Zori Noi, octombrie 1964 (Anul 17, nr. 5227-5253)
1964-10-14 / nr. 5238
I > k  ■< Nr. ,5238 Vești din comuna Futna Brigada fruntașă Brigada complexă de producție, din depozitul de bușteni a Fabricii de cherestea din Putna, condusa de comunistul Constantin C. Schipor, se menține lună de lună fruntașă în întrecerea socialistă. Urmărind sortarea cit mai corectă a buștenilor, muncitorii din această brigadă își depășesc cu regularitate planul de producție, realizind economii de cite 4.000—5.000 lei in fiecare lună. In cursul acestei luni, de pildă, fiecare muncitor din brigadă, mobilizat de exemplul comuniștilor Petru Cîreiu, Vasile lenese, Vasile Bahnean, au sortat peste plan zilnic cite 9—10 m.c. bușteni. După rezultatele obținute in prima decadă din luna aceasta se poate prevedea că planul de producție al brigăzii pe luna octombrie a.c. va fi îndeplinit înainte de termen. Succese însemnate Harnicul colectiv de muncă al sectorului IV Putna, sub conducerea organizației de partid, obține rezultate tot mai bune in realizarea și depășirea sarcinilor de plan. Astfel, printr-o mai judicioasă organizare muncii s-a reușit ca planul producției globale pe primele 9 luni ale acestui an să fie indeplinit în proporție de 101,3 la sută, iar planul producției marfă în proporție de 104 la sută. Productivitatea muncii a crescut in aceeași perioadă cu 2 la sută față de cea planificată. Economiile realizate peste plan la prețul de cost se ridică la 123 000 lei Cele mai importante succese le-au obținut brigăzile cu acord global, îndrumate de maiștrii de exploatare Gheorghe Bilibău și Vasile Știrban. Un aport deosebit și-a adus și echipa de încărcături condusă de comunistul Vasile Georgescu, precum și evidențiații în întrecerea socialistă P. Bodnar, Gh. N. Andrieș și mulți alții. La centrul de prelucrare a fructelor La centrul de colectare prelucrare a fructelor de păși dure din comuna Putna s-a strins pină in prezent cantitatea de 27S tone zmeură și 43 tone mure. Oamenii de aici prelucrează atent, cu grijă, fructele de pădure pentru ca ele să fie livrate in bune condițiuni beneficiarilor. La aceasta, o prețioasă contribuție au adus-o lucrătorii Victoria Ghilan, Gheorghe Juravle, Ioan Lucaci și Petru Aga. Coresp. I. CJIHRAȘ Cu spirit gospodăresc (Urmare din pagina l-a) goala Prin turnare, iar după turnare nu mai se finisează. Consumul de metal pentru 1.000 bucăți role de 175 milimetri este astfel mai mic cu 3 tone, iar la confecționarea a o sută roți de funicular se cîștigă metal pentru încă o roată. Tot cu scopul reducerii consumului de metal s-a trecut la înlocuirea profilelor de greutate mare cu profile de greutate mai mică. De curînd s-a luat și măsura de a se da secțiilor materialul gata secționat și de a așeza șpațul pe categorii pe o rampă special amenajată. Despre metodele de reducere a consumului de metal, se discută și în adunările sindicale și consfătuirile de producție. Ce măsuri ați întreprins pentru pregătirea producției anului viitor ? Prima și cea mai importantă măsură pentru pregătirea producției anului viitor este concentrarea tuturor eforturilor spre îndeplinirea exemplară și la toți indicatorii a planului de producție pe anul în curs. După ce am luat cunoștință de sarcinile de plan pe 1965 ne-am îndreptat atenția spre lucrările care le vom executa, am luat legătura cu diferiți beneficiari pentru a cunoaște precis ce comenzi au de făcut și ce construcții metalice îi interesează. Și, pe această bază, am început să ne procurăm o parte din materialele necesare. Am ajuns astfel și la concluzia că e cazul să ne lărgim sfera de activitate prin introducerea reparațiilor de gatere, care nu se pot executa în întregime de către I.R.U.M. Sibiu, și trolii. Pentru