Zori Noi, noiembrie 1963 (Anul 16, nr. 4943-4968)

1963-11-03 / nr. 4945

T Jh y T b Nr. 4943 Ce se ascunde la „umbra“ construcțiilor zootehnice frumoase La marginea comunei Iaslovăt- Rădăuți unde sunt amplasate con­­­strucțiile zootehnice totul pare lucrat cu gust și pricepere. Așa și este. Cele patru grajduri ale gospodăriei colective din locali­tate au la bază solide temelii de piatră, iar pereții sînt ridicați din chirpici bine lucrați. Lemnăria, de asemenea, este prelucrată de mîini ce se dovedesc stăpîne pe meserie. Acoperișurile lor sînt din draniță, iar în interior, la două din cele patru adăposturi, s-a și instalat lumina electrică. După cum se vede... condiții din cele mai bune pentru iernatul animalelor. Și poate că așa ar fi dacă celor 275 de taurine și 97 de porci le-ar fi suficiente nu­mai zidurile, acoperișul și lumi­na electrică. Animalelor, pentru ca să dea producții mari de car­ne și lapte in perioada de­­ tabu­latie,, le sunt necesare însă și jgheaburi bune pentru alimenta­ție, bazine pentru preparatul fu­rajelor, apă din abundență si bineînțeles... suficiente cantități de nutrețuri. In această privin­ță însă se stă slab la sectorul zootehnic din Iaslovăț. In prezent echipa de construc­tori lucrează intens la cel de-al cincilea grajd. Și acesta este necesar, iar la el lucrările sunt mult avansate. Ceea ce-i gre­șit însă aici este că meș­terii constructori nu fac o treabă bună pînă la capăt și apoi să înceapă alta. Așa au procedat pînă acum la toate adăposturile. Nici unul din ele nu este podit și nici uluce trainice pentru fu­rajarea animalelor nu găsești peste tot. Fie că sunt construiti provizoriu, cu fundurile desfăcu­te, ceea ce duce la o mare risipă de furaje, fie că lipsesc cu to­tul. De asemenea, pînă acum nu s-a construit nici un bazin­ pentru preparatul furajelor. La un sin­gur grajd există o cadă pătrată confecționată din scindură, care s-a dovedit a fi practică și eco­nomicoasă in furajarea animalelor, așa după cum s-au convins și în­grijitorii de aici. La restul graj­durilor nici vorbă să se ia ase­­­menea măsuri, deși există în ma­gazie destul ciment neîntrebuințat. îngrijitorii de aici își amintești de anul trecut, cînd au întîmpinat mari greutăți în ce privește ali­mentarea cu apă a animalelor. Cu toate acestea consiliul de condu­cere n-a luat pină acum nici o măsură în acesată direcție. Sin­gura fintînă existentă în acest moment nu­ satisface nici pe de­parte necesarul de apă. Dacă pen­tru asigurarea unor condiții bune pentru animale se cer grabnic înlăturate lipsurile amintite, con­siliul de conducere nu trebuie să uite că este nevoie, în același timp să asigure condiții bune și îngri­jitorilor ce lucrează în acest sec­tor. După cum se știe, doar la un singur grajd există o cameră amenajată în acest scop, pe cînd la celelalte nici nu s-au început pregătirile necesare. Cu grabă și cu lipsă de răs­pundere s-a lucrat la cocina de porci. Dușumeaua și boxele sunt de proastă calitate. Podeaua, de exemplu, neavînd o suficienta înclinație, face ca toată murdăria să se strecoare printre scînduri, sau stînd deasupra ei, întreține în permanență un­ așternut umed și murdar. Urina și toată mur­dăria din boxe se colectează nu­mai intr-o mică măsură în ri­gole și mai mult sub podea, deoa­rece rigolele sunt defectuos lu­crate. De altfel nici nu poate fi evacuată urina din grajd din cauză că nici canalizarea nu este terminată. Un alt neajuns care trebuie de urgență