Zori Noi, iunie 1964 (Anul 17, nr. 5123-5147)

1964-06-02 / nr. 5123

1 -c După aproape 4 luni de la publicarea articolului Să învățăm di­n experiența să-i ajungem și chiar să-i întrecem !“ Era în plină iarnă. Atunci, co­lectiviștii din Rotopănești, raio­nul Fălticeni, au fost gazdele unui schimb de experiență in pro­blema creșterii animalelor, orga­nizat de către comitetul raional de partid. Au venit la­­ ci­vnști ac­tiviști, secretari de comitete și or­ganizații de partid, președinți și vicepreședinți de­ gospodării co­lective, medici și tehnicieni vete­rinari, ingineri și brigadieri zoo­tehnici, îngrijitori de animale din Uârșești, Bunești, Fălticeni, Ho­­rodniceni și Rădășeni. In anul 1963, crescătorii de animale din­­­otopănești obținuseră rezultate bune, mult mai bune decât ve­cinii lor: 2.400 litri lapte pe cap de vacă furajată, SI litri lapte pe cap de oaie, venituri în sumă d­e aproape 320.000 lei din zooteh­nie. La începutul anului 1964 ei se prezentau tot în frunte, avînd o suficientă bază furajeră asigu­rată, gospodărind bine aceste fu­raje, îngrijind cu pasiune și hră­nind rațional animalele. • Cu prilejul schimbului de ex­periență au fost trase și multe al­te învățăminte cu privire la metodele de lucru, normarea muncii în zootehnie, planificarea montei și fătărilor și urmărirea îndeplinirii acestui plan, modul cum se ține evidența în sectorul zootehnic, cum se face selecția a­­nimalelor etc. Oaspeții s-au anga­jat să transpună în viață învă­țămintele căpătate, iar mulți din­tre dînșii și-au manifestat hote­­­r­îrea de a-i ajunge din urmă și chiar de a-i întrece pe fruntași. De altfel­­ materialul apărut cu acest prilej în ziarul „Zori noi" exprima chiar prin titlu această hotărîre : „Să învățăm din expe­riența lor, să-i ajungem și chiar să-i întrecem!". Am trecut, după aproape 4 luni de la publicarea acestui articol, prin majoritatea gospodăriilor colective participante la amintitul schimb de experiență, urmărind eficacitatea acestuia, eficacitatea articolului apărut. Și, intr-adevăr, se poate spune că peste tot se lu­crează mai bine d­eci ! înainte, se manifestă mai multă grijă față de animale, iar în unele­ locuri rezultatele sînt destul de bi­ne. S-au țin­ut de cuvînt Să ne oprim, de pildă, la Băi­­șești! Reprezentanții colectiviști­lor de aici s-au numărat și ei printre cei care și-au dat cuvîn­­tul că-i vor ajunge din urmă pe cei din Rotopănești și chiar îi vor întrece. Și s-au ținut de cuvînt. Încă la sfîrșitul lunii aprilie ei ii depășiseră pe colectiviștii din Rotopănești, situîndu-se primii pe raion în ceea ce privește pro­ducția de lapte obținută pe cap de vacă furajată — 721 litri, față de 555 litri cât obținuseră ceilalți. In luna mai rezultatele au fost și mai bune. In primele 20 de zile, producția cumulată a cres­cut la peste 870 litri lapte pe cap de vacă furajată. Totodată, tine­retul taurin se prezintă destul de frumos, iar de la cele 12 scroafe care au fătat (din 25) s-au obținut 101 purcei și toți trăiesc. Aceasta înseamnă cite 8,4 purcei pe cap de scroafă la o fătare. Gospodăria a și vîndut statului, pe bază de­ contract, 49 porci grași, mari cantități de lapte, brânză etc., realizînd însemnate venituri bă­nești. Cheia acestor succese? Iată ce ne-au declarat tovarășii Ilie Ciotină, secretarul comitetului de partid pe G.A.C. și șef al echipei de construcții, și Petru Vultur, brigadier zootehnic : — Imediat după ce ne-am in­ters de la schimbul de experien­ță, comitetul de partid a anali­zat mersul treburilor în sectorul zootehnic și a indicat luarea de măsuri pentru îmbunătățirea muncii. La Rotopănești ne dădu­sem seama că animalele