a începe cu bine anul 1965, chiar în acest trimestru vom executa reparații, în mod experimental, la 1—2 gatere și la un număr de trolii. O comandă pentru 20 de trolii am și primit. In același scop am trimis un frezor la I.R.U.M. București pentru a se documenta cum trebuie să fie frezate carcasele la trolii, un alt tovarăș a primit sarcina de a se interesa de procurarea desenelor tehnice, iar inginerul șef va pleca pentru a se documenta în privința pinioanelor de la trolii și danturii reparațiile la gatere. Precizez, de asemenea, că pînă acum avem asigurate, pe bază de contract, toate comenzile pe care le vom executa în primul trimestru al anului viitor, precum și o bună parte din laminate, rulmenți, motoare electrice și alte materiale necesare. Potrivit ganizatorice măsurilor tehnicolorstabilite după dezbaterea la nivelul factorilor de răspundere din întreprindere cifrelor de plan pe 1965 am reavizuit consumurile specifice de materiale auxiliare, am studiat fiecare proiect de execuție nou lansat în vederea înlocuirii profilelor supradimensionate, am experimentat modul de executare a diferitor piese și am început să facem o mai bună repartizare a spațiilor de producție. Paralel cu aplicarea acestor măsuri am intensificat și pregătirile pentru iarnă. Toate acestea reprezintă doar o parte din pregătirile care vor asigura succesul producției anului viitor. I ZORI NOI Expoziția realizărilor economiei naționale a R. P. Române Peste două milioane de vizatelor! A trecut mai bine de o lună de zile de cînd Expoziția realizărilor economiei naționale a R. P. Române și-a deschis porțile, fiind vizitată în acest răstimp de peste 2.000.000 de vizitatori. Totodată, alte milioane de oameni ai muncii din întreaga țară au făcut cunoștință cu expoziția, urmărind reportajele, interviurile și informațiile apărute în presa centrală, în ziarele regionale și raionale, în reviste și diferite alte publicații. In acest timp, posturile centrale de radio au transmis 20 de emisiuni speciale, precum și numeroase alte radioreportaje, însemnări, convorbiri. De asemenea, pe micul ecran al televizorului au putut fi urmărite 21 de reportaje filmate și transmisii directe. Pe ecranele cinematografelor au putut fi văzute în cadrul jurnalelor de actualități diferite aspecte de la expoziție, Ip curînd va putea fi vizionat un documentar în culori despre expoziție, realizat de o echipă a Studioului „Alexandru Sahia“, condusă de regizorul Titus Mészáros, CONVORBIRE cu dr. Gh. Constantinescu, director general adjunct în Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale ÎNTREBARE: In pavilionul social-cultural există și cîteva standuri consacrate sectorului sanitar. Ce considerați mai important de semnalat în legătură cu acestea? RĂSPUNS : După cum ușor se poate vedea, din aparatura de specialitate expusă, din grafice și fotografii, realizările în sectorul sanitar sunt multiple importante. Îmbunătățirea și lărgigirea accesibilității asistenței medicale și introducerea tehnicii celei mai înaintate în domeniul sanitar sunt cele două laturi pe care sînt axate succesele noastre în cei 20 de ani. Este o mîndrie a noastră pe deplin justificată că o serie de aparate medicale de înaltă tehnicitate au fost realizate in țară. ÎNTREBARE : Ba ce aparate vă referiți ? RĂSPUNS : Priviți exponatele. Fabricăm în țară începînd de la lentile pînă la aparatură medicală de mare precizie. Iată masa de operație, ultramodernă, cu lampă sclalitică construită la „Industria Tehnică Medicală Romina“, microscopul de cercetare științifică, unitul dentar, defibrilatorul cardiac, microtomul pentru cercetarea microscopică a țesuturilor etc. Spitalele și policlinicile noastre sunt în prezent înzestrate cu