucrătorilor. Față de realizările anului trecut, productivitatea muncii urmează să crea­că în acest an cu 7,2 la sută, la care se mai a­­daugă încă 1,0 la sută, angajament luat de colectivul întreprinderii noas­tre. Desigur că o creștere a productivității muncii cu 8.2 la su­d nu-i o sarci­ă ușoară. Totuși, sîntem convinși că ea poate fi realizată prin aplicarea în con­tinuare a unui compl­x de măsuri tehnice și organizatorice eficiente. P. UN G­U­LE­RI IV — director. DAVID CHITLARU — secretarul organizației de partid, și GH. PE­­TRESCU — muncitor, Uzina de reparații Botoșani. (Continuare în pag. a 2-a): măsuri aplicate pentru creșterea product­ivi­tăți­i muncii ? Brigăzi medicale complexe La Găinești, Rîșca, ca și în alte locuri îndepărtate, de munte, mun­citorii forestieri de la aceste sec­toare au fost deseori vizitați, în ultimul timp, de trei brigăzi medicale membrii celor complexe, organizate de secția raională sa­nitară din Fălticeni. Pe lângă spri­jinul acordat cadrelor medico - sanitare ce activează în cele două dispensare locale, medicii de spe­cialitate, membri ai acestor bri­găzi, au dat consultații muncitori­lor forestieri și familiilor lor și au ținut conferințe de educație sanitară. Pentru o cea mai bună deservire medicală a muncitorilor de la gurile și sectoarele de ex­ploatare din raza întreprinderii forestiere Fălticeni, există în pre­zent un număr de peste 40 de pos­turi sanitare de prim ajutor, fixe și mobile, și 6 secții de Cruce Ro­șie Coresp. ANA OFFENBERG Concu irs „Cine știe cîștigi“ La Păltiniș, în cadrul învăță­­mîntului agrozootehnic de masă, Inginerul C. Ungureanu a organi­zat recent un concurs „ Cine știe cîștigă“ pe tema : ,Solul, p­rincipal mijloc de producție"L­a concurs au participat 14 co­lectiviști din satele Păltiniș Grivița. Cele mai bune răspun­si suri le-au dat colectiviștii din G­rivița, realizînd și un număr mai mare de puncte Ciștigătorii premiului I, constînd din obiecte în valoare de 250 lei, au fost co­lectiviștii Nicolai Ianea, din Gri­­vița și V. Filip, din Păltiniș. Coresp. G BARBACARU 4444 4*­ 44-4 Árul XVII nr. 4712­4 pagini 20 bani Vineri 1 februarie 1963 Citiți în pag. a­ V-a­­ — Răspunsul adresat de N.­u . Hrușciov la mesajul lui Rolt­ Elias. ! — In subcomisia O. N. U. A pentru problemele discrimină­­­­rii rasiale. j — Lucrările Consiliului E­­­xecutiv al Federației mondia­­­le a orașelor înfrățite.­­ — Declarațiile lui Mac­­­millan.­­ — Semnificația întreruperii­­ tratativelor de la Bruxelles. I Noutăți la cabinetul tehnic Anul acesta, la cabi­netul tehnic de la Uzi­nele textile „Moldova“ di­n Botoșani au fost înregistrate noi propu­neri de inovații și ra­ționalizări. Aplicare­a­ lor va avea ca urmare perfecționarea procesu­lui de producție, îm­bunătățirea continuă a calității firelor și țesă­turilor. Printre princi­palele propuneri de inovații și raționalizări înregistrate, la aplica­rea cărora deja se lu­crează, se află : „Me­canizarea așezării țe­vilor de bătătură în grătare”, „Dispozitiv de prelucrare a firelor de celofibră pe mașinile automate de canetate, „Dispozitiv pentru ab­­sorbția seam­i de pe războaie“ și altele. Printre inovatorii frun­­tari di­n acest an se află Eugen Grasu, Ni­colae Roman, Pavel Lișneanu, Ioan Barac și Beno Weinstein. Nicolae Radu este sortator la combinatul forestier -A V-a aniversare a R.P.R.