Zori Noi, noiembrie 1965 (Anul 18, nr. 5564-5588)

1965-11-02 / nr. 5564

A y y Sînt pregătiți­­ constructorii pentru iarnă ? Fizic, lucrările sînt rămase în urmă Ce vom face în pri­mul trimestru al a­­nului viitor ? Poveste cu... detalii Măsuri care își cer grabnic aplicarea Sîntem în prag de iarnă. Bunul gospodar se pregătește din vreme pentru acest ano­timp friguros, astfel ca toate lucrurile să fie puse la punct. Dovedesc constructorii din o­­rașul Suceava spirit gospo­dăresc ? Au asigurat ei fron­tul de lucru pentru perioada de iarnă? Iată problemele care s-au dezbătut recent într-o ședință a biroului Comitetu­lui orășenesc Suceava al P.C.R. în rîndurile care ur­mează redăm cîteva aspecte din aceste dezbateri. Valoric, pe 10 luni, unită­țile constructoare din orașul Suceava și-au realizat și de­pășit planul. Se constată însă că planul de dare în folosință a obiectivelor și, în special, a locuințelor nu este realizat. Să luăm un exemplu. După 10 luni, pe șantierul Arini planul valoric este realizat în procent de 112 la sută. Făcînd un cal­cul aritmetic, aflăm că stadiul fizic este cu aproximativ o lună în urmă. Nu s-au pre­dat, în perioada amintită, nici 50 la sută din numărul apar­tamentelor planificate a fi ter­minate în acest an. Cauzele sînt cunoscute : lipsuri în or­ganizare, în aprovizionarea cu materiale, în folosirea rațio­nală a utilajelor, a fon­dului de timp. Or, rămîne­­rea în urm­­ă influențează ne­gativ asupra pregătirii fron­tului de lucru pe­­ timp de iar­nă, în loc să se ridice noi blocuri, pentru a crea spații închise, se lucrează la recu­perarea a ceea ce s-a pierdut astă vară, cînd timpul a asi­gurat condiții dintre cele mai bune de lucru. In ultima vreme, din iniția­tiva organizației de partid, pe șantier au fost luate măsuri pentru grăbirea ritmului de e­­xecuție. Brigăzilor le-au fost trasate sarcini decadale, a că­ror realizare este urmărită zil­nic. Blocurile care urmează să fie predate în lunile noiembrie și decembrie sunt închise. Acum cu­ permite timpul, se grăbește executarea lucrărilor exterioa­re : balcoane, tencuieli, tro­tuare. Totuși, la unele blocuri (A­1, A 4, B­4), ritmul de lucru nu este mulțumitor. Acesta este influențat și de calitatea ne­corespunzătoare a unor lu­crări. Se constată defecțiuni la montarea tîmplăriei, a parche­telor, la instalații. Recepțiile se fac, de către beneficiar, de 3—4 ori. Se pierde mult timp cu remedierile. De ce maiștrii nu manifestă, de la început, mai multă exigență în executarea lucrărilor ? E mai bine să se efectueze, ulterior, un volum mare de remedieri ? Nu știu oare constructorii că acestea răpesc mult timp ? Nu s-au făcut prea multe nici în ce privește crearea frontului de lucru necesar rea­lizării planului pe 1966. Ră­mânerea în urmă este nejusti­­ficată. Abia acum se lucrează la ridicarea unor blocuri, și Altele nici nu sunt atacate. în­ceperea lor în timpul iernii im­plică o serie întreagă de greu­tăți. Apoi, se ridică o altă problemă, în anul viitor tre­buie să se dea în­ folosință blocurile cu 10 etaje. Spre a se asigura predarea lor în ter­men, lucrările trebuiau începu­te încă în acest an, pentru a se asigura front de lucru pe timp de iarnă. Pînă acum s-au început lucrările numai la un singur bloc înalt, pentru un al doilea s-a eliberat ampla­samentul și nu se știe dacă lucrările vor fi atacate. Ce se va face cu celelalte ? Intr-o situație