erau mai bine adăpostite, pe când la noi po­durile grajdurilor nu erau termi­nate. Pusesem doar niște coceni pe ele. Vacile și tineretul taurin cam simțeau frigul. Așa că meș­terii au trecut de îndată la lu­cru, și în scurt timp lucrarea a fost terminată. — O mai mare atenție s-a a­­co­rdat și îngrijirii și furajării a­­nimalelor. Paiele și cocenii le-am administrat numai tocate și sara­murate, de pe o zi pe alta, cînd se amestecau și cu uruială, iar mai tirziu — cu gazul. De altfel, rația de concentrare am mărit-o pe parcurs de la 1 kg. la 2 kg., diferențiat. — Am redus în schimb rația de nutreț insi­ozat de la 15 kg. la 8 k­g. Rotopăneștenii aveau un snot mai bun ca al nostru. Noi n­u-i conservasem bine și cam mult s-a depreciat. Dar ne-am învățat minte, și in acest an vom proceda ca și vecinii pe care i-am v­izitat. DUMITRU TURTA (Continuare în pagina a 2-aI lor. DUMINICA IN REGIUNE Dorn­a, ultimul centru de concurs Ospitalieri, domenii au găzduit duminică în bune condițiuni ul­timul centru de întrecere în ca­drul fazei regionale a celui de-al VII-lea concurs muzical-cor­eg­ra­fie. Pe scena Casei raionale de cultură din Vatra Dornei s-au perindat numeroase formații ar­tistice : echipele de dansuri popu­lare­­ de la Moldova - Sulița, de la rubrica de mucava „Molidul“, itim­ăra de la I.F. Moldovița, ta­rafurile de la căminul cultural Frumosu, cel de la Dorna Arin și I.F. Vatra Dornei, fluierașii de la Botuș­ și Ciocănești etc. Dacă ne gîndim că in raioanele Cimpulung și Vatra Dornei sînt formații artistice bine cunoscute pentru rezultatele deosebite obți­nute la fuzele anterioare și chiar la concursurile trecute, este jus­­tificat interesul deosebit cu care cei prezenți au urmărit întrece­rea artiștilor amatori. Astfel, co­rul din Vama, dirijat de Dumitru Strugaru, și jocurile populare aduse in scenă de către dansatorii din Ciocănești, (instructor Grigore Ciocan) au fost la „înălțimea“ așteptării. Dacă aceste formații nu și-au desmințit bunul renume de care se bucură, nici alte for­mații artistice nu s-au lăsat mai pre­jos: corurile căminelor culturale din Pojorîta și Neagra Șarului, cele de la clubul muncitoresc „Valea Fierului“ din Iacobeni și C.F.R.— Câmpulung — Est, brigăzile artis­tice de agitație de la F.C.J. „Ra• râul“ și căminul cultural Pojorita, de la clubul sta­țiunii bancare Va­tra Dornei și Ca­sa raională de cul­tură din Câmpu­lung. Au fost insă și atri cute, surprize plă­cute — prin măiestria ar­tiștilor amatori — au creat celor peste 600 de spec­tatori prezenți cli­pe de emoție ar­­tistică de neuitat. Este vorba de o­­riginalul tablou muzical „Rapsodie cimpulungeană “ prezentat de flu­­ierașii C. F. R. Depoului Cimpu­­lung-Est, de dan­sul ..Culesul fruc­telor de,._pă­dure“ prezentat de artiștii amatori de la căminul cultural din Vama (instructor Zahara Olaș). Deosebit de mult a plăcut corul Casei ra­ionale de cultură din Vatra Dor­nei, dirijat de Mihai Jora, care a interpretat minunat cintecele „Glo­rios partid“, „Joc de doi“, ,.Ciobă­nelul" și „Trifișeștiul“. In general, — și acest fapt ni se pare semni­ficativ — gilt formațiile coregrafice, cil și corurile, târâturile­ și soliș­tii vocali au adus in scenă dan­suri si cintece inspirate din bo­gatul folclor al regiunii noastre. Astfel, Dumitru Capră de la că­minul cultural Dorna Candreni, (fluierat artistic din gară) Gh. Radule, (Câmpulungi Dragan Agu­­rița — I.F. Vatra Dornei, orches­tra de muzicuțe a cooperativei Deja și dansurile huțănești de la căminul cultural Moldova - Sulița au avut ceva din farmecul și pi­torescul minunatelor noastre pla­iuri sucevene. Este greu de descris aplauzele vii, la