Zori Noi, aprilie 1966 (Anul 19, nr. 5691-5716)

1966-04-01 / nr. 5691

Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional CARNET DE ÎNTRECERE Ideea de a mă opri la Barnar s-a conturat în urma unei discuții, la o oră matinală, cu tovarășul Petru Bacalu, directorul Întreprinderii forestiere din Broșteni.­­ In general, toate sectoarele au rezultate bune în întrecere, însă Barnarul se evidențiază în mod deosebit. Era înainte de ora 7. La sediul sectorului am întîlnit cîțiva oameni. Lucrau de zor. — Pregătim un referat pentru organizația de partid, îmi spune șeful sectorului, tovarășul Adam Ruscanu. — Pe ce temă ? — Organizația de partid va analiza activitatea desfășurată de la începutul anului și modul cum se îndeplinesc angajamentele în întrecerea socialistă. — Și came vă prezentați ? — Am obținut rezultate bune. Planul trimes­trial l-am depășit la toate fazele. La fasonat am dat în plus aproape 3.000 m.c., la scos 7.000, iar la apro­piat — 6.000 m.c. Spre unitățile de industrializare și depozitul final de la Argestru am transportat 27.000 m.c. bușteni, față de 21.000 cu­ am avut pla­nificat. S-au obținut, așadar, rezultate foarte bune". Să vedem "cum, prin ce mijloace. Dăm cuvîntul celor care au contribuit direct la realizarea lor. Ion Murdei, funicularist, exploatarea Ploturii : oamenii cu care lucrez au înțeles importanța folosi­rii funicularului la întreaga capacitate. De aceea, ei se ocupă ca stația de încărcare să fie în perma­nență bine aprovizionată. Vasile Corduneanu, șeful brigăzii cu plata în acord global de­ la exploatarea Tomnatec , iarna e anotimpul cel mai favorabil muncilor în pădure, încă din toamnă ne-am creat stocuri în diverse faze, iar în lunile care au trecut activitatea a fost axată pe scosul și apropiatul lemnului Mihai Rujac, mecanic de locomotivă c. f. f. Barnar , activitatea lucrătorilor a fost îndrep­tată spre asigurarea unui transport rapid și în cele mai bune condițiuni de siguranță. Lucrătorii de la exploatări ne ajută foarte mult, în sensul că la lămpi se află în permanență lemn, iar operațiunile de încărcare a vagoanelor sunt bine organizate. Discutăm din nou cu tovarășul Adam Ruscanu. — încă din toamnă au fost prevăzute măsuri pentru buna organizare a lucrului. Dispunem de 3 funiculare și 8 tractoare. II. exploatarea lor am primit sprijin din partea serviciului de mecanizări al întreprinderii. Funcționarea utilajelor este ur­mărită zilnic, pe bază de grafic. De asemenea, și celelalte faze ale procesului de producție. Anul acesta am reorganizat secția c.f.L, a luat ființă un atelier de reparații, s-a trecut la o mai bună în­treținere a podurilor și a liniei. Aceste lucrări au fost făcute fără să se imobilizeze parcul rulant, îm­preună cu maistrul I. Candrea de la exploatarea Tomnatec, vom lua legătură, de urgență, cu ocolul silvic pentru a definitiva problema construirii unui drum forestier pe o distanță de 2 km. Sunt vreo 6.000 m.c. de lemn, din care 3000 în faloane și pe care în timp de vară nu-l putem transporta. S-au studiat două soluții. Prima, construirea unui drum traversat care consumă o mare cantitate de lemn și a doua, construirea unui drum pentru tractoare. Am ales-o pe cea de-a doua pentru că-i mai rentabilă. — Ce ne puteți spune despre îndeplinirea anga­jamentelor ? — Colectivul nostru s-a angajat în cinstea ma­rii sărbători să depășească producția globală cu 40.000 lei, iar producția marfă cu 35.000 lei. După cum se vede, angajamentele pentr­u prima etapă au fost îndeplinite. Realizarea lor cu o lună și ceva îna­inte de termen se datorește tocmai folosirii timpu­lui optim de lucru, organizării mai bune a muncii, mobilizării tuturor forțelor la scosul, apropiatul și transportul lemnului. După cîteva zile de vreme mohorîtă, culmile Barnarului au început din nou să