* din Fălticeni. Acordînd o deosebită atenție sor­tării, el contribuie la creșterea procentului de calități superioare Și își depășește planul, în medie, cu 10—15 la sută. , Foto : D. VINTILA Pregătiri intense .Anul tiolista, Í.I.II .Lupta pentru pace* din Dorohoi are ca sarcină de plan să producă 15.000.000 bucăți cără­mizi presate față de 10.800.000 bucăți fabri­cate în anul 1962. O­­dată cu aceasta, sar­cini sporite îi revin și în legătură cu îmbunătăți­rea calității cărămizi­lor.­­ Pentru îndeplinirea în cele mai bune con­diționi a sarciilor a­­zilate, se fabrica de cărămizi a întreprinde­rii se fac intense pre­gătiri. Fabrica se re­construiește complet, fiind scoasă în întregi­me vechea instalație motrică și înlocuită cu motoare electrice. Tot­odată, este în curs de montare o nouă presă vacum, iar pentru îm­bunătățirea calității se montează un curățitor de argilă. Toate utila­jele necesare au fost procurate și, înainte de montare, sunt revizuite. De menționat că grupul de construcții din Do­rohoi depune eforturi su­ținute în scopul ter­­minării la timp și de calitate a lucrărilor de construcții-montaj. Candidatul Dumitru Catrinari In evidențele existente la Sfa­tul popular Cimpulung găsim și deputații fruntași ai sfatului popu­lar orășenesc. Citim : Dumitru Catrinari, muncitor cooperator, Aurel Robciuc, profesor - maistru, Gavril Rațiu, muncitor, Boris Di­­mov, medic, Elena Grigori, acti­vistă a sfatului popular, Ion Ca­­targiu, Mihai Marine­scu Ecateri­­na Maruseac... De numele lor și al celorlalți gospodari ai orașului sunt legate o serie de înfăptuiri. In ultimii ani s-au asfaltat 10.936 m.p. străzi, amenajarea a 8.278 m.p. trotuoare, asfaltarea pielii orașului pe o suprafață de 1.600 m.p., modernizarea de străzi, con­struirea a 17 poduri și a două punți din beton, îndiguirea apelor pe o lungime de peste 1.300 m.l., lărgirea spațiilor comerciale cu încă 1.232 m.p. și multe altele, care au contribuit la înfrumusețarea orașului... ...Ianuarie 1960. A avut loc depuner­ea candidaturii tov. Dumi­tru Catrinari în circumscripția e­­lectorală orășenească nr. 17. In procesul verbal încheiat al unei se menționa că D. Catrinari a contri­buit la dezvoltarea cooperativei meșteșugărești din localitate, că este un muncitor cinstit, harnic și desfășoară o bogată activitate obștească. La alegeri, toți cetățe­nii i-au acordat votul, cu încre­dere. Să citim în cîteva dări de sea­mă care oglindesc activitatea des­fășurata de deputat și de comite­tul de cetățeni din circumscrip­ția orășenească nr. 17 In 1961, cetățenii din circumscripție au așternut pietriș și au nivelat stra­da „Ciprian Porumbescu", au lă­pat un puț absorbant căptușit cu scin­dări la o cișmea publică etc. De­putatul și membrii comitetului de cetățeni au mobilizat locuitorii la achitarea datoriilor către stat, la combaterea unor dăunători ai culturilor. In anul 1962 a fost bine în­treținută albia pîrîului ce traver­sează circumscripția, s-a așternut pietriș pe strada N. Iorga, a fost construit un podeț pe strada Li­bertății. Cetățenii din circumscrip­ție au fost lămuriți de către de­putat să-și achite la timp toate îndatoririle către stat etc. Stimularea activității