remediat e sistemul de­fectuos de construire a boxelor. Aici nu s-a ținut seama de nor­mele existente la asemenea con­strucții, s-a făcut risipă de ma­teriale și în plus mult s-a în­greunat alimentația porcilor (troa­ce interioare cu fundul plat în loc de cele cu profil triunghiular și jumătate afară) iar portițe de acces la boxele pentru purcel nici nu sunt. De aceea, îngriji­torul cînd face curățenia sau hrănirea e nevoit să execute a­­devărate curse cu obstacole pes­te boxe. Așa stînd lucrurile, se înțelege de ce s-a obținut pină acum la această gospodărie o produc­ție de numai 4 purcei înțărcați pe fiecare scroafă în loc de 7, și de ce există tineret pus la îngră­șat în greutate de numai 40 de kg. la vîrsta de 7 luni și altele. Inex­plicabil este însă cum de consi­liul de conducere, organizația de partid, comuniștii de aici n-au luat la timp măsurile necesare pentru înlăturarea deficiențelor semnalate. Trebuie ca organiza­ția de partid și consiliul de con­­­ducere să analizeze de urgență starea din sectorul zootehnic și să ia cele mai bune măsuri pen­tru ca acesta să devină pentru gospodărie un important izvor de venituri. Sunt condiții și este de neîngăduit ca ele să nu fie puse în valoare. T. TOMA Prin contribuție voluntară Pentru anul acesta, colectiviștii din comu­nele raionului Fălticeni au votat în adună­rile populare construi­rea unui număr de 22 de obiective și încasa­rea din contribuție vo­luntară a unei sume de peste un milion de lei. La aceasta s-au mai adăugat și cei a­­proape 500.000 lei, cre­dite acordate de sfatu­rile populare regional și raional, în comunele Rișca, Forăști, Dolhas­­ca, Rădășeni și Băi­­șești, unde comitetele executive s-au preocu­pat de încasarea la timp a sumelor stabi­lite în adunările popu­lare și unde lucrările necalificate s­au făcut prin muncă patriotică, construcțiile planificate au fost date în folo­sință la timp. Astfel, s-au dat în folosință școlile cu 8 săli de clasă din Dolhasca și Negoiești, iar un număr de 8 școli cu 4 sau 5 săli de clasa sunt in curs de finisare. De a­­semenea, în satul Buda din comuna Rișca s-a construit un cămin cul­tural la care s-au fo­losit materiale din re­surse locale și întreaga manoperă s-a executat voluntar, realizîndu-se astfel o economie de circa 53.000 lei. In total, anul acesta în comuna Rîșca s-au e­­fectuat peste 12.000 ore de muncă patriotică la construirea diferitelor obiective, realizîndu-se economii de zeci de mii de lei. Același lucru se poa­te spune și despre co­muna Forăști, unde s-au făcut anul acesta aproape 7.000 de ore muncă patriotica, reali­­zîndu-se și aici însem­nate economii. Coresp. A. OFFEMBERQ UU împăduririle de toamnă să se execute în timpul optimi .Urmare din pagina s-a­ plantat in toamna aceasta, trebuie să asigure controlul și supraveghe­rea acestor lucrări cu tehnicieni și ingineri pentru fiecare șantier, pu­­nând un accent deosebit pe folosirea materialului de plantat ce se înca­drează în condițiunile Statului și a in­strucțiunilor M.E.F., pe pregătirea solului încă din primăvară, pe teh­nica de execuție a lucrării propriu­­zise. Printr-un decret al Consiliului de Stat al R.P.R. s-a trasat rolul Economiei Forestiere Ministe­sarcina de a planta plopi de-a lungul dru­murilor naționale, regionale, raio­nale, comunale, a cursurilor de ape și a canalelor de irigație și de de­secare. Aceste aliniamente cu plopi vor îndeplini un rol important, da­torită întinderii apreciabile pe care