se însenineze. La Hîga sau la Rateș, la Puzdra sau la Căboaia, la Plotani sau la Verdele, în toate exploatările fores­tiere ale Barnarului se lucrează intens. Țapinarii, mecanizatorii și șoferii se află în toiul întrecerii, a­­nimați de dorința ca în fiecare zi să dobîndească succese tot mai însemnate. E. DOBRE Consfătuire privind cultura cartofului Miercuri. In orașul Gura- Humorului a avut loc o con­sfătuire privind cultura car­tofului. La aceasta au luat parte inginerii agronomi, pre­ședinții și brigadierii de cîmp și legumicoli de la coopera­tivele agricole din raion. In fața participanților, tovarășul inginer Eduard Gafițeanu, președintele consiliului a­­gricol raional, a expus rezul­tatele obținute în cultura cartofului în 1965, precum și sarcinile pe 1966. De aseme­nea, au fost prezentate re­comandările consiliului agri­col regional în acest sens. Pe marginea materialelor au luat cuvîntul numeroși par­ticipanți, consfătuirea prile­juind un larg schimb de experiență. Anul XX nr 5691­4 pagini 25 bani vineri 1 aprilie 1966 ÎN FATA GRAFICELOR REAL ȘI IDEAL O încăpere cu atmosferă intimă, izolată fonic, unde scrâșnetul zgomotos al roți­lor de tren nu pătrunde, iar tumultul muncii feroviare se simte intr-un mod apar­te. .. Pe birou — un selector, un microfon, un aparat telefo­nic, un echer, un registru, cîteva creioane colorate, două grafice : real și ideal. Din minut în minut, voci cu tonalitate diferită, revăr­sate dintr-un difuzor, cu in­variabilul . Alo Receul ! Tre­nul 504 va intra la timp în stația Vicșani. 501 va sosi în Verești cu 7 minute întîrzie­­re, unde îi stabiliți încruci­șar­ea cu 504? Cite vagoane va aduce trenul 5839 pentru Leorda ? Regulatorul Cîmpu­­lung anunță sosirea unui tren de marfă suplimentar la Dărmănești. Locomotiva 50.394 a terminat alimenta­rea, v-o punem la dispoziție. Trenul 5612 va putea circula timpuriu cu 30 minute? etc. etc. Ghidul ne poartă la ma­rile centrale telefonice, veș­nic solicitate. Numai că „a­­bonații“ de aici sunt impie­gații de mișcare de pe sec­ția de circulație Vicșani — Verești — Dorohoi. Un sin­gur om le răspunde tuturor cu calm și promptitudine. Pe firele telefonice pulsează în toate direcțiile chemări, or­dine și îndrumări. Se pri­mesc relații și se dau indi­cații precise cu voce caldă, politicoasă. Cu fiecare co­municare primită, omul de la pupitru, ia unul din cre­ioanele colorate (după felul trenului) și echerul. Trage o linie peste pătrățelele mi­nuscule ale graficului în continuarea altei linii. Tre­nurile se încrucișează și se depășesc în cea mai perfec­tă ordine. Se observi aici pe grafic cum înaintează. Ca într-o oglindă, Minutul, se­cunda sunt urmărite pe fie­care porțiune de kilometru. Filmul muncii ceferiștilor este înregistrat cu migală, clipă după clipă, pas cu pas. Ne uităm in cabina celui m­ai lin­gi­ Operator de cir­­­culație — Ion Mun­teanu — de la Regulatorul de mișca­re Suceava. Ceferistul aces­ta cu chip senin, cu gesturi tinerești și sigure (are doar­­ 33 de ani) ne vorbește cu decența și reținerea îndrăgos­titului de profesia sa, în timpul foarte limitat ce-l are la dispoziție.­­ La această oră (24), pe secția ce o conduc se află într-un dute-vino continuu 17 trenuri de ranguri diferi­te : accelerate, personale, curse locale și directe de marfă, coletării rapide. Pînă la ora 8 vor circula peste 40 de trenuri. Zeci de ceferiști din stații, depouri, revizii de vagoane, de la sectoarele C.T., S.C.B., T.T.R., își dau con­­cursul la bunul mers al a­­cestora, printr-o muncă pli­nă de atenție și răspundere. Neavizatul poate crede că munca operatorului se limi­tează doar la înregistrări de date și interminabile convor­biri telefonice. O asemenea funcție reclamă însă calități profesionale, psihice și mo­rale deosebite. — Trebuie cunoscuți