rodnice a deputatului a fost imbold spre noi succese. Comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc Câmpu­­lung i-a adus mulțumiri și l-a felicitat pe deputatul D. Catri­nari pentru activitatea ce a de­pus-o în scopul înfrumusețării o­­rașului. O scrisoare de felicitare a primit deputatul și cu ocazia celei de-a 15-a aniversări a proclamă­rii Republicii Populare Romîne. In scrisoare se spune, printre al­tele: „Vă mulțumim pentru mun­ca desfășurată in circumscripție în cadud comisiei permanente pentru comerț și bună deservire și pentru activitatea in comisia de împăciuire.. •k Ianuarie 1963. Intr-o casă din circumscripție s-au adunat din nou cetățenii pentru a propune un candidat în vederea alegerilor de la 3 martie. N-a fost nevoie de o caracterizare amănunțită, pentru că toți îl cunoșteau pe tov. Dumitru Catrinari, propus drept candidat din partea birou­lui orășenesc al F.D.P. Oamenii au sprijinit cu dragoste și căldu­ră propunerea făcută. Dumitru Catrinari este conștient de încrederea ce i se acordă și, prin activitatea sa rodnică, justi­fică această încredere. A. 1. Cr­ONICĂ ELECTORALĂ S-au terminat depunerile de candidaturi și înscrierile în listele de alegători Intr-un număr de 376 de cir­cumscripții electorale ale orașelor de subordonare raională și în 6.692 de circumscripții electorale comunale din regiunea noastră au fost desemnați candidații FDP pentru alegerile de deputați în sfaturile populare, care vor avea loc la 3 martie a.c. Cu aceasta, acțiunea de depunere a candida­turilor s-a incheiat. De asemenea, s-au întocmit lis­tele de alegători în toate orașele de subordonare raională și in co­munele regiunii, in care au fost trecute numele cetățenilor cu drept de vot. La adunările pentru desemna­rea candidaților F.D.P., organiza­te pe circumscripții electorale, au luat parte peste 316.000 de oameni ai muncii. Dintre ei, un număr de, 26.000 de cetățeni au luat cuvân­­tul pentru a susține candidaturile propuse sau pentru a face diferi­te propuneri gospodărești. Cele peste 3.800 propuneri fă­cute de către cetățeni in adună­rile pe circumscripții se referă în special la mai buna gospodă­rire a orașelor și satelor i­au ca scop întărirea economico - orga­nizatorică a G.A.C. ai redarea­t?» noi terenuri agriculturii. In campania electorală, sute de formații artistice de amatori, pre­cum și formații ale Instituțiilor artistice de stat din regiunea noa­stră prezintă spectacole la cămi­nele culturale, colțurile roșii etc. Pina în ziua de 31 ianuarie a.c., au fost prezentate sute de pro­grame artistice, la care au parti­cipat peste 127.000 de spectatori IN ÎNTÎMPINAREA primăverii . Repară tractoarele și mașinile agricole H­ărnici. Avînd în vedere importanța ce o prezintă pregătirea din timp a semințelor pentru insămințarea culturilor de primăvară, lucrăto­rii G.A.S. Socrujeni — Botoșani, au condiționat deja întreaga can­titate de sămință necesară ca: 6.000 kg. floarea - soarelui, 2.000 kg, ovăz, 6.000 kg măzăriche etc. De asemenea, din timp ei au tri­mis și probe la laboratorul pen­tru controlul semințelor din Bo­toșani. Brigăzile I-a și a II-a de cîmp, conduse de Andrei Patache și respectiv Reghina Opaschi, au muncit cu multă hărnicie la selec­ționatul semințelor. Tot în aceste zile, la