Zori Noi, noiembrie 1966 (Anul 19, nr. 5873-5898)

1966-11-01 / nr. 5873

Proletari din toate țările, (unifhvă) Anul XXI nr. 587) 4 pagini 25 bani marți 1 noiembrie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional CALIFICAREA - pas hotărîtor spre cucerirea prestigiului O nouă Unitate și-a înscris recent prezență în peisajul industrial al regiunii, contribuind la sporirea potențialului ei economic — întreprinderea de reparații auto. Rezultatele tînărului colectiv de muncă au și apărut. Primele mașini reparate capital la întreprinderea suceveana și-au reluat cursele pe arterele de circulație ale patriei. Debutul e însă nesatisfăcător. Primele luni de activitate (trim. III) indică o nerealizare a productivității muncii cu 10 la sută. Căutînd cauzele, vom găsi mai multe. Influența determinantă o are însă nivelul încă sub cerințe al pregătirii profesionale a unor muncitori. Faptul poate fi explicat. Perioada scurtă de școlarizare nu a permis însușirea unor cunoștințe temeinice. Dar producția, exigența beneficiarilor cer acest lucru.. Cu atît mai mult cu cît colectivului îi revine o sarcină deosebit de importantă , să atingă mai devreme, față de termenul stabilit inițial, capacitatea de producție proiectată. Un studiu efectuat de cadrele tehnice, orientat spre folosirea cu eficiență a spațiilor de producție, duce la concluzia că, prin cheltuieli nu prea mari, capacitatea întreprinderii poate crește cu încă 23—30 la sută față de cea proiectată. Aceasta înseamnă că, în cursul unui an, pe porțile întreprinderii vor ieși, reparate capital, cu aproximativ 1.300 mai multe autocamioane „Carpați“ și „Bucegi“, deci fusese prevăzut. Iată deci obiective deosebit de importante a căror realizare e strîns legată de nivelul de cunoștințe profesionale al colectivului: Ridicarea continuă a calificării muncitorilor constituie o sarcină permanentă a conducerii întreprinderii. Ce s-a întreprins în acest sens pînă în prezent ? Ing. Aurel Chifan, inginer șef adjunct : — Primul pas l-am făcut. Am organizat 11 cursuri de ridicare a calificării, pe meserii, care cuprind 340 de muncitori. Durata cursurilor este diferită. Unele sînt de 5—6 luni, altele, la care se cere o pregătire deosebită, de 1 an. Ca lectori au fost numiți cei mai buni ingineri, cu experiență în muncă. Aș evidenția printre aceștia pe inginerii Ilie Zaharia, loan Macovei și loan Marcu, care depun interes pentru pregătirea muncitorilor. Tematica cursurilor cuprinde întreaga gamă de operații ce se cere executată. La predare se va insista asupra acelor noțiuni care nu sunt încă cunoscute cum se cuvine. Ing. Corneliu Iordăchel, responsabil de cursuri : — Pentru ca fiecare noțiune predată să fie însușită temei- N. GROZA (Continuare in pagina a III-a) Culturale . In cadrul unui ciclu de acțiuni organizate de întreprinderea cinematografică regională — Suceava, în colaborare cu secția regională de Jnvățămînt, acțiuni care au ca scop sprijinirea procesului instructiv - educativ, din școli, la cinematograful „Cultural" din Dorohoi, peste 200 de elevi au urmărit cu interes o frumoasă „Călătorie pe harta regiunii Oltenia“, prezentată de prof. Antonina Poleanschi. « In aceeași zi, la cinematograful „Modern“ din Suceava, înaintea spectacolului cu filmul „Vizita conducătorilor de partid și de stat în regiunea Suceava“ și cu alte filme documentare, prof. Stela Rădășanu a vorbit celor peste 500 de spectatori despre „Realizările regimului democrat - popular în regiunea Suceava“. Manifestări asemănătoare au avut loc și la Fălticeni, Botoșani, Gura Humorului și Rădăuți. « La Ostra, membrii brigăzii Științifice a Comitetului raional pentru cultură și artă Gura - Humorului s-au întîlnit cu muncitorii. Problemele de știință și cultură discutate au fost urmărite cu viu interes. • In căminele culturale din comunele Ciprian Porumbescu, Negrițeasa, Drăgoești, Stulpicani, Valea Seacă, au fost prezentate duminică de către conferențiarii raionali, expuneri pe temele : „Dreptul la o bătrînețe fericită" și „întărirea sănătății prin participarea la sport“. . Ia 1 comune din raionul Fălticeni (Boroaia, Osoi, Antoceni etc.) s-au deplasat duminică conferențiari raionali. » Tot duminică, pe scena căminului cultural din comuna Rișca, au prezentat un program artistic artiștii amatori ai casei raionale de cultură — Fălticeni și membrii brigăzii artistice de agitație de la cooperativa meșteșugărească „Zorile". » Simpozionul „Să cunoaștem și să respectăm regulile de circulație“, organizat de Comitetul raional pentru cultură și artă și de Miliția raională — Fălticeni a fost prezentat în fața cooperatorilor din Oniceni. • De la prof. DUMITRU GRIGORAȘ aflăm că, săptămîna trecută, a avut loc la căminul cultural din satul Dimitrie Cantemir, comuna Adășeni (Săveni), un interesant spectacol realizat de tinerii artiști amatori din comună. Recitatorii artistici, membrii brigăzii de agitație și soliștii vocali, dintre care s-au evidențiat : Angela Ianovici, Emil Atomei și Gica Alexoaie au fost aplaudați cu entuziasm de publicul spectator. O In perioada 31 octombrie — 6 noiembrie, la cinematograful „Modern“ din Suceava are loc un „Festival al filmului sovietic", cu care prilej rulează filmele : „Doi în stepă“, „Tatăl soldatului“, „Credeți-mă oameni“, „Călătorul cu bagajul“, „A treia rachetă“. In scopul organizării unor acțiuni cultural - educative pe tema „Familia în statul nostru socialist", au fost trimise programe de filme documentare și artistice la unitățile cinematografice sătești din regiune, iar la cinematografele pe bandă normală va rula, pe baza unui circuit special, filmul artistic cehoslovac „Maria". la cinematograful „Doina" din Fălticeni. 400 de elevi au urmărit o „Călătorie pe hartă“, prezentată de prof. Panoria Pavel. A urmat un spectacol de filme documentare social - politice. BIBLIOTECA ■ șI CENTRALA UNIVERSITARĂ »M. »MXNESCU« IAȘI Dacă e să începem de unde a pornit cu explicațiile maistrul Dumitru Filote, ne aflăm exact la sfîrșit. Căci graficul de întrecere în fața căruia se află (foto 1) cristalizează în fapt tot efortul colectivului de la Fabrica de zahăr Bucecea de a elabora șarjele albe de cristale dulci. In luna septembrie, graficul de care vorbeam a consemnat ca fruntaș în întrecerea socialistă pe unitate schimbul III. Dar la începutul lui octombrie, schimbul I o luase înaintea celui amintit. Graficul e mult mai sintetic decit ne-am fi așteptat. Este firesc să fie în preocuparea colectivului atenția maximă pentru calitate. Aici insă sunt incluse și amănunte care vizează atitudinea înaintată față de muncă a colectivului. Ținuta igienică la locul de muncă, disciplina în producție, interesul de a elimina operativ defecțiunile care apar cîntăresc greu în bilanțul întrecerii socialiste. De aceea, poate, la o temperatură care l-ar face pe orice om obișnuit să arunce totul de pe el, să se agite permanent, fierbătorul Petru Chelaru (foto 2), intr-un halat de un alb imaculat, ca de farmacist, urmărește, verifică cu atenție, cu perseverență mărimea cristalelor de zahăr. Curînd, aparatul de fierbere va fi golit și o nouă șarjă de sirop îi va lua locul. Laboratorul fabricii, prezent în felul său de-a lungul întregului proces tehnologic, își aduce o contribuție importantă la urmărirea și realizarea calității zahărului. Chimistul Ana-Margit Pintilie (foto 3), controlează refractoriietru conținutul în substanță uscată al sfeclei. la In urma analizei, producția va primi prețioase indicații. Șarjele albe de cristale dulci se divizează în pachete, șiruri imense de pachete de un kilogram, care ajung în fiecare din casele dumneavoastră. V.I. DIMA La Complexul minier Tarnița — Leșul Ursului Se adunaseră în seara aceea la club muncitori minieri și maiștri, preparatori de minereuri, ingineri și geologi, tehnicieni. Erau oameni de vîrste și profesii diferite, care lucrează de ani de zile în subteran, scoțînd minereul prețios de cupru, sau la suprafață, prelucrîndu-l la stația de flotație. Au venit la club să-și exprime simțămintele în legătură cu ansamblul de măsuri privind noul sistem de pensionare. Făceau parte cu toții din activul sindical al Complexului minier Tarnița — Leșul Ursului. Rînd pe rînd și-au arătat recunoștința față