oame­nii cu care lucrezi, carac­terul și pregătirea lor pro­ MARIN SALCEANU (Continuare în pag. a IlI-a) CUVINTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA CONGRESUL AL XXIII-LEA AL P.C.U.S. Dragi tovarăși. Permiteți-mi, înainte de toa­te, să mulțumesc, în numele delegației Partidului Comu­nist Român, de a participa pentru invitați a 23-lea Congres al la cel de-al Partidului Comunist al Uniunii Sovieti­ce, îmi revine plăcuta misiu­ne de a vă adresa dumnea­voastră, delegați la congres, tuturor comuniștilor, întregu­lui popor, salutul cald și me­sajul de prietenie și solidari­tate internaționalistă a Comi­tetului Central al partidului nostru, al comuniștilor, al oa­menilor muncii din Republica Socialistă România. Delegația română urmărește cu deosebit interes lucrările congresului dumneavoastră. In documentele pe care le dezba­teți, în amplul raport prezen­tat de tovarășul Brejnev, în cuvîntările delegaților se o­­glindește cu pregnanță înalta răspundere cu care comuniștii abordează problemele progre­sului economiei și culturii ță­rii, ale activității Partidului Comunist pentru întărirea și înflorirea continuă a Uniunii Sovietice. Poporul român se bucură din toată inima de succesele remarcabile dobîndite de po­poarele sovietice în dezvolta­rea industriei, a bazei tehnico­­materiale a agriculturii, în ri­dicarea nivelului de trai ma­terial și spiritual al celor ce muncesc, în toate domeniile activității sociale. Schimbările profunde petrecute în econo­mia sovietică, creșterea impe­tuoasă a forțelor de produc­ție, au transformat Uniunea Sovietică într-un stat socialist cu un uriaș potențial econo­mic, într-o mare putere indus­trială a lumii contemporane. Remarcabilele victorii obți­nute în explorarea Cosmosu­lui, în folosirea energiei nu­cleare, în tehnica rachetelor și în alte domenii de importanță hotărîtoare pentru dezvoltarea civilizației situează Țara So­vietelor la loc de frunte în știința și tehnica mondială. Realizările Uniunii Sovieti­ce — rod al muncii eroice, creatoare și pline de abnega­ție, a poporului, al vastei acti­vități organizatorice și politi­ce a încercatului Partid Co­munist al Uniunii Sovietice — constituie un aport de mare însemnătate la întărirea forței economice, politice, militare a sistemului mondial socialist, o contribuție de seamă la crește­rea influenței socialismului, a forțelor progresului în lume. Stabilind directivele noului plan cincinal, trasînd obiecti­vele dezvoltării viitoare a ță­rii, Congresul Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice deschide perspective însufleți­­toare pentru un nou avînt al economiei, științei și culturii, al întregii vieți sociale, pen­tru înaintarea continuă a pa­triei dumneavoastră pe mul comunismului, spre dru­zm­nele popoarelor Uniunii So­vietice, al cauzei socialismu­lui și păcii. Vă urăm, dragi to­varăși, succes deplin în reali­zarea acestor mărețe sarcini. Tovarăși. Poporul român, care a în­cheiat o etapă importantă în construcția societății socialis­te, a făcut de curînd bilanțul unor însemnate realizări în in­dustrializarea țării, formarea socialistă a în trans­fatului, în creșterea nivelului de via­ță al celor ce muncesc. In prezent, el își concentrează e­­forturile spre înfăptuirea pro­gramului de dezvoltare multi­laterală a țării, stabilit de Congresul al IX-lea al Parti­dului Comunist Român. Apli­­cînd in mod creator învăță­tura marxist - leninistă la con­dițiile concrete ale României, folosind experiența acumula­­­­tă, partidul nostru perfecțio­nează continuu conducerea e­­conomiei, cercetării științifice,­ învățămîntului și a altor do­menii de activitate. Punînd în continuare accen­tul pe industrializarea țării — baza dezvoltării întregii eco­nomii, a ridicării nivelului de trai al poporului, partidul nos­tru acordă o