electrocardiografe portative, pe două canale, o recentă producție a I.O.R. ÎNTREBARE: Din datele statistice prezentate în expoziție ce ați sublinia ? RĂSPUNS : .Mi-aș permite să atrag atenția asupra următoarelor paturi de spital în 1938— 33.763 în 1964 — 139.858. Numărul de circumscripții medicale rurale : 1.017 în 1938, 2.853 în 1964. Și asistența medicală din întreprinderi s-a îmbunătățit simțitor. De la 642 de paturi în 1938 s-a ajuns la 2.091 paturi în 1964. Stații de salvare : 216 în 1964, față de 17 în 1938; AVIASAN — inexistent în 1938, prezent acum în fiecare regiune din țară. ÎNTREBARE : Dar in ce privește noile unități sanitare ce ne puteți spune ? RĂSPUNS: Dezvoltarea rapidă a asistenței sanitare a impus și o lărgire a bazei materiale de specialitate. Bineînțeles că in noile construcții sanitare se ține seamă de cele mai proderne soluții tehnice, îmbinînd aspectul plăcut cu valorificarea optimă a spațiului și, evident, punîndu-se accent pe înzestrarea cu aparatură medicală la nivelul tehnicii celei mai avansate. In acest pavilion putem vedea și câteva fotografii ale celor mai noi și moderne unități sanitare din țară. Iată de pildă spitalul din Onești, policlinica din Giurgiu, maternitatea din Bacău. Priviți și macheta spitalului cu 9QQ de paturi care se află în prezent în construcție la Constanța. ÎNTREBARE : Care supt rezultatele concrete ale îmbunătățirii și lărgirii accesibilității asistenței medicale în țara noastră ? RĂSPUNS : Mă voi servi, pentru a vă răspunde, tot de cifre de pe cîteva grafice din acest sector. Îmbunătățirea condițiilor social-economice și de asistență a dus la scăderea mortalității generale de la 16,1 ia mie în 1938 la 8,3 ia mie in 1983, iar durata medie a vieții în țară a crescut de la 42 de ani în 1938 la 68 de ani în 1964. Datele și exponatele sectorului sanitar din pavilionul social-cultural sunt în măsură să ajute vizitatorul să-și formeze o imagine de ansamblu asupra succeselor obținute în ultimii 20 de ani în domeniul sanitar, precum și asupra rezultatelor favorabile obținute în ridicarea nivelului sănătății populației. GABRIELA BUCUR redactor al Biroului de presă al expoziției Aspect din sectorul transporturi al expoziției. Jocurile Olimpice — Tokio 1964 TOKIO 13 (Corespondență de la trimisul special al „Agerpres“, I. Goga) . Marți au mai fost decernate trei două medalii de aur, dintre care în probele de natație și una la haltere. In ultimele două ore piscina acoperită a Gimnaziului Național din Tokio s-a situat în centrul atenției amatorilor de sport. Una din marile favorite ale Jocurilor Olimpice, care a confirmat pronosticurile intru totul, australiana Dawn Fraser, a cîștigat clasica probă de 100 metri liber la mare luptă cu principala sa adversară Sharon Steinder, cu care a fost „vecină" de culoar. Dawn Fraser a cîștigat medalia de aur cu un avans de numai o . . . jumătate de braț asupra lui Stouder, cucerind astfel pentru a treia oară consecutiv medalia olimpică de aur. Timpul realizat de ea — 5S“S/10 constituie un nou record olimpic. Dawn Fraser este de altfel prima femeie din lume care a înotat 100 m. liber sub T. A doua clasată, tînăra americană Sharon Stouder, din Los Angeles, în vîrstă de 16 ani, a realizat 59*9/10, fiind a doua sportivă din lume care coboară sub T. ★ Cu mare nerăbdare am așteptat cu toții, meciul nostru cu echipa R. D. Germane din cadrul turneului de fotbal. Desfășurat la Komazawa în prezența a peste 30.000 de spectatori, jocul s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 1—1 stabilit în prima repriză. Intîlnirea s-a caracterizat printr-o luptă îndîrjită, nota spectaculară fiind lăsată pe planul secund. Joi la Omnia, echipa romînă întîlnește reprezentativa