scenă deschisă, adresate de spectatorii care au populat sala pină la refuz, talentaților artiști amatori din Câmpulung Doinei, de-a lungul celor și Vatra peste 12 ore câ­ a durat acest mare spectacol, la care fiecare parti­cipant s-a străduit să dovedească o cit mai înaltă ținută artistică. M. IONESCU Pe scurt BOTOȘANI • La căminele­­ culturale din ÎÎUpiceni, Homineș­ti, Verești, Gorbânești și Coșula au fost or­ganizate duminici cultural-spor­tive, la care au participat, pe lingă un p­ublic numeros, și ac­tiviști culturali din toate comu­nele raionului. In cadrul acestor sărbători închinate colectiviștilor fruntași la muncile agricole s-au inmînat steaguri brigăzilor și e­­ch­ipelor evidențiate, iar colecti­viștii fruntași au vorbit despre metodele folosite la locul lor de muncă. In încheiere au avut loc între­ceri sportive și programe artis­tice. SUCEAVA • In satele Lisaura, Tișăuți și Văratec s-au deplasat 3 brigăzi științifice care au răspuns la o serie de întrebări privind pro­bleme din domeniile științific, sanitar, agrar etc. Printre inte­lectualii care s-au deplasat la sate cu acest prilej se numără și ing. Dumitru Scurtu, ing. Leon Reinchbuch, dr. Ioan Jugănaru și prof. Georgeta Trimiciuc. • Tot în comunele din raza orașului au mai plecat 10 confe­rențiari care au ținut expuneri pe diferite teme. Au urmat apoi programe artis­tice prezentate de formațiile lo­cale. Fondația de dansuri populare a copiieralini meșteșugărești din Vatra Dornei. Anul XVIII nr. 5.123­4 pagini 20 bani mărfi 2 iunie 1964 Citiți în acest număr : — In însu­­ipinarea măreței sărbători , Orașul Botoșani îm­bracă haină nouă (pag. a 2-a). — In sprijinul producției (pag. a 2-a). — Rubrica „Sport" (pag. a 3-a). — Vizita In U.R.S.S. a dele­gației de activiști ai P.M.R. (pag. a 4-a). PE GRAFICELE ÎNTRECERII socialiste -NOI REALIZĂRI COMBINATELE DE INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI ȘI DE CELULOZA ȘI HIRTIE DIN LUNCA SUCEVEI. Fotografie luată din avion. (Polo: D. VNȚILA). Solemnitatea înminării unor înalte ordine și titluri ale R. P. Române La Consiliul de Stat a avut loc luni la amiază solemnitatea lu­minării unor înalte ordine și titluri ale R. P. Române. Au participat tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraș, Leonte Răutu, general de armată L­eon­tin Sălăjan, Ștefan Voitec și Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat. Au fost distinși cu ordinul „Steaua Republicii Populare Ro­mâne“, clasa I, general de armată Iacob Teclu, pentru activitate în mișcarea muncitorească și pentru merite deosebite în opera de con­struire a socialismului și de în­tărire a Forțelor Armate ale R. P. Române, și tovarășii Mihai Burcă și Nicolae Goldberger, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialis­mului. Pentru activitate îndelungată, contribuție valoroasă în dezvol­tarea științei și merite deosebite în învățămîntul superior, s-a conferit ordinul „Steaua Republi­cii Populare Romîne", clasa I, acad. Raluca Ripan, și „Ordinul Muncii“, clasa I, academicienilor Gheorghe Atanasiu și Remus Ră­­duleț. Au fost decorați cu „Ordinul Muncii", clasa I-a, tovarășii , Barbu Solomon, pentru activitate în mișcarea muncitorească și con­tribuția adusă la opera de con­struire a socialismului, Tudor Teo­dorescu-Braniște, pentru îndelun­gată activitate și merite în dome­niul ziaristicii și creației literare,­­Constantin Prisnea, pentru merite în opera de construire a socialis­mului, Maria Batiuș, pentru me­rite deosebite în domeniul crea­ției literare. A fost distins cu titlul de „Ar­tist Emerit al Republicii Popu­lare Romîne“ pictorul Andrei Mi­kola, pentru merite