de grija pe care o poartă partidul pentru bunăstarea oamenilor muncii și hotărîrea de a răspunde acesteia printr-o muncă entuziastă, pusă în slujba construcției socialiste. — Am intrat în minele de mangan din munții Domelor la vîrsta de 14 ani, spunea pensionarul Ipolit Buzilă. Nu m-am putut califica însă decît după vreo 16 ani de muncă. Cită deosebire față de zilele noastre, cînd fiecărui tiul văr îi sînt larg deschise porțile calificării. Cine nu-și amintește de acele vremuri cînd mea la cu greu un miner pribătrînețe o pensie. Chiar tatăl meu a decedat la '4 de ani fără să i se fi acordat pensia cuvenită. Astăzi trăim o viață nouă, cu un viitor asigurat. Fiecare măsură adoptată de partid și de stat este pătrunsă de un adineumanism și arată grija și prețuirea ce i se acordă omului și muncii sale. Deși sînt încă tânăr, arăta tehnicianul minier Dumitru Coca, mă bucur la fel ca și cei vîrstnici pentru avantajele ce ni se creează prin noul sistem de Proiectul de lege pensionare, oglindește cu claritate faptul că partidul nostru face totul pentru a ne asigura o viață lipsită de griji și la vîrsta odihnei meritate. Consider de aceea că CARMEN PANĂ (Continuare în pagina a III-a) La Liceul Dezbaterea noii legislații a pensiilor de către activul organizației sindicale de aici a căpătat, am putea spune, cadrul unor confesiuni din care încrederea în valoarea contribuției omenești la progresul vieții și societății s-a afirmat în cuvinte necăutate și simple. — M-a impresionat în mod deosebit, spunea prof. Costea Ipolit, grija partidului pentru nevoile omului luat în perspectiva sa. Măsura denotă nu numai o clarviziune deosebită, agricol din Rădăuți dar și un profund sens uman. Desființarea plafonului maxim asigură oamenilor muncii pensii după criterii care corespund mai bine principiilor generale ce stau la baza retribuirii muncii în socialism. Sunt profesor de contabilitate și am cercetat, cum s-ar spune, ad-literam, prevederile noilor măsuri. Instituirea pensiei su VICTOR MICU (Continuare in pagina a III-a) VIZITA PRIMULUI MINISTRU IRANIAN AMR ABBAS HOVEIDA LA CLUJ CLUJ 31. De la trimișii speciali M. Moarcăș și N. Popovici , în continuarea vizitei pe care o fac prin țară, primul ministru al Iranului, Amir, Abbas Hoveida, și soția, împreună cu persoanele care îi însoțesc au sosit luni dimineața ln Cluj. In gara orașului, oaspeții au fost salutați cordial de președintele Sfatului popular regional Cluj, Clement Rusu, de președintele sfatului popular orășenesc, Gh. Lăpădean, și alte persoane oficiale locale. în cursul dimineții a avut loc în aula Universității „Babeș-Bolyai“ solemnitatea conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al universității clujene premierului Amir Abbas Hoveida. La ceremonie au luat parte acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, acad. Șerban Țițeica, vicepreședinte al Academiei, membrii Consiliului științific al universității, decani, profesori universitari și alți membri ai corpului didactic, studenți, reprezentanți ai presei. Au participat, de asemenea, persoanele oficiale care însoțesc pe înaltul oaspete. Salutînd pe premierul iranian, acad. C. Daicoviciu, rectorul Universității „Babeș - Bolyai“, a relevat personalitatea omului de stat iranian, căruia Consiliul științific al acestui important for de învățămînt superior al țării noastre i-a conferit înaltul titlu de Doctor Honoris Causa. Prof. univ. Ioan Gliga, decanul Facultății de drept din Cluj, a prezentat apoi Raportul Consiliului, în care este evidențiată activitatea multilaterală desfășurată de primul ministru al Iranului, ca om de stat și specialist în științe economice și politice, precum și contribuția sa deosebită la dezvoltarea bunelor relații dintre România și Iran. In aplauzele asistenței, rectorul universității clujene a înmînat oaspetelui documentul care atestă înaltul titlu universitar. A luat apoi cuvîntul primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, care a făcut o expunere, urmărită cu atenție de cei prezenți. Mă simt deosebit de onorat primind astăzi diploma de Doctor Honoris Causa al