o pot lua și numeroaselor posibilități de a se combina cu diferitele folo­sințe ale terenului, fără a prejudicia culturile agricole. In ceea ce vește producția unui kilometru pri­de plopi euroamericani plantați în ali­niamente pe un singur rînd, aceasta egalează și uneori depășește pe a­­ceea a unui han de plantație sub forma de masiv în condiții staționare identice. întreprinderile forestiere mai sus amintite și ocoalele silvice trebuie să acorde o importanță deosebită executării acestor aliniamente folo­sind puieții cei mai viguroși și mai bine conformați, nepermițînd a se planta sub nici un motiv puieți de plopi care să aibă mai puțin de 2 m­. înălțime. încă din vara anului trecut, bi­roul comitetului regional de partid, analizînd dinamica lucrărilor de re­facere a pădurilor, a acordat mare atenție extinderii la noi in re­­­giune a speciilor repede crescătoare și în mod deosebit a plopului, creă­rii de aliniamente cu plop, in sprijinul dezvoltării acestei venind ac­țiuni prin aprobarea înființării unei pepiniere centrale de foioase la Sal­­cea. Aceasta va produce puieți de foioase pentru întreaga zonă fores­tieră de cimpie, inclusiv producerii puieților de plop pentru nevoile uni­tăților socialiste din agricultură (G.A.S. și G.A.C.) și a gospodării­lor personale. Tineretul de pe cuprinsul regiu­nii noastre, care a sprijinit în mod deosebit campaniile de împădurire de pînă acum, este chemat ca, îm­preună cu sfaturile populare și or­ganele silvice, să execute aliniamente, lucrare de mare aceste im­portanță. g-aiiiuiiuiiiiiiliHniiiiiHiutJiiiiiiiiiiiitiiiiiiuiuiiaiiHiniiiuaiitiiiimiiEiniiiMiiiiiiiiiiuiHiHiCMiiniMiioiiiiamiiluuliliJMiwiammHimiiiiiiiiniiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiinHiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiniiiiiiiiimf; • NOTE• NOTE• NOTE • Pană de... neglijentă ! închipuiți-vă că pentru a a­­­junge la gară ca să prindeți­­ trenul cu care vreți să călăto­­­­riți aveți de mers o distanță­­ oarecare cu autobuzul. Dar, în­­ mijlocul drumului, autobuzul se­­ oprește brusc din cauză că... = i s-a terminat benzina. O se­­ faci cu trenul care nu așteap­­i tă, sau în căzui că ești gra­și bit, cu chestiunile ce trebuiau i sa fie rezolvate urgent? O ase­­­­menea pană de... neglijentă a­m avut nu de mult si auto- I­buzul aparținind IRTA, cu­­­ nr. 50898 Sv., care făcea ruta : Botoșani - Suceava. După m­u­­s meroase opriri cu, sau fără mo­și tiv, autobuzul cu un ultim­­ „efort“ s-a oprit in mijlocul I g drumului. — Ce s-a mai întimplat ia­și răși? se întrebau cei peste 30­0 de pasageri neliniștiți și ner­­­­voși din cauza intirzierii pe i­n care o avea deja autobuzul. — S-a terminat benzina, răs­punse șoferul destul de senin. — Trebuie să așteptăm până va trece un camion I.R.T.A. de la care să Împrumutăm nițică benzina, ca să ne putem con­tinua drumul, ținu să adauge taxatorul. Totul ar fi fost bine dacă fi în cazul de față maxima „de­cit niciodată, mai bine mai tiz­ Ju“ și-ar fi găsit aplicație. Așa de pildă pentru cel care a trebuit să prindă trenul n-a fost prea plăcut să ajungă la­ gară „mai tîrziu“ și nici cel care avea de rezolvat anumite chestiuni urgente n-a fost bucuros să le amine pentru a doua zi. Spe­răm insă că pentru conducerea I.R.T.A. nu va fi „prea tîrziu“ să-și spună cuvintul, mai ales că astfel de „accidente“ se in­­timplă destul de des. C. P. Glume „nesărate" Ion Vatrici este unul dintre gestionarii noului magazin uni­versal