G.A.S. Socrujeni, pe o suprafață de 50 hectare însămînțată cu grîu, cu fl­uturul oilor, a fost spartă crus­ta formată la suprafața zăpezii, inlăturind prin aceasta pericolul asfixierii plantelor. Experiența anului trecut a dovedit încă odată că de executarea la timp și de bună calitate a repara­țiilor depinde buna funcțio­nare, în toate campaniile agricole, a tractoarelor și mașinilor, obținerea unor cantități sporite de produse la hectar, în 1962, dînd atenție reparațiilor și ex­ploatării raționale a mași­nilor, S.M.T. Dîngeni a reușit să depășească planul anual cu 27 la sută, să re­ducă prețul de cost pe ha. a.n. cu 3 lei, iar multe gospodării colective să re­­colteze producții mari de pe tarlalele lucrate de S.M.T. Hotărîți ca și în acest an să dobîndească succese tot mai mari în munca lor, me­canizatorii S.M.T. Dîngeni, îndrumați de către organi­zația de partid, antrenați în întrecerea socialistă, depun eforturi susținute pentru e­­fectuarea într-un timp cit mai scurt și de bună cali­tate a lucrărilor de revizui­re și reparare a utilajului. Organizîndu-și munca de reparații pe ansamble și subansamble, mecanizatorii de aici au pus în stare de funcțiune 86 tractoare, 130 pluguri, 52 semănători de cereale, 60 semănători de porumb și al­e mașini și utilaje agricole. Stadiul lu­crărilor de reparații putea fi și mai înaintat dacă nu ar fi lipsit o serie de piese din a căror cauză unele tractoare stau neterminate. Lucrurile s-ar fi rezolvat ușor în cazul cînd Ba­za de aprovizionare nr. 14 din Botoșani ar fi asi­gurat și pus la dispoziț­a S.M.T. Dîngeni, ca de altfel și a altor S M.T., unele piese absolut necesare ca: pinioane, tamburi frînă, ax satelit, rulmenți, pistoane și alt­­e. Dar asemenea piese nu se găsesc nici a­cum în depozitul ba­zei susține D. Bucovanu, directorul S.M.T. Dîngeni. Cu toate aceste greutăți, co­lectivul stațiunii depune e­­forturi susținute pentru a executa reparațiile la vreme și de calitate superioară. în același timp, mecanizatorii s-au angajat ca în acest an, pe lîngă lucrări de bună ca­litate care să sporească simțitor producția agricolă în G.A.C., să ridice pro­ductivitatea pe tractor cu 10 ha. a.n., iar prin redu­cerea prețului de cost, să realizeze peste 100.000 lei economii. T. TOMA In aceste zile de iarnă, mulți colectiviști de la G.A.C. din Botoșani au de lucru la sec­torul legumicol. Iată-L tn clișeu, pe colectiviștii Marin Grigoraș, Gh. Jebhel și Ioan Mtndrescu, lucrind in seră. . Deși-i încă plină iarnă și-i un­­ ger de te frige ca fierul roșu, cum spune unul dintre fierarii colectivei 4 din Leorda — Botoșanilor, colecti­vi­viștii de aici au pornit-o cu mare zor în întîmpinarea primăverii. Nici zăpada abundentă și nici gerul nu-i sperie pe acești harnici gospodari. E vorba doar că și-au luat angaja­mentul să smulgă pămintului în a­­­­cest an recolte mai bogate. Și la ei Í cuvintu-i cuvînt. X Mai deunăzi, în timp ce 20 de­­ sănii transportau la ci­mp gunoiul de 4 grajd aburind, la sediul gospodăriei , un grup de oameni țineau sfat. Era Mihai Deică, președintele­ X­avei Lebușcă, incinerat agronom *al colectivei, Ilie Hm­as, secretarul •*a organizației de partid, Gheorghe­ ­ Dupac, secretarul comitetului co­munal de partid, precum și toți bri­gadierii. Părerea lor era