Universității, din Cluj — a spus premierul iranian. Pot să vă asigur că sunt deplin conștient de importanța titlului pe care ați binevoit să mi-l acordați și îl voi purta cu multă bucurie. Aceasta, cu atît mai mult cu cît prin mine ați vrut, desigur, să cinstiți Iranul și poporul său. In continuare, primul ministru Hoveida a relevat tradițiile și prosperitatea universității clujene a numeroaselor institute superirioare de învățământ din localitate. Apoi, șeful guvernului iranian a subliniat că astăzi, mai mult ca oricînd, educația apare ca o cheie de boltă a progresului și a înțelegerii între popoare. In zilele noastre, a spus oaspetele — nu mai este permis de a ignora acest adevăr primordial că cea mai bună și singura șansă pentru un popor ca să se dezvolte și o trage din el însuși. Inițiativa, dinamismul și într-o mare măsură succesul tuturor experiențelor naționale apar ca legate nu de imitarea precedentelor străine, ci de construcția modelelor proprii, care țin seama de condițiile și de aspirațiile comunității naționale. In acest sens, vorbitorul a subliniat că, după părerea sa, un principiu esențial care stă la baza dreptului modern este dreptul popoarelor de a dispune de ele însele. Oaspetele a arătat apoi că țara sa a pornit spre o dezvoltare economică și socială rapidă, în baza unor planuri potrivite condițiilor și nevoilor poporului iranian. Diversitatea sistemelor naționale nu împiedică de loc colaborărea între țări, a spus oaspetele în continuarea cuvîntării sale. Dimpotrivă, ea cheamă la această colaborare într-un mod cit se poate de urgent. Problema păcii și relațiilor armonioase între popoare nu mai este monopolul unora, a devenit o problemă a tuturor. Stabilind relații strînse de colaborare, țările, oricare ar fi calea pe care au ales-o pe plan intern, ajută la dezvoltarea lor reciprocă și la realizarea unei comunități internaționale armonioase. Colaborarea internațională este consecința însăși a independenței și inițiativei naționale. In încheiere, oaspetele și-a exprimat încă o dată întreaga recunoștință pentru titlul acordat. După ceremonie, premierul iranian s-a întreținut cordial cu conducătorii instituțiilor de învățământ superior din Cluj. La amiază, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“ a oferit un dejun în onoarea Doctorului Honoris Causa al universității clujene, Amir Abbas Hoveida. In timpul dejunului, acad. C. Daicoviciu și premierul Hoveida au rostit toasturi. In cursul după-amiezii, oaspeții iranieni au făcut o vizită cu mașinile prin Cluj, poposind la Grădina botanică, la unele din căminele complexului studențesc și la sala sporturilor. Numeroși locuitori ai orașului au făcut oaspeților o caldă manifestație de simpatie. Seara, primul ministru al Iranului și persoanele care îl însoțesc au plecat cu trenul special spre București. (Agerpres) Duminică, oaspeții iranieni au vizitat orașul Constanța și stațiunile de pe litoral — Mamaia și Eforie Nord. Deschiderea Învățămîntului de partid la sate Duminică, în majoritatea raioanelor, s-a deschis învățămîntul de partid in organizațiile de bază de la sate. Anul acesta, potrivit recomandărilor C.C. al P.C.R., în cursurile și cercurile învățămîntului de partid studiate de la sate vor fi problemele actuale ale politicii P.C.R., economia și organizarea producției în cooperativele agricole, Statutul Partidului Comunist Român etc. La deschiderea învățământului au luat parte membri ai biroului comitetului regional de partid, ai birourilor comitetelor raionale și orășenești, lectori, propagandiști. In fața cursanților a fost expusă tema : „Planul cincinal. Dezvoltarea economică și socială a regiunii Suceava în anii cincinalului“. (In ziarul nostru de mîine vom publica alte amănunte de la deschiderea învățămîntului de partid la sate). SĂ URGENTĂM LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNĂ ! Vremea s-a răcit simțitor. Pe agenda lucrărilor agricole de toamnă sînt înscrise încă multe lucrări. In regiune se continuă cu eliberarea terenului pentru executarea arăturilor, se însămînțează, se recoltează ultimele de cartofi, se adună și suprafețe