din comuna Santa Mare, raionul Botoșani. Dar cu toate că magazinul este nou, gestio­narul mai are încă unele atitu­dini vechi. Cunoscînd dictonul „reclama e sufletul comerțu­lui“, Ion Vatrici, cum te vede că i-ai trecut pragul magazi­nului, te și ia în primire. ■—■ Cu ce vă putem servi ? — Cu citeva rechizite școla­re, spui. — Imediat vă dau caiete, cre­ioane, penițe etc. etc. Poftim Insă și un pachet cu sare. Protestezi, ii explici că su­feri cu rinichii și n-ai voie să man faci sărat, că n-ai ce face cu ea. Ași, Patrici e neîndu­plecat. Intr-un singur caz con­simte să nu-ți dea sare, dacă­ in locul ei ești de acord să cumperi, pe lingă marfa solici­tată și un borcan de iaurt sau un por­ti­m­­e­t. " Pînă in prezent, el se laudă că a păcălit pe mulți cetățeni din sat și că la din sui nu exista mărfuri nevandabile. N-ar fi bine ca organele în drept să-l „păcălească“ măcar odată? Nu de alta dar „glumele“ as­tea cu sarea sunt prea „nesă­rat­e“„ Coresp. VASILE GUȘU ZORI NOI , .AtX a 6-a In cinstea marii sărbători Colectivele întreprinderilor in­dustriale ale Consiliului economiei naționale al Gruziei, care se în­trec în cinstea celei de-a 46-a a­­niversări a Marii Revoluții Socia­liste din Octombrie, au reușit să îndeplinească cu o săptămână îna­inte de termen planul la producția globală pe primele 10 luni ale anului in curs. Pînă la 25 octombrie, și-au în­deplinit și întreprinderile din Kiev ale Consiliului economiei națio­nale planul global de producție pe primele 10 luni și la cele mai importante tipuri de produse. In comparație cu perioada corespun­zătoare a anului trecut, volumul producției a crescut cu 6,6 la sută. Planul a fost depășit la producția de mașini agricole și la piesele de schimb pentru ele, la fibre artificiale și sintetice, apa­rate și mijloace de automatizare. Peste plan au fost produse, de asemenea, importante cantități de carne, mezeluri și produse zaha­roase, undelemn și alte produse. In cinstea celei de a 46-a aniver­sări a Marii Re­voluții Socialiste din Octombrie, co­lectivul uzinei de utilaj electrotehnic „V. I. Lenin“ din Harkov și-a luat angajamentul să producă un hi­drogenerator cu capsulă. Acest hi­drogenerator este destinat hidrocen­tralei din Kiev. In foto: G. Serdiu­­kov, cel mai bun frezor din orașul Harkov și ajutoru­l lui 1. Parada, pre­lucrează una din piesele hidrogene­ratorului. jsr Turbine de 800.000 kW. La uzina metalurgică din Le­ningrad s-a început fabricarea unei „piese" nemaiîntîlnite în e­­nergetica mondială — o turbină cu o putere de 800.000 kW. Presiunea înaltă care intră în cilindrii turbinei va fi de 240 atmosfere, iar aburul va fi în­călzit pină la 580 grade. Aseme­nea parametri se numesc în teh­nică supracritici. Pentru pregăti­rea pieselor, uzina metalurgică din Leningrad a trecut la crearea unui oțel de o calitate specială. In partea de sud-est a orașului Așhabad — capitala P.S.S. Turk­mene — sunt în curs de con­strucție trei noi microraioane. De asemenea, la Așhabad se constru­iește prima școală-internat din republică, cu o capacitate de a­­proape o mie de locuri. Turbina va avea două axe. Pe unul din ele s-a hotărît montarea generatorului cu o putere de 500.000 kW., iar pe celălalt, ge­neratorul de 300.000 kW. Crearea unor asemenea turbine­­giganți oferă mari avantaje. Ele permit economisirea unei mari cantități de combustibil și metale. La metal, de pildă, se fac eco­nomii, care ar permite fabricarea unei noi turbine cu o