deosebite în domeniul creației plastice. Cu pri­lejul aniversării a 100 de ani de la înființarea Școlii medii „Nicolae Bălcescu“ din orașul Brăila, pen­tru activitate deosebită și con­tribuția adusă la dezvoltarea în­vățământului, s-a conferit titlul de „Profesor Emerit al Republi­cii Populare Romîne“, tovarășului Vasile Goraș, profesor pensionar de la această școală. După ce a iumînat înaltele or­dine și titluri, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej i-a felicitat călduros pe cei distinși în numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat și gu­vernului, urîndu-se sănătate, mulți ani de viață și succese în activi­tatea lor de viitor. In numele celor distinși au răspuns general-locotenent Mihai Burcă și acad. Raluca Ripan. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej și ceilalți conducători de partid s-au întreținut cordial cu cei decorați. (Agerpres). Au primit steagul de „Brigadă fruntașă pe G.A.G.“ Colectiviștii din Știubieni, raio­nul Săveni, dau bătălia întreținerii culturilor. Prășitul mecanic la po­rumb se execută cu trei cultivatoa­re. Cu aceste mașini, Constantin Lupașcu, Aurel Și­că­ și Zile Agri­­varu­, mecanizatori din brigada lui Ilie Honciuc, de la S.M.T. Săveni, străbat zilnic tarlalele. In cîteva zile, ei au prășit mecanic porumbii­ pentru boabe pe­ 142 ha. din 620 ha., iar cel pentru siloz — pe­ toate cele 120 ha. La rindul lor, colecti­viștii au prășit manual 225 ha. porumb boabe și 76 ha. porumb siloz. Fruntașii noștri sînt colectiviș­tii din brigada lui Ilie Zait, că­rora li s-a inmînat, zilele trecute, steagul de „Brigadă fruntașă pe G.A.C.“. MIHAI ZAIT vicepreședinte al G.A.C. „1 Mai" Știubieni - Săveni Contribuția încărcăturilor La rampa de încărcare din Iacobeni a întreprinderii miniere .Vatra Dornei sunt a­­duse zilnic mari cantități fie minereu. In același timp, zeci de vagoane, sunit încărcate și își iau drumul spre furnalele patriei. In această privință o principală sarcină , revine co­lectivului de încărcături care lucrează­­ aici. Datorită­ mun­cii lor, planul de expe­diție pe primul trimestru a­­ fost realizat în proporție de 105,43 la sută. In lunile a­­prilie și mai planul de expe­diție a fost, de asemenea, rea­lizat și depășit cu aproape 1 la sută. Pentru munca de­pusă, încărcătorii Filip Mel­­niciuc și Ioan Iluc au fost declarați, evidențiați in între­cerea socialistă pe primele 4 luni ale anului. Coresp. P. ZABREA Peste prevederi întreprinderea de indus­trie locală din Fălticeni a ob­ținut în acest an succese im­portante. In primele 4 luni, planul la producția globală a fost realizat in proporție de 106 la sută, la producția in­dustrială — 110 la sută, iar la producția marfă — 109 la sută. Ca urmare a aplicării unor măsuri tehnico-organi­­zatorice eficiente, s-au eco­nomisit la prețul de cost 201.000 lei, iar valoarea be­neficiilor a crescut cu 718.000 lei. Coresp.­ GH. MOCANU 1.000 kg. fire peste plan întrecerea socialistă pentru realizarea angajamentelor lua­te in cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei , noastre se desfășoară cu avînt și la Filatura de in și cînepă din Fălticeni, îndeplinind rit­mic normele de producție., harnicele filatoare din secția tors umed au depășit pre­vederile planului pe luna mai cu 1.000 kg. fire de in care folosesc Ta“ realizarea Țesătu­rilor fine. In fruntea întrece­rii se situează filatoarele Teo­dora Albu, Elena Țăpoi, Nata­lia Olaru, Ecaterina Fasolă, Iulia Velicov, care și-au de­­pășit zilnic normele de lucru și au dat fire de bună calitate. Succesele frumoase obținute de secția tors­ud se datoresc și filatoarelor din secția pre­parare