asemănătoare se află blocul P. Rămînerea în urmă se datorește, pe de o parte proiectantului (D.S.A.P.C. Suceava), iar pe de altă parte constructorului, care a tără­gănat rezolvarea unor proble­me. Dar aici este și o poveste. O poveste cu ... detalii. Nu a început baterea piloților, fiind­că turnarea acestora a întîr­­ziat din cauza lipsei detalii­lor de execuție. Proiectantul a­ predat detaliile piloților din luna septembrie. Cui le-a pre­dat nu se știe. La conduce­rea grupului 4 ele au ajuns abia după o lună. Urmarea ? Pînă în prezent nu s-au turnat nici jumătate din numărul pi­loților necesari. A venit frigul, turnarea piloților se va face mai greu și cu cheltuieli mai mari. Dar fiindcă vem­ vorba de detalii, mai sunt și alte si­tuații asemănătoare. Pe șan­­­­tierul de dezvoltare a capa­­­­cităților de producție a în­­­­treprinderii „Străduința“, re­­­­zultatele puteau fi mai bune.­­ Au intervenit și aici deta­­­­iile. S-a făcut comanda,­­ încă din august, pentru o se­­­­rie de prefabricate. Timpul I trecea și ele nu ajungeau pe­­ șantier. Se întîrzie, astfel, în­chiderea unor spații. Abia după mai bine de două luni s-a constatat că comanda nu a fost însoțită de planșa cu detaliile de execuție. S-au în­curcat hîrtiile pe la T.B.C. N. GROZA (Continuare în pag. a II-a) » Anul XX nr 5564 4 pagini 25 bani mărfi 2 noiembrie 1965 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Pendularista Anghelina Ia­novici de la sectorul binare al I.F. Frasin Seminar cu bibliotecarii din școli La Liceul nr. 1 din Fălticeni a avut loc, în zilele de 26 și­­ 27 octombrie a.c., un seminar regional cu bibliotecarii sala­riați din instituțiile de învăță­­mînt. Seminarul­ a fost orga­nizat în scopul ridicării nive­lului ideologic și profesional al bibliotecarilor, astfel încît aceștia să devie buni organi­zatori ai unor manifestări cul­tural-educative interesante, s­ă știe să orienteze elevii în a­­legerea cărților. Printre materialele prezen­tate cu acest prilej se numără și referatul­­ Lectura — factor important în îmbogățirea cu­noștințelor elevilor“, după citi­rea căruia s-a prelucrat un plan de muncă model, aparți­­nînd bibliotecii liceului din Vatra Dornei, s-a discutat pla­nul editorial pe 1966, prezen­­tindu-se totodată și alte ma­teriale menite să ducă la creș­terea nivelului de pregătire a bibliotecarilor. După seminar, participanții au făcut o excursie în împre­jurimile orașului. Pe teme de cam pan I Desfăcatul trebuie urgentat In timp ce în gospodăriile de stat din regiune peste 80 la sută din recolta de po­rumb­­ este desfăcută, aceeași lucrare în cooperativele agri­cole este mult rămasă în ur­mă. Pînă la întîi noiembrie, în raioane ca Dorohoi, Gura Humorului, Botoșani, Fălticeni și oraș Suceava s-a desfăcut mai puțin sau abia un sfert din recolta de porumb. Care este cauza ? In primul rînd această ră­­mînere în urmă este generată de ritmul nesatisfăcător în care se face căratul. în ra­ionul Dorohoi — care este și cel mai rămas în urmă cu­ desfăcatul — a fost transpor­tată la aici recolta de pe cir­ca o treime din suprafața cultivată. Foarte puțin s-a cărat și în raioanele Gura-Hu­­morului, Rădăuți, Suceava o­­raș, Botoșani etc. Atelajele, platformele mototractate, re­morcile sunt folosite slab, fac puține transporturi pe zi. Lasă de dorit Și calitatea lucrărilor. In multe locuri în­cărcarea, dar mai ales des­cărcarea se face fără