că, totuși, nu-s de laudă cu­ căratul gunoiului. s­ i ~ -j:_ i - t --- urc|)t­­­ CU 4 U gl ULIU LII UC gume am dus vreo 60 de tone de bălegar, iar pe tarlalele destinate sfeclei și porumbului „5.000” — ales 240 tone. Dar trebuie să recu­noaștem că-i puțin. Treaba asta încă nu-i așa de chibzuit organizată. Numai la brigada de la Dalina mer­ge ceva mai bine. — Apoi, trebuie să începem de acum să aducem de la Bucecea a­­mendamente calcaroase. Avem doar terenuri acide. Va fi foarte bine dacă vom da cite 2000 kg amen­damente calcaroase la hectar pe tarlaua cutare și pe cutare... — O altă urgență-i repararea plu­gurilor, grapelor și celorlalte unelte. — La Dolina au și fost reparate primele pluguri. _ n„ t-j.1 t­ _.. . ne tu * rut» loie—e cine știe ce de făcut: un șurub­ici, unul dincolo și... gata! Ce mai vor­bă, in urmă­oarele zile, toate cele 50 de pluguri vor fi gata de revi­zuit și reparat. Și discuțiile au continuat. Des­pre invățămîntul agrozootehnic s-a vorbit mai mult. S-au spus și lu­cruri bune, dar și rele. Bune, lec­țiile au început să se țină cu regu­laritate in ultima vreme, se duc dis­cuții interesante și se dau exemple din cadrul gospodăriei colective, bine pregătiți și de cursanții Elena M. Rusu, laudă sunt Nicolae Dănilă, Dumitru Avasilenco, Mihai Păduraru, Ioan Zugravu. Rele: frec­vență slabă și iar frecvență slabi la toate cele trei cercuri, dar mai ales la rfil pentru rtertura hinitvm­- /„ --------------- ----------------------------------------* * ', care prezența medie este de 35 de elevi, față de 65 înscriși. — Nu, așa nu mai merge­, Trebuie să discutăm din nou cu toți cei ce absentează. Brigadierii­­ răspund de mobilizare. Dar ne vom­­ ocupa și noi, ceilalți, de această pro­b­ll­mă. Și acum, fiecare la treabă!—X a încheiat ședința Mihai Deică. X trebuie să inti­pinăm cum se cu­ T­vine primăvara ! — a mai adăugat el. * Ceilalți au clătinat din cap o apro­bare și s-au dus la treburile lor. DUMITRU TÚRJA • C­uvîntu-i cuvînt Activități variate, atractive Pentru mulți colectiviști din Ilișești, raionul Gura Humorului, a devenit o obișnuință faptul ca aproape în fiecare după amiază să treacă pe la punctul de agita­ție. Ei sunt atrași de activitățile ce se desfășoară aici. In ultimel­e zile, la punctul de agitație s-au făcut expuneri pe teme interne și externe, s-a discutat despre ac­tivitatea sfatului popular comu­­nal, a fost organizată o călătorie imaginară pe hartă despre : „Cum va arăta țara noastră în 1»65”. Au mai avut loc, de asemenea, o seară literară pe te­ma ” .Alegerile din trecut oglin­dite în literatură", un jurnal vor­bit: „Dacă vii la noi In sat" alte manifestări, la a căror orga­și nizare șî-au adus contribuția to­varășii Gh. Andronic, Samoila Pavlov, V. Guleac, Gh. Tudose, Valeria Vicol și alții Coresp. DUMITRU TITI * * * Despre activitatea ce se desfă­șoară in campania electorală ne-au mai scris și mulți alți to­varăși, printre care : T. Balașa, din comuna Drăceni, Gh. Zaiț — Sâveni, V. Trușcan — Stroiești, I. Ifrim — Frasin, Gh. Sofian — Bâlăceanu, P. Popa — Fundul Moldovei, A. Diaconescu — Cala­­findești, E. Frunză — Boroaia, S. Uiică — Bucecea, G Toader — Nisipitu, J. Wexler — Botoșani, V. Schipor — Bivolărie, V. Me­­linte — Satul Dornei și Gh. Bu­­rac — Săveni.

Next