putere de 300.000 kW. De la începutul anului, lo­­cuitorii Așhabadului au­­ pri­­mit­­ în­ folosință 42.000 m.p.o suprafață locativă, iar pină în anul 1964 vor mai primi o supra­față egală cu aceasta. Amenajarea „Parcului artelor11 . Pe unul din cheiurile rîului Mos­cova se amenajează­­ Parcul arte­lor". In centrul noului parc se construiește o nouă clădire a Ga­leriei de stat a U.R.S.S., care se va deschide­­ în ajunul împlinirii a 50 de ani de la înființarea sta­tului sovietic. Clădirea va avea o lungime de 256 metri și o lățime de 93 de metri. Vizitatorii vor avea de parcurs peste trei kilometri pen­tru a vizita întreaga galerie. Mai mult de o treime din clădire va fi pusă la dispoziția tablourilor din „Colecția Tretiakov“, care, în anii puterii sovietice, s-a mărit de peste patru ori, totalizînd în pre­zent 35.000 de tablouri și scul­pturi. In incinta Galeriei de stat de pictură se vor afla săli speciale pentru munca, științifică, de restau­rare și conservare a exponatelor prețioase din muzeu. In două săli, un număr de 1.000 de persoane fi vor putea audia prelegeri despre artă. Noi microraioane in Așhabad FFFFFF ttt+tttFFFFFÍ-FFF4FFFF4 FFFFFFFFFF tFFFFF KtFFF FFr FFF F FF F FFFFF FF FFFFFFF FFFF FFFFF FFFFFF tFFFF4FFFF Echipa de volei a R. P. Ro­mâne, campioană europeană. ’­­| CAMPIONATELE EUROPENE DE VOLEI Echipa masculină a R.P.R., clasată pe primul loc Echipa masculină de volei a R. P. Române a încheiat în mod strălucit lupta sportivă pentru cu­cerirea titlului de campioană eu­ropeană, învingînd aseară în sala Floreasca cu 3—1 (8—15; 15—7I; 15—8; 15—11) echipa R. P. Bul­gariei, una din cele mai puternice selecționate ale competiției. In fe­lul acesta, echipa romînă a termi­nat neînvinsă acest adevărat „ma­raton voleibalistic“, cucerind pen­tru prima oară titlul de campioa­nă a Europei. Voleibaliștii noștri, excelent pregătiți și cu uni moral ridicat, au dominat categoric edi­ția a 6-a a campionatelor euro­pene de volei. Clasamentul final: 1. R. P. Romînă 11 puncte — campioană europeană; 2. P. P. Ungară 12 puncte; 3. U.R.S.S. 12 puncte; 4. P. P. Bulgaria 11 puncte; 5. R.S. Cehoslovacă 10 puncte;­­3. R. P. Polonă 10 puncte; 7. Iugoslavia 8 puncte; 8. Franța 7 puncte; 9. R.D. Germană; 10. Italia; II. Turcia­; 12. Olanda; 13. Belgia; 14. Fin­landa ; 15. R. F. Germană; 16. Austria ; 17. Danemarca. ★­La Constanța, locul trei și me­dalia de bronz au revenit se­lecționatei R.P. Române, care a reușit totodată să se califice pentru turneul final al Olimpi­adei de la Tokio. Sportivele noastre, învingătoare în meciu­rile cu celelalte formații candi­date la locul trei au realizat o frumoasă performanță. Cea mai bună jucătoare a echipei noastra a fost Lia Van­ea, cîști­­gătoarea cupei oferite de ziarul „Scinteia“. Alături mai remarcat Ileana de ea s-au și Natalia Todorovski.Enculescu FOTBAL: Echipele R. P. în preliminariile Astăzi, pe stadionul ,­23 August“ din Capitală, echipa olimpică de fotbal a țării noastre susține me­ciul revanșă cu reprezentativa Da­nemarcei, în cadrul preliminariilor tur­neului olimpic. In­stluirea de astăzi, care va începe la ora 14:15, echipa R.P.R. va intra pe teren cu urmă­toarea form­ație: Datcu, Popa, Nug- Romano și Danemarcei, turneului olimpic v­eiller III, Ivan, Petru Emil, Koszka, Pîrcălab, Constantin, Ma­­nolache, Țircovnicu, Hajdu. Jocul va fi arbitrat de iugosla­vul C. Zecevici. Stațiile noastre de radio vor transmite cu începere din jurul orei 14.15 desfășurarea jocului. Transmisia se va face pe programul 1. .