grijă pentru calitatea producției Din această cauză cocenii se risipesc, sunt călcați în pi­cioare, se pierde și porumb. Asemenea stări de lucruri frecvente în localitățile din partea nordică a raionului Do­­rohoi — dar nu numai în a­­cest raion — duc la pierderi de recoltă. Vremea este schimbătoare și de-acum înainte la timp bun nu ne putem aștepta. A­­ceasta impune ca atelajele, platformele și alte mijloace confecționate pe plan local să fie folosite din plin la transportul de pe cîmp al re­coltei. Porumbul să fie depo­zitat în glugi sau șire din care apa să se scurgă cu ușurință pentru a nu depre­cia nici cocenii, nici știu­­leții. In același timp să fie mobilizate masele de coope­ratori la desfăcat pentru a în­cheia această lucrare cit mai curind. De la corespondenți Mileanca După terminarea recolta­tului porumbului, cooperatorii din Mileanca, raionul Doro­hoi, lucrează intens la desfă­cut. Cu rezultate mai bune se prezintă brigada de cîmp condusă de comunistul Ion Timofte, iar dintre echipe — cea a tovarășei Victoria Ma­tei. La rîndul lor, tractoriștii dau zor cu efectuarea arătu­rilor adinei de toamnă. Gheorghe Căruntu, C. D. Ciu­­botaru, Mihai N. Ungureanu sînt cîțiva dintre cei mai har­nici. TH. HĂIDĂUȚU Chilișeni Acordînd atenția cuvenita, recoltării și transportării sfe­clei de zahăr, membrii coo­perativei agricole din Chili­șeni, raionul Fălticeni, au ter­minat aceste lucrări. Produc­ția rezultată este bună. Au încheiat și recoltatul cartofului și porumbului. Re­colta de porumb a și fost transportată la aici, ca urma­(Continuare în pag. a III-a) MAJORATUL Mii de tineri se pregătesc pentru a-și face intrarea în maturitate. Pretutindeni, or­ganizațiile U.T.C. inițiază, pentru cei cuprinși în pragul virstei maturității, numeroa­se activități educative me­nite să consemneze sărbă­torește momentul festiv — despărțirea de adolescență. Pentru tinerii din regiunea Suceava, ca și pentru cei din întreaga țară, împlinirea a 18 ani coincide cu un eve­niment istoric deosebit de important în viața poporului nostru : proclamarea Repu­blicii. Copilăria, anii de școală, tinerețea lor sînt strîns legate de zilele lumi­noase, de adîncile prefaceri revoluționare ce au avut loc Constantin Stoica prim-secretar al Comitetului regional Suceava al U.T.C. în viața poporului și a pa­triei­ noastre. In acest an,­­sărbătoarea majoratului­ se ■ desfășoară­­ în­­ condițiile pu­t •tainicului ■ entuziasm și elan creator determinate de mă­rețul program de dezvoltare economică și social-culturală­­ a patriei elaborat de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. Nicicînd, în trecut, tînăra generație nu a avut aseme­nea posibilități de a-și trans­forma năzuințele în realitate, de a-și împlini și desăvîrși talentul, ca în zilele noastre. Asigurînd un bogat con­ținut educativ sărbătorii ma­joratului, organizațiile U.T.C. trebuie să folosească toate formele pentru o largă popu­larizare a politicii partidului nostru, a documentelor Con­gresului al IX-lea al P.C.R., pentru a face cunoscut tine­rilor­­ marile sarcini și răs­punderi ce le revin în opera de desăvîrșire a construcției socialiste. Pregătirile pentru­­ această acțiune să aibă ca punct de orientare experien­ța bună, acumulată de orga­nizațiile U.T.C. în anii pre­cedenți. "Manifestările orga­nizate anul trecut în între­prinderi, la sate și în școli s-au caracterizat printr-o at­mosferă