Iranului. In jocul de la Komazawa am aliniat următorul „11“: Dateu, Greavu, Nunweiller III, Dan Coe, Hălmăgeanu, Jenei, Koszka, Pîrcălab, Constantin, Pavlovici, Crespiceanu. S-au mai desfășurat și alte două meciuri. In seria A întîlnirea Mexic — Iran s-a încheiat cu un rezultat de egalitate 1—1 (0—0), iar în seria B, Iugoslavia a învins greu Marocul cu 3—1. ★ Marți pe pista de apă de la Toda s-a disputat pe un timp mai răcoros, cu cel acoperit, recalificările diferitelor probe de canotaj academic. Canotorii romini au participat la recalificările probelor de 4 fără cîrmaci și 2 plus 1. Ei n-au reușit să termine victorioși pentru a primi dreptul de a participa în continuare la finale. La 4 fără cârmaci, seria a fost câștigată de echipajul Olandei, iar reprezentanții noștri s-au clasat pe locul doi. La 2 plus 1 pe primul loc s-a clasat echipajul cehoslovac. Echipajul RPR a ocupat locul 3. ★ In sala Waseda au încrucișat pentru prima oară floretele 56 de sportivi împărțiți în 9 serii. In primul tur cei 3 floretiști romîni au reușit să obțină victorii frumoase și să se califice pentru etapa următoare: Ștefan Haukler a cîștigat seria sa cu 6 victorii, Tănase Mureșanu s-a clasat pe primul loc în seria sa cu 4 victorii, iar I. Drîmbă s-a clasat pe locul doi cu 4 victorii, după francezul Courtillat — 5 victorii, și a obținut dreptul de a lupta în turul doi. In continuare, St. Haukler a ratat calificarea după un meci de baraj în trei cu Eska Koubi (R.A.U.) și italianul Granieri. De asemenea, T. Mureșanu a pierdut în acest tur. In grupa sa din turul 3, alcătuită din 16 floretiști, I. Drîmbă l-a învins cu 10—4 pe iranianul Madani. Apoi Drîmbă s-a întîlnit cu austriacul Roland Losen în fața căruia a pierdut cu 10—6. învingătorii s-au calificat în sferturile de finală (Szabó, Losen, Gerresheim, Revenu, Kamuti, Magnan, Hoskins etc.). ★ In ziua a treia a competiției de lupte libere la cat. peste 97 kg, reprezentantul nostru Șt. Stîngu a primit replica bulgarului Lutfi Djiber. După un meci echilibrat, luptătorul bulgar a primit decizia la puncte. ★ După C. Ciucă, N. Puiu și C. Niculescu, alți doi boxeri romîni au trecut cu bine primul tur. In gala de ieri, desfășurată la Korakuen, tînărul nostru debutant intr-o competiție de amploare C. Crudu (pană s-a întilnit cu campionul cubanez Robert Caminero, obținînd o meritată victorie la puncte. La categoria mijlocie mică Vasile Mirza l-a învins pe Kum Thaik Lee (Coreea de sud). Pînă în prezent toți cei 5 boxeri romîni care au evoluat au terminat învingători. ★ Cu jocurile disputate ieri s-a încheiat prima parte a turneului olimpic de polo pe apă. In grupa A, echipa țării noastre a învins cu scorul de 9—4 (1—1 ; 3—2 ; 2—0 ; 3—1) echipa Japoniei prin punctele marcate de Zahan (3), Grințescu (2) Mărculescu, Kroner, Firoiu, și Szabó. In urma acestei victorii echipa romînă s-a clasat pe locul doi în grupa respectivă. ★ In cel de-al treilea meci al turneului de volei, echipa feminină a țării noastre a jucat în compania echipei S.U.A. obținînd victoria cu scorul de 3-0 (15—9 : 15—1 : 15—2). La Yokohama a început turneul masculin de volei. In primul meci echipa U.R.S.S. a învins cu 3—0 (15—8 : 15—10 ; 15—9) șiijjfig g. g. Romîne, v edere a Stadionului Național Olimpic ornat cu drapelele țărilor participante la Jocurile Olimpice. Fagina a P UBLICITATE YXXXX\XV\XX\XXXXXXXXXXXXXX\XX\XXXXXXXXX\VXVNXX\XXX\\XXXXXX\XXXXXXXXXXXX\\XVXVXXXXXXXXXXXVvXXV\VO<i ȘANTIERUL C.T. 66 SUCEAVA’. recrutează absolvenți ai școlilor medii de cultură generală, cu certificat de absolvire, în vîrstă de 17—25 ani, pentru concursul de admitere la școlile tehnice, în specialitatea : tehnică construcții drumuri și poduri, tehnică construcții civile și