desfacă porumbul. Membrii cooperativelor agricole din raionul Rădăuți din comunele subordonate orașulilui Suceava se apropie de sfîrșit cu însămînțările de toamnă. Totuși, situația nu mulțumește. Epoca optimă a trecut, însămînțările de toamnă continuă să fie mult rămase în urmă în special în raioanele Dorohoi și Gura - Humorului. Cam anevoios se desfășoară în raionul Rădăuți recoltatul cartofilor. In dimineața zilei de 31 octombrie, în raion mai erau de recoltat 106 ha. In raionul Gura - Humorului, deși s-a raportat terminarea acestei lucrări, aflăm totuși că, la cooperativa agricolă de la Ciprian Porumbescu, mai sunt de recoltat cartofii de pe vreo ... 50 hectare. Grăbirea recoltatului prezintă o importanță deosebită. Producția de porumb, sfeclă de zahăr și cartofi fiind bună, sunt necesare eforturi mai mari și mai bine coordonate pentru strîngerea și depozitarea lor în cele mai bune condiții. Mult rămase în urmă cu eliberarea terenului de porumb sînt raioanele Dorohoi, Fălticeni, Gura - Humorului. Suprafețele recoltate oferă cîmp larg de lucru pentru mijloace de transport și pentru pluguri. Unitățile agricole socialiste, cu sprijinul consiliilor agricole, al uniunilor cooperatiste, sînt chemate să se ocupe cu cea mai mare grijă de strîngerea și depozitarea recoltei și terminarea grabnică a însămînțărilor. Iată, de altfel, situația lucrărilor agricole pînă luni dimineață . Raionul Teren pregătit pentru însămînțări însămînțări •/» Porumb desfăca (în °/# față de recoltat) Botoșani 93,4 91,7 58,5 Botoșani oraș 94,3 93,1 58,7 Dorohoi 84,1 83,4 62,9 Fălticeni 95,6 93,8 32,3 Gura-Humorului 84,0 82,0 39,3 Rădăuți 99,1 98,6 40,6 Săveni 95,9 91,7 80,3 Suceava oraș 95,7 95,0 47,7 G. A. S._______________9Ș13________________953)__________96^3_______ TOTAL 92,9 90,9 57,2 VARȘOVIA Rea tăt dinamice In partea de sud-vest a Poloniei, în imediata apropiere a graniței cu R.D. Germană și R.S. Cehoslovacă, se află mica localitate Turoszow, despre care pînă acum un deceniu puțini auziseră de ea. »Cine ar fi bănuit că acest orășel va deveni într-o bună zi mîndria întregii țări ? Hotărîrea privitoare la valorificarea bogăției naturale a acestui colț de țară, a cărbunilor bruni, ca materie primă pentru industria energetică, a acționat ca o adevărată baghetă magică, care a făcut ca ținutul Turoszow să-și schimbe complet înfățișarea. Turoszowul este azi principalul centru al celor mai mari mine de lignit din R.P. Polonă — „Turow - 1“ și „Turow - 2“, care alimentează centrala electrică din localitate, în prezent principala unitate a industriei energetice din Polonia. Deosebit de interesantă este priveliștea ce se înfățișează privirii cînd te apropii cu trenul de Turoszow : minele de lignit, aflate la suprafață, excavatoarele pe șine sau pe șenile, giganți ce-și mișcă lent brațele, ridicînd dintr-o dată tone de cărbune pentru a le depune în vagoanele basculante, transportoare care șerpuiesc pe o lungime de un kilometru și jumătate, alimentînd direct marea centrală electrică, a cărei siluetă modernă se profilează în depărtare. . . „Centrala noastră — ne spunea locțiitorul inginerului șef al centralei electrice — are în prezent 7 blocuri energetice cu o putere de 200 MW fiecare. Aceasta înseamnă o putere instalată totală de 1.400 MW, ceea ce reprezintă 14 la sută din puterea instalată a tuturor centralelor electrice din Polonia (9.850 MW). Avem deci cu ce ne mîndri — surîde interlocutorul — mai ales dacă ne amintim că puterea instalată a uzinelor electrice existente în Polonia în anul 1938 se ridica la numai 1.600 MW. Potrivit prevederilor planului, la sfîrșitul anului curent, industria energetică poloneză va dispune de o putere instalată de peste 10.000 MW. Față de cele 4 miliarde kWh energie electrică produse în anul 1938, în 1965 industria energetică poloneză, prin cele 381 centrale electrice existente, a furnizat țării 38,4 miliarde kWh energie electrică. Azi, numai într-o singură lună Republica Populară Polonă produce tot atît curent electric cît se producea în Polonia antebelică într-un an întreg“. GH. GHEORGHIȚA (Continuare în pag. IV)