atenție deosebită agriculturii, înzestrării ei teh­nico - materiale, îmbunătățirii conducerii și îndrumării aces­tei ramuri, corespunzător ce­rințelor sporite ale desăvîrși­­rii construcției socialismului. In vederea asigurării unei mai largi participări a țărănimii la conducerea agriculturii, dezvoltării democrației coope­­­ratiste și în general a demo­crației socialiste, potrivit ho­­tărîrii Comitetului Central al partidului nostru, au fost cre­ate uniunile raionale și regio­nale ale cooperativelor agri­cole de producție, iar recent a avut loc congresul țărănimii cooperatiste, la care s-a con­stituit Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție. Deși de la congresul parti­dului nostru a trecut un timp scurt, rezultatele obținute în această perioadă, munca en­tuziastă desfășurată de popor pentru îndeplinirea hotărîrilor congresului evidențiază carac­terul realist al­ obiectivelor stabilite, concordanța lor cu necesitățile vitale ale țării, constituie garanția înfăptuirii cu succes a prevederilor nou­lui plan cincinal, a progresu­lui­ continuu al României so­cialiste. Tovarăși. Intre popoarele român și sovietic, între țările noastre se dezvoltă relații trainice de prietenie și alianță, de colabo­rare tovărășească în domeniul economic, tehnico - științific, cultural, se extind legăturile frățești dintre Partidul Comu­nist Român și Partidul­ Comu­nist al Uniunii Sovietice, schimburile de experiență în construcția noii orânduiri so­ciale, consultările și vizitele reciproce de delegații. Vizita făcută nu de mult de delega­ția română de partid și gu­vernamentală în țara dumnea­voastră, convorbirile purtate cu conducătorii partidului și statului sovietic, întîlnirile cu populația au contribuit la în­tărirea prieteniei dintre parti­dele, țările și popoarele noas­tre, în interesul cauzei socia­lismului și păcii. Punînd în centrul politicii sale externe prietenia și ali­anța frățească cu toate țările socialiste, Republica Socialis­tă România dezvoltă totoda­tă relații de colaborare cu toa­te statele, indiferent de orân­duirea lor socială. Colaborarea internațională și menținerea păcii presupun respectarea principiilor suve­ranității și independenței na­ționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc, a dreptului sfînt al fiecărui po­por de a-și hotărî singur soar­ta, de a alege, corespunzător voinței și intereselor­­ sale, ca­­lea dezvoltării politice, econo­mice și sociale. Fidelă acestor principii, țara noastră con­damnă acțiunile cercurilor im­perialiste agresive, care recurg la imixtiuni în treburile in­terne ale altor țări, la presiuni și comploturi, atentează la in­­dependența și cuceririle po­poarelor, pun în primejdie pa­cea lumii. Partidul și guvernul țării noastre cer cu hotărî­re încetarea agresiunii imperia­liste a Statelor Unite ale Ame­ricii în Vietnam, retragerea tuturor trupelor străine și a­­plicarea acordurilor de la Ge­neva, ele sprijină lupta dreap­tă a poporului vietnamez pen­tru libertatea și independența patriei sale. Evidențiind creșterea agre­sivității imperialismului, în frunte cu cel american, perico­lul pe care îl constituie aces­ta pentru cauza păcii, rapor­tul prezentat de Brejnev a subliniat tovarășul totodată hotărârea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice de a acțio­na pentru întărirea unității ță­rilor socialiste și a mișcării comuniste internaționale pe baza egalității, a independen­ței fiecărui partid, a neames­tecului în treburile interne, a marxism-leninismului și inter­­naționalismului socialist. Pe toate continentele, forțe uriașe acționează astăzi pentru democrație și progres social, pentru apărarea păcii­ mondia­le, împotriva planurilor agre­sive ale cercurilor imperialis­te. O condiție esențială a vic­toriei în această luptă nobilă este