caldă, emoționantă și de neuitat pentru cei ce au participat. întîlnirile care au avut loc cu activiști de partid și de stat au rămas de neșters din memoria tine­rilor, precum și a părinților, educatorilor, tovarășilor de muncă, îndemnurile convin­gătoare, sfaturile părintești ■date au constituit un imbold pentru tineri în pregătirea lor de zi cu zi, în vederea participării tot mai active la realizarea sarcinilor. (Continuare in pag. a III-a) Pregătirea inspectorilor din învățimînt în scopul îmbunătățirii cali­tății îndrumării și controlului procesului in­structiv-educativ din școli. Secția regională de învățămînt Suceava a organi­zat, în zilele de 30 și 31 octom­brie a.c., pregătirea specială a inspectorilor — metodiști. Pe baza unei informări privind activitatea secțiilor de învăță­­mânt, prezentată de tovarășul Mihai Burlacu, șeful secției re­gionale de învățămînt, partici­­panții au analizat felul în care Inspecția școlară contribuie la ridicarea calității invățămintu­­lui, stabilindu-se sarcinile de viitor. Cu sprijinul unor cadre ale Institutului interregional pen­tru perfecționarea cadrelor di­dactice, de la Iași, au fost prezentate apoi expuneri pri­vind desfășurarea­­ inspecției școlare generale și speciale. Pregătirea inspectorilor sec­țiilor de învățămînt a consti­tuit un prilej de schimb de experiență și idei în vederea îmbunătățirii muncii de în­drumare a școlilor pentru în­deplinirea cu succes a sarcini­lor trasate de cel de al IX-lea Congres al P.C.R., cu privire la dezvoltarea învățămîntului în țara noastră. Consfătuiri cu colaboratori și corespondenți voluntari Joi, la Cîmpulung, și du­minică, la Vatra Dornei, au avut loc consfătuiri cu co­laboratori și corespondenți voluntari ai ziarului din a­­ceste două raioane. Consfătuirile au prilejuit discuții interesante. Mulți dintre vorbitori au făcut pre­țioase propuneri care, apli­cate, vor duce la îmbogă­țirea tematicii ziarului nostru, la îmbunătățirea muncii co­laboratorilor și coresponden­ților voluntari, pentru tradu­cerea în viață a sarcinilor trasate presei de Congresul al IX-lea al Partidului Co­munist Român. însemnare AlBUHIUl Unității Era ora prînzului. Poate nici interiorul elegant și cu­rat, poate nici lustrele elec­trice nu m-ar fi frapat, dacă n-aș fi auzit vocea acelui bărbat zdravăn și rumen la față . — Nea Ciornei, dacă ai­mata puiul ăla cu mujdei și smîntînă trecut pe listă, apoi am sta. Ne-am ospăta ca domnii și-om scrie la con­dică de laudă. Dumnealui mi-i coleg de brigadă la Al­ger. Am venit cu niște soco­teli la „if“ și l-am adus spe­cial să-ți guste bucatele minoire. Cei doi oameni, muncitori forestieri, după cire am în­țeles, și-au pus apoi ruc­sacurile în cuier și au trecut în camera alăturată de s-au spălat pe mîini. Am cerut responsabilului, Toader Ciornei, condica de sugestii și reclamații. De la prima pînă la ultima filă, cetățeni localnici și de pe alte meleaguri ale țării, foar­te mulți excursioniști străini și-au înscris aprecierile po­zitive. Semnează acolo tu­riști din Londra, Paris, Buda­pesta, Haga, București, Con­stanța și alte zeci de locuri. Oameni chemați­­ aici de farmecul unic al plaiurilor bucovinene, în care dăinuie de veacuri nestemata artis­tică a mănăstirii Moldovița. Incîntați sufletește de cele văzute, s-au oprit la popas de prînz la restaurantul de la intrarea comunei cu a­­celași nume. Și au simțit a­­colo cunoscuta