Zori Noi, aprilie 1967 (Anul 20, nr. 6002-6027)

1967-04-01 / nr. 6002

ÍN NUMĂRUL Di­scutând cu directori de școli DESPRE : Anul XXI nr. 6002­4 pagini 25 bani sîmbătă 1 aprilie 1967 Rolul și atribuțiile consiliului pedagogic Cititori, redacție, cititori SPORT: Fotbal, Șah Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICA A PRODUCȚIEI $1 MUNCII Un proces continuu de perfecționare a activității industriale O organizare modernă a pro­ducției presupune pregătirea judicioasă și desfășurarea nor­mală a proceselor de fabrica­ție, folosirea deplină a capaci­tăților de producție și a timpu­lui de lucru, organizarea te­meinică a fiecărei secții, ate­lier și loc de muncă, o apro­vizionare corespunzătoare, o asistență tehnică calificată și permanentă în toate schim­burile. Sunt toate acestea atri­bute ce nu pot fi asigurate producției decât printr-o fun­damentare științifică a întregii activități economice și tehnice, pînă în cele mai mici amă­­­nunte. Plecînd de la înțelegerea de­­plină a politicii partidului nos­tru care ne cere să perfecțio­năm continuu producția, să-i ridicăm eficiența economică la nivelul țărilor avansate indus­trial, colectivul combinatului nostru și-a intensificat mereu eforturile pentru a găsi căile cele mai scurte și economicoa­se spre aceste obiective de care depinde­ îndeplinirea exempla­ră a sarcinilor ce ne stau în față. Și putem afirma că am obținut unele rezultate bune, promițătoare. De la an la an producția combinatului a cres­cut atît cantitativ cît și calita­tiv pe seama sporirii produc­tivității muncii și a folosirii spre limitele maxime de ca­pacitate a echipamentului teh­nic de care dispunem. Dacă în urmă cu doi ani producția va­lorică pe cap de salariat era de 22.231 lei pe lună, în pri­mul trimestru al anului 1967 ea a ajuns la 27.542 lei pe lună, înregistrînd o creștere de aproape 24 la sută. îmbunătă­țirea continuă a indicilor de calitate înregistrați în ultimii ani este confirmată de faptul că o cantitate însemnată de produse cu emblema combina­tului sucevean au fost și sunt exportate în Italia, Cehoslova­cia, Sudan, Iran, Siria etc., țări în care exigențele față de ca­litate sunt dintre cele mai ri­dicate. Cheia succeselor noastre de pină acum o constituie cadrul organizat, în care am acționat și acționăm pentru soluționa­rea multiplelor cerințe pe care le reclamă în permanență pro­ in­g. Victor ȘENCHER director general al Combina­tului de celuloză și hârtie din Suceava ducția, progresul tehnic în ge­neral. Diferitele probleme că­rora le-am găsit deja o solu­ționare tehnică și organizato­rică mai bună au avut ca punct de plecare observația și analiza atentă și competentă a fiecărui fenomen și a împre­jurărilor în­ care' arfe' lbc, con­sultarea tuturor acelora care manifestă interes și sunt preo­cupați de bunul mers al pro­ducției. Numai după aceea ele erau aduse în fața sfatului tehnic al combinatului pentru a se lua hotărîrile definitive asupra soluțiilor propuse. An­trenarea și stimularea unui număr tot mai mare inginerii și specialiștii dintre noștri în sfera cercetării aplicative a creat începutul de bun augur al unor preocupări care depă­șesc limitele soluțiilor de mo­ment, insuficient gîndite și, de regulă, neștiințifice. Astfel, am reușit să concepem și să tra­ducem în fapte măsuri funda­mentate din punct de vedere tehnic și economic a căror e­­ficiență și-a spus cuvîntul cu prisosință în producție, la ob­ținerea rezultatelor amintite. Modificările constructive ce au fost aduse­­ multor utilaje și instalații, reorganizările făcute în fluxurile tehnologice au asi­gurat o mai bună continuitate a producției prin reducerea numerică și în timp a stagnă­rilor și întreruperilor cauzate de defecțiuni, a eliminării locurilor înguste, îmbunătățiri au fost aduse și altor compartimente ale producției. Studiile întreprinse și în parte finalizate, pe linia consumului de săruri sodice, a măririi vitezei de lucru la mașinile din secția de confec­ții, a structurii și modului de repartizare a forței de muncă direct productivă­ și tehnico - administrativă au concurat la reducerea cheltuielilor mate­riale și la sporirea productivi­tății muncii. Combinatul sucevean a ob­ținut rezultatele­ amintite da­torită sprijinului permanent pe care l-a primit din partea organelor și organizațiilor de partid. Sprijin fără de care am convingerea că nu se poate vorbi de o reușită deplină pe linia organizării științifice a producției. Afirmînd acest lu­cru mă gîndesc la acea con­diție fundamentală și indis­pensabilă fără de care nu se poate acționa cu succes și care este conștiința omului. Ori, alături de sugestiile