coeziunea țărilor socialis­te, a mișcării comuniste și muncitorești internaționale, a tuturor forțelor antiimperialis­­te. Viața arată că o importan­ță hotărîtoare pentru realiza­rea și întărirea acestei unități are aplicarea consecventă a normelor de bază ale relațiilor dintre partidele frățești, discu­tarea de la partid la partid, de la conducere la conducere, in mod sincer, tovărășesc, în spirit de stimă și respect re­ciproc, a problemelor de inte­res comun. Partidul nostru consideră că dificultățile existente în miș­carea comunistă nu sînt de netrecut și că nu este prea tîrziu ca, prin eforturile stă­ruitoare, pline de răspundere și de răbdare ale tuturor par­tidelor, să se împiedice agra­varea divergențelor și adîn­­cirea sciziunii, să se salvgar­deze unitatea și coeziunea miș­cării comuniste și muncitorești internaționale. Exprimîndu-și convingerea că mai puternice decit deosebirile de vederi și precumpănitoare sînt interese­le și țelurile comune ce unesc partidele comuniste, sub stea­gul marxism-leninismului, al internaționalismului proletar. Partidul Comunist Român va depune și în viitor toate efor­turile pentru a contribui la în­tărirea unității țărilor socia­liste, a mișcării comuniste in­ternaționale. Dragi tovarăși. în încheiere, vă urez încă o dată, din toată inima, deplin succes în desfășurarea lucrări­lor congresului, în înfăptuirea hotărârilor pe care le veți a­­dopta pentru fericirea și pros­peritatea popoarelor Uniunii Sovietice, în interesul cauzei comunismului și păcii. Trăiască prietenia frățească româno-sovietică ! Trăiască unitatea țărilor so­cialiste, a mișcării comuniste internaționale i Libretul de economii pentru construirea de locuințe In vederea organizării acțiunii de economisire pentru construirea de lo­cuințe proprietate perso­nală a cetățenilor de la orașe, Casa de Economii și Consemnațiuni a in­trodus un nou instrument de economisire . Libre­tul de economii pentru construirea de locuințe. Libretele de economii pentru construirea de lo­cuințe se emit în sume fixe de 5.000 lei de către casele raionale și orășe­nești de economii și de către agențiile C.E.C. au­torizate în acest scop. Pentru sumele depuse pe aceste librete, Casa de Economii și Consem­­națiuni acordă o dobîn­­dă de 3,5 la sută pe an, sub formă de cîștiguri în bani, prin trageri la sorți trimestriale, la care participă libretele de e­­conomii ale căror depu­neri au fost păstrate la C.E.C. in tot cursul tri­mestrului pentru care se efectuează tragerea. Planul de cîștiguri se stabilește, pentru fiecare tragere la sorți, de Casa de Economii și Consem­națiuni și cuprinde în li­mita fondului de cîști­guri, numărul lor și valoarea cîștiguri­­fiecărui cîștig. Depunerile, pe librete­le de economii pentru construirea de locuințe, se fac pe numele per­soanei care efectuează depunerea sau pe nume­le altei persoane. Casa de Economii și Consemnațiuni restituie în numerar sumele depu­se pe libretele de eco­nomii, pentru construi­rea de locuințe oricînd, la cererea titularilor sau altor persoane împuter­nicite să dispună asupra depunerilor. Economiile depuse pe un asemenea libret, ca și acelea depuse pe alte instrumente de economi­sire, se pot folosi pentru construirea de locuințe proprietate personală. La cererea titularilor, depunerile pot fi trans­ferate pe alte instrumen­te de economisire. Titularii libretelor ieși­te cîștigătoare la o tra­gere la sorți trimestria­lă, care solicită sprijinul statului în vederea con­struirii de locuințe, sînt preferați la încheierea contractelor pentru con­struirea acestora, indife­rent de mărimea avansu­rilor și de vechimea de­punerilor, dacă folosesc în întregime la constitui­rea avansurilor, sumele cîștigate. Amănunte sau alte de­talii pot fi obținute de la casele raionale (orășe­nești) C.E.C.

Next