ospitalitate moldovenească. Unitatea apr­aținînd de U.R.C.C. Cîmpulung este bine aprovizionată. Dar ceea ce i-a creat faimă este bu­cătăria. Un meniu variat și gustos, la prețuri convena­bile, din care se detașează fripturile ca „specialitate a casei“ , personalul atent și plin de solicitudine față de toți clienții, plus grija pen­tru igienă asigură o deser­vire civilizată. Ne-am inte­resat de rentabilitatea uni­tății. — Sunt foarte mulți local­nici care iau masa aici. S-au obișnuit cu mîncarea bună pe care o pregătim, îmi spu­ne gestionarul. Relatarea a­­ceasta mi s-a părut cea mai semnificativă. Respectiv, să­teanul sau muncitorul local­nic, ocupat uneori cu prea multe treburi, vine să ia masa la restaurant. E un aspect nou al satului de azi, la care spiritul gospodăresc al celor care fac comerț poate contribui spre a-i lărgi dimensiunile. „Is taut revenir ici! !“ Cu­vintele unui parizian, profe­sor la Sorbona, scrise în con­dică, m-au îndemnat spre a reflecție. Ar fi firesc ca ase­menea dorințe ale consu­matorilor de a reveni să stea înscrise în fiecare con­dică, a fiecărei unități din alimentație ! VICTOR MICU Plenara comitetului regional pentru cultură și artă Sîmbătă, 30 octombrie a.c., a avut loc la Suceava plenara Comitetului regional pentru cultură și artă. La plenară au luat parte membrii tului regional pentru comite­cultură și artă, vicepreședinții sfaturi­lor populare raionale, secreta­rii comitetelor pentru cultură și artă raionale, conducăto­rii instituțiilor culturale regio­nale și raionale, redactorii sta­țiilor de radioficare. La lucră­rile plenarei au participat to­varășul Petru Russindilar, șe­ful secției propagandă a Comitetului va al P.C.R.* regional Sucea­activiști ai co­mitetului regional de par­tid, tovarășul Ion Simini­­ceanu, vicepreședinte al sfa­tului popular regional, și to­varășul Ion Bănică, membru în biroul executiv al Comite­tului de Stat pentru Cultură și Artă. In cadrul plenarei, care a a­­nalizat stilul de muncă al co­mitetelor pentru cultură și artă, precum și planul de ac­tivitate pe perioada de iarnă, au luat cuvîntul numeroși participanți. Vorbitorii s-au referit, pe baza materialelor prezentate și a propriei expe­riențe în activitatea culturală, la rezultatele bune obținute în acest an, reliefînd metodele și formele pe care le-au con­siderat ca deosebit­ de efici­ente. Totodată, ei n-au trecut cu vederea peste deficiențele ce s-au manifestat în această perioadă în munca activiștilor și a instituțiilor culturale, a sfaturilor populare raionale și comunale, subliniind necesita­tea unor măsuri urgente pen­tru lichidarea acestora. Considerând că actuala ple­nară a dovedit mai multă com­bativitate, mai mult spirit cri­tic față de plenarele anteri­oare ale comitetului regional pentru cultură și artă, tovară­șul Petru Russindilar a accen­tuat că e de datoria tuturor participanților de a traduce în viață cu perseverență în­vățămintele reieșite cu acest prilej, pentru continua ridi­care calitativă a conținutului și formelor activității cultural­­artistice de masă în regiunea noastră. Culturale Fălticeni In 12 localități — printre care Rădășeni, Preutești, Spă­­tărești, Petra — conferențiari trimiși de la centrul de raion au expus conferințele: „Con­stituția — legea fundamentală a României­ socialiste“, „Legă­tura între familie și școală“,­­„Ameliorarea raselor de ani­male“ și altele. Formația