(Agerpres)y masimi LUNI 4 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri; 5.05 Cîntece patriotice ; 5.25 Muzică populară; 6.00 Sport; 6.07 Muzică ușoară; 6.30 Emisiunea pentru sate; 6.40 Jocuri populare; 6.45 Salut voios de pionier; 7.00 Radiojurnal; 7.10 Melodii populare; 7.30 Sfatul me­dicului ; 7.45 Prelucrări corale; 8.00 Sumarul ziarului Scînteia; 8.06 Mu­zică distractiva ; 8.30 Terțete din opere ; 9.00 „Poem vesel“ de Gheor­­ghe Dumitrescu; 9.31 Piese dis­tractive ; 10.00 Program de sonate ; 10.30 Muzica ușoară; 11.00 Buletin de știri; 11.05 Lieduri de Grieg; 11.30 Din creația compozitorilor noștri de operetă; 12.00 Suita de balet „Petruska“ de Igor Strawinski; 12.35 Melodii populare ; 13.00 Bu­letin de știri; 13.10 Muzică ușoară; 14.00 Din folclorul popoarelor; 14.35 „Pastorala Bărăganului“ de Stan Golestan ; 15.00 Coruri din opere ; 15.30 Dansuri de estradă; 16.00 Tarafuri ale gospodăriilor agricole colective; 16.15 Vorbește Moscova­; 16.45 Gintă corul de copii al Radio­­televiziunii; 17.00 Radiojurnal; 17.12 Cvartet de coarde; 17.30 Tinerețea ne e draga; 17.50 Muzică popu­lară ; 18.15 „Sâptămîna muzicii so­vietice“; 18.30 Muzică ușoară; 19.20 „Concerte opus­e pentru vioară și orchestră de coarde de Giuseppe Tartini“ ; 20.00 Radiojurnal; 20.10 Din comoara folclorului nostru în 20.30 Noapte bună, copii; 20.40 Lecția de limba rusă ; 20.55­ Mu­­zică ușoară; 2015 Tribuna radio;; 21.25 Arii din opere; 22.00 Radio­jurnal ; 22.20 Muzică de dans ; 23.10 Variațiuni simfonice de Mircea Ba­sarab ; 23.52—23.55 Ultimele știri* PROGRAMUL 11 10.00 Buletin de știri; 10.10 Cins­tece de Eduard Caudella; 10.30 Poemul simfonic „Preludiile“ de Franz Liszt; 11.15 Din schițele lui Alecu Ivan Ghilia; 11.30 Muzica de cameră ; 12.00 Buletin de știri 12.05 Muzică ușoară; 12.30 Piese vocale; 13.00 Muzică de balet; 13.30 însemnări de reporter; 13.37 An­­sambluri artistice ale căminelor cul­­­turale; 14.00 Buletin de știri; 14.05­­ Dansuri din­ operete; 14.35 Muzica de estrada ; 15.0­1 Muzică populară; 15.30 „Săptămână muzicii sovietice“ ; 16.00 Radiojurnal; 16.12 Muzică u­­șoară ; 17.00 A melodii populare ; 17.30 Sfatul medicului; 18.00 Buletin de știri; 18.05 Ciclul de inițiere mu­zicală; 18.50 Muzică corală clasică;­ 19.30 Din activitatea sfaturilor­ populare; 19.40 Prelucrări de fol­* clor; 20.00 Pagini din muzica de operetă; 20.27 Simfonia 1 in Mi bemol major de George Éheseu­; 21.00 Radiojurnal. Sport: 23.05 Muzică ușoară: 24.00 Pagini din opere; 0.52—0.55 Ultimele știri. ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII HIDRO­ENERGETICE BUCUREȘTI GRUPUL DE ȘANTIERE BISTRIȚA AVAL SECȚIA AUTOTRANSPORTURI PIATRA NEAMȚ Angajează de urgență 100 de șoferi profesioniști pentru parcul propriu de autovehicule „Steagul Roșu” și „Tatra” 10 tone. Condiții de salarizare, conform H.C.M. în vigoare. Cei nelocalnici beneficiază de plata sporului de șan­tier și a chiriei conform H.C.M. 1053/1959. Angajările se fac zilnic între orele 7—15 la sediul întreprinderii de lângă fabrica Reconstrucția Piatra Neamț. ÎNTREPRINDEREA REGIONALĂ DE ELECTRI­CITATE SUCEAVA ANGAJEAZĂ: — ingineri energetici și electromecanici; — maiștri energetici și electromecanici ; — tehnicieni energetici și topometriști ; — desenatori. Relații suplimentare se primesc la serviciul personal — învățămînt al întreprinderii din Suceava strada 23 Au­gust nr. 1, telefon 2­ UO, t

Next