fuior care, realizîndu-și planul în proporție de­ 103 la sută, au asigurat aprovizio­narea continuă a secției ur­mătoare cu bandă. Coresp. N. IONESCU W W W W W W W W W WW W W W W W WWA^WW Tehnica în Pădurea posedă o liniște a­par­­te. Tăcută și nu tocmai, date fiind trilurile păsărelelor. Te simți aici minimal­. împrejurarea te îndeam­nă la poezie, la o muncă mai­ intensă, t­e începusem să simțim toate astea de cum se sfirșise și­ragul căsuțelor albe de pe mar­­­ginea drumului de pădure și ma­lul pirăului Colba. La numai citeva­ sute de metri de mers am perceput însă un zgomot străin pădurii. — Au dat drumul buștenilor! zice tovarășul director al între­prinderii forestiere din Câmpulung. Buștenii fac acrobație M-am uitat. Pe culmea masivu­lui Giumalău sau pe Colba, cum i se spune acestui joc, buștenii făceau acrobație. Da, da! N-am greșit. Legați „burduf“, cile 3 —•• 4 și, uneori chiar cite 5, agățați de cablu, buștenii „aler­gau“, la vale, pârăsindu-și astfel artistic locul de baștină. Cinci treceau peste papuci, buștenii scrâșneau, își formulau in limba tacită a pădurii semnate de „adio“. Greu de înțeles acest limbaj. Cinci ajungeau jos, la rampa de încăr­care, buștenii se înăvăleau peste ceilalți cu­ sunete și sunete de ușu­rare. Am întrebat de șeful bri­găzii, de Dumitru Țăranu. Unul dintre țapinari ne-a indicat spre YÜfsiS..­­— E colo sus! ‘ Pe o că­rare lăturalnică, urcu­șul kilometrului apreciat de jos n-a fost cine­­ știe ce. Mai ales că de acolo de sus ne îndemna parcă bizitiul­­ drujbei, întrerupt din cinci in cînd de prăvălirea co­pacilor. E in acest moment un luciu aparte. După mai­ bine de­ 100 de ani, arborii părăsesc sever pământului, confrații, locurile. P­oate de aceea , noi deslușim in această clipă lucruri­­ deosbite . — Merge, merge ? se interesă directorul întreprinderii, odată ajuns sus, la șeful brigăzii. Cu­ duce pe zi ? ■— Acum merge strună. Ce-a fost greu a trecut, apreciază Du­mitru Țăranu­. In medie, trimitem jos cite 4b m.c. zilnic. Dcă ar fi fost să cărăm cu vitele ... Dar, o rugăminte avem : să răm­înă la noi Neculai Babici, funicular­ist­ul, și după ce se întoarce celălalt din concediu. Ne înțelegem bine cu el, e conștiincios, tare cumsecade. Șeful brigăzii continua să insiste la director... Alături, la numai citeva zeci de metri, se încurcau buștenii. Odată venit de jos, căruciorul înhăța sarcina, pregătită­­ intre timp. Urma cuplarea. Operația era supra­vegheată de oameni. Iată că n-a cuplat bine. Ce vor face, mă în­trebam eu, pentru că funicularis­­tul lua iun, la celălalt curăt,­­a încă . atita urcuș. Nimeni altul nu și-a făcut probleme. Cos­tan Raia s-a așezat în genunchi undeva mai fa o parte. Observ că invirte ceva, o manivelă. Apoi, ridică re­ceptorul unui telefon și comunică. — Ei, tovarășe Neculai ! N-a cuplat bine ! N-a trecut nici un minut și ope­rațiunea s-a repetat. Cu recep­torul in mină, Costan urmărea. Cind toate au fost în regulă, a mai spus : — Buni ! Dafi-i drumul ! Eliberați, buștenii și-au început acrobația. Au scrîșnit la primul papuc, apoi au luat-o mai tare. După 3 minute, s­-a auzit tăs­tur­narea lor jos. Lacom, funicularul urca sus, după alții. Cubici de rezonanța Discuției celor doi i s-a alătu­rat Dumitru Baia, drujbistul, fra­tele lui Costan. Atunci abia dis­cuția mi-a atras atenția. Noul sosit vorbea de segmenți, de pa­liere, de o revizie de care nu era prea mulțumit, de trusă, de... teh­nica pădurilor. Aici, in mijlocul pădurii seculare, discuția părea MARIA FLOREA XCfu­lu­ftrat în­l Osteria a 3-a și TRANSPORTUL BUȘTENILOR CU AJUTORUL FUNICULA­­RULUI LA GURA DE EXPLOATARE COLBU A I. F. CIMPU­LUNG.

Next