industriale, tehnicieni laborator, construcții și materiale de construcții. înscrierile se fac pînă la data de 25 octombrie 1964. Candidații vor prezenta o cerere cu următoarele acte : — Copie de pe certificatul de naștere, — Dimploma de maturitate, sau certificat de absolvire, a școlii medii de cultură genenerală, — Buletin de analiza sîngelui, — Rezultatul examenului radiologic, — Adeverință de sănătate, eliberată de policlinică. Informații suplimentare, se pot obține de la serviciul personal al șantierului, telefon 3056, str. Zefirului nr. 8 Suceava (Ițcani). ANUNȚ întreprinderea forestieră Broșteni, raionul Vatra Dornei, angajează de urgență muncitori și cărăuși pentru fasonat, scos și apropiat lemn rotund de rușinoase. Se asigură cazare și alte condiții corespunzătoare. Informații suplimentare se pot primi de la Direcția regională a economiei forestiere Suceava și de la întreprinderea forestieră din Broșteni. IMPORTANT La Școala hidrotehnică din Arad, str. Grigorescu nr. 8—10, telefon 16—45, se primesc candidați — la examenul de admitere care se va ține la Arad la data de 25 octombrie 1964 — absolvenți de liceu, cu și fără diplomă de maturitate, pentru următoarele secții : — hidrotehnică, hidrologie ; — secția hidrotehnică pentru protecția calității apei ; — secția hidrotehnică agricolă; — secția meteorologie ; Școala dispune de cămin și cantină. Informații și prospecte se pot primi la secretariatul școlii și la toate direcțiile și districtele de gospodărire a apelor, de la sediul fiecărei regiuni administrative, unde zilnic, se fac și înscrierile. CITITORI! Librăriile noastre din orașele Vatra Dornei, Câmpulung, Rădăuți, Fălticeni, Botoșani și Suceava sunt antrenate intr-un concurs de vitrine care se desfășoară pina la 30 decembrie a.c. Rugăm a acorda sprijinul dvs. la aprecierea amenajării vitrinelor, bunei deserviri și informări a cumpărătorilor. t: iAfKAA _ ha fpAr ft' r* krAauhj[Xmie.h2 OAoht/dU’ m. iot /CMAMS.Í OJJImUmA CIA fietutiAAA d& Ci'd\.U\h: /ȘL IMM.4A.T1. /Aeíecúuyvtakjti RADIO VINERI 16 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri: 5.06 Muzică de estradă; 5.40 Melodii populare; 6.00 Radiojurnal; 6.10 Cîntece; 6-20 Emisiunea pentru sate; 6.30 Valsuri; 6.45 Salut voios de pionier; 7.00 Buletin de știri; 7.06 Piese de estradă; 7.30 Sfatul medicului; 7.45 Muzică ușoară; 8.00 Sumarul presei; 8.30 Muzică din opere comice; 9.00 Din cîntecele și dansurile popoarelor; 10.00 Buletin de știri; 10.03 Melodii distractive; 11.00 Muzică din operete; 11.30 Carnet de reporter; 11.38 Melodii populare; 12.00 Buletin de știri; 12.25 Muzică ușoară; 13.00 Concert din opere; 14.00 Buletin de știri; 14.10 Piese orchestrale de estradă; 14.30 Emisiune de basme: „Pinocchio“; 15.00 Melodii populare; 15.30 Din creația compozitorului Ciprian Porumbescu; 16.00 Radiojurnal; 16.10 Muzică ușoară; 16.30 Cu microfonul prin regiunea Iași; 16.50 Melodii populare; 17.15 Piese de estradă; 17.30 „Olimpiada — Tokio, 1964"; 17.50 Vals de Johann Strauss; 18.00 In slujba patriei; 18.30 Muzică de balet ; 19.00 Jurnalul satelor; ții.20 Program muzical; 20.00 Radiojurnal; 20.30 Noapte bună, copii; 20.40 Lecția de limba engleză; 20.55 Muzică din operete; 21.15 Muzică ușoară ; 21.30 „Qjimpiafla — Tokio, 1964"; 21.50 Muzică de estradă; 22.00 Radiojurnal; 22.15 Suita „Planetele“ de Gustav Holst; 23.04 Muzică de dans; 23.52— 23.55 Ultimele știri, Kjüis TELEVI VINERI 16 OCTOMBRIE 1961 17.30 Jocurile olimpice — Tokio 1964; 19.00 Jurnalul televiziunii: 19.10 Emisiune sportivă pentru tineretul școlar; 19,40 Me dragă tinerețea; 2000 Săptămâna; 21.00 Carnet plastic; 21,20 Zile de vacanță. . . emisiune muzical distractivă; In încheiere: Buletin de știri. Buletin meteorologic,