de teatru din Dol­­hasca a prezentat,­ pe scena căminului cultural din­ Boroa­­ia, un spectacol cu piesa „A­­lergătorul șchiop“ , de Iosif Bîta. . Biblioteca raională a organi­zat, în sala­ cinematografului „Popular“, o dimineață de basm pe tema : „Ispirescu po­vestind copiilor“.. Rădăuți La­­ Dornești­­ a­­ fost organi­zată o zi de activitate sanitară. Cu acest­­ prilej medicul Ma­rian Alice a­ ținut conferința „Sa­ luptăm împotriva acci­dentelor­­ provenite' din folosi­rea nejudicioasă a curentului electric“, după care a urmat concursul: „Cine știe , cîștigă“, pe tema Ocrotirea­­ mamei și copilului în țara noastră“. Din­tre Concurenții fruntași, amin­tim pe tovarășele Victoria Mi­­hăilescu, Viorica Clisor și O­­tilia Clipa. Ziua de activitate sanitară s-a încheiat cu filmul „Sîngele­­ tău * salvează vieții, vizionat de peste 200 de oa­meni ai muncii. Sîmbătă și duminică, la cen­trul de raion a avut loc in­struirea lectorilor care vor preda în cadrul învățămîntului agrozootehnic de masă de trei ani. In ziua a doua, la instruire au participat și responsabilii ci­clului de conferințe agricole organizat pentru țăranii coo­peratori necuprinși în învă­­țămîntul agricol de trei ani. Apreciată a fost expunerea inginerului Vasile Coroamă, director adjunct la grupul șco­lar agricol din localitate, pe tema :­,Metodica predării lec­țiilor la învățămîntul agrozoo­tehnic de masă“. In încheie­rea instruirii a luat cuvîntul tovarășul Vasile Enache, se­cretar al Comitetului raional al P.C.R., care a dat indicații asupra măsurilor urgente ce trebuie luate în vederea des­chiderii noului an de învăță­mînt agrozootehnic. 24 de intelectuali au ținut conferințe și au răspuns la întrebările puse de țăranii coo­peratori și de muncitorii fo­restieri din localitățile Vicov de Jos, Gălănești, Ulmu, Vicov de Sus. In ultimele două loca­lități, conferințele au fost ur­mate de programe artistice prezentate de formația de a­­matori a casei de cultură. IPROFIL Rădăuți: Luțac Niedere, de la sectorul mașini­i, lucrînd la un agregat de profilat piesele pentru mobilă Foto : SANDULESCU Agenda internațională . Primul ministru al Ca­nadei, Lester Pearson, care întreprinde în prezent un turneu electoral î­n princi­palele orașe ale țării, a de­clarat la Toronto că guver­nul canadian nu dorește și nu va trimite trupele sale să lupte în, .Vietnamul de sud­• La 1 noiembrie a luat sfîrșit vizita pe care condu­cătorul RAU, Gamal Abdel Nasser, a făcut-o în Repu­blica Mali, la invitația pre­ședintelui Modibo Kegia. Cu această ocazie a fost dat publicității un comuni­cat oficial în două părți și­ cu care cele exprimau deplina identitate de vederi în legătură cu cele mai im­portante probleme afro-a­­siatice. • Guvernul Zambiei este dezamăgit de rezultatele tratativelor dintre primul ministru britanic Harold Wilson și premierul rasist din Rhodesia de sud, Ian Smith, a declarat ziariștilor ministrul de externe zam­bian­ Kapwepwe. El a spus că vizita lui Wilson este a­­semănătoare cu „o vînă­­toare de elefanți soldată cu prinderea unui șoarece". • Vorbind la Delmenhorst, Kurt Schmuecker, ministrul economiei al R.F­ Germane, a cerut „frînarea" cheltuie­­lilor bugetare ale Gemaniei occidentale. El a preconizat o reformă financiară, dar s-a pronunțat împotriva majorării impozitelor, spu­­nînd că acestea au atins nivelul maximi pe care îl mai pot suporta contribuabilii. t

Next