și anali­zele de ordin tehnic și econo­mic inițiate, organizațiile de partid din combinatul nostru au acționat continuu și efici­ent asupra conștiinței oame­nilor. Putem vorbi astăzi că avem un­ colectiv pătruns de importanța sarcinilor mari (Continuare in pagina e III-a) Grupul energetic nr. 1, în curs de montare, din cadrul e­­tapei a II-a de dezvoltare a Combinatului de celuloză și hâr­tie din Suceava A început plutăritul Azi, se inaugurează „campania 1967“ de plu­­tărit a lemnului pe rîu­­rile și pîraiele „naviga­bile“ din raioanele de munte ale regiunii. Pe Bistrița, prima plută pornită de la Bîtca spre depozitul final de buș­teni al întreprinderii fo­restiere din Iacobeni este „pilotată“ de încer­cații plutași Traian Le­­haci și Octavian Moro­­șan din vestita brigadă a lui Viorel Drăgan. Anul acesta, apele Bis­triței vor transporta circa 82.000 m.c. de buș­teni. Economii de metal Aplicînd procedeul de croire combinată, mun­citorii Petru Hîrtopeanu, Ioan Cărămidă și A. Un­gurean­u de­ la întreprin­derea mecanică Suceava au economisit în primul trimestru al anului peste 2.500 kg. de metal. Perspectiva reducerii în continuare a consu­mului de metal la aceas­tă unitate este promiță­toare. Pînă acum au fost aplicate o serie de mă­suri, printre care : for­marea în cadrul servi­ciului tehnolog șef a u­­nei grupe ce se ocupă cu consumul specific, or­ganizarea atelierului de pregătire a fabricației, in­troducerea fișelor limită. ÎNSEMNĂRI Statornicii Strada își are, la ore anu­me, oamenii ei , ai schimbu­lui din fabrici, ai setei de lu­minile cărții, ai biroului unde se rezolvă o problemă de via­ță. Alții, deveniți proprietari ai barelor, vitrinelor, senatori de drept ai unei dale din tro­tuar (același mereu), anexe ale colțurilor. In asemenea am­bianță, flotantul trecut către treburile lui devine intrus.­­ flotant pentru că el pe stra­dă merge, nu stă; prin holul cinematografului trece, nu-și face veacul ; la cofetărie Intră pentru o prăjitură, nu pentru o după-amiază, cu ceilalți oameni Nepotrivirea — blocul compact și ferm de la orele sirenelor de intrare în schimb cu pasul hotărît, ca o conclu­zie, al celor care știu ce au de făcut — ori de la ieșirea din schimb — cu liniștea calmă, înaltă, pe care ți-o dă conști­ința datoriei bine împlinită, ca un final de simfonie — dis­crepanța față de stolurile de prospețime ale școlarilor ira­diind optimism, totul îi face pe acei îndelungi șezători, lip­siți pînă și de justificarea de­corativului, anacronici pînă a­­colo incit își cer prin ei în­șiși eliminarea din peisajul ge­neral al timpului acestuia a­­prins în care „se arde dez­lănțuit“, nu se lincezește. Orașul își are punctele sale culminante, efervescente, ex­plozive, intr-un fel propriu, entuziaștii săi, invariabil dis­ponibili pentru a le înjgheba. Simptomatic, însă, aici pierde­­timp nu se nuclearizează, ni­căieri și niciodată, in fața li­brăriilor. Rigurozitatea geome­trică a cărții are, probabil, pentru ei rezonanță inhibito­­rie. Sînt de toată mina, de toată vîrsta, de soi și de tot soiul, vorba lui Alecsandri. A­­glomerări eterogene, constitui­te pe criteriul unic al fugii de maior, de preocupare. Ce-i animă ? Dacă meciul trecut sau cel viitor, încă-i bine , și aceasta e o pasiune — și-n fața lor să ne descoperim chiar cînd nu le înțelegem exact. Dar luarea străzii drept casă nu ține numai de ultimul 11 metri salvator și de sinuozită­țile huiducate ale drumului către C, B sau A. De cele mai multe ori i-am văzut ră­­cind, vegetînd pur și simplu, sterili de orice idee, opaci În­spre orice inspirație, incapabili de a schimba păreri. O jumă­tate de ceas, un ceas, o în­treagă după-amiază. Desprin­derea de grup a unuia se do­vedește, pînă la urmă, schim­bare de pe un picior pe al­tul, așa că nici nu-ți dai sea­ma cînd i-au încărunțit tîm­­plele — și pentru ce. Poate că acasă îl așteaptă un copil cu fruntea fermecă­tor încrețită de dificultățile suprafeței laterale a prizmei, poate o carte cu coperta fără nici o urmă de îndoitură că­tre stingă , o sonată sugruma­tă în tăcerea stinsă a apara­tului de radio ; o soție care a venit de la lucru, a gătit, spălat, a făcut focul, a deve­a­ticat și a Îndrăznit să viseze — să zicem — o floare sau are de lămurit dacă pe sală să se zugrăvească vernil ori albastru­­pal. Poate că viața care se a­­lunecă pe alături a așteptat cîndva de la ei ceva mai mult decit să-i găsească și să-i lase consumînd-o ca pe o obliga­ție oarecare. Neavînd nimic de făcut șaisprezece ceasuri din douăzeci și patru, nepropunîn­­du-și nimic pentru ele și, de­sigur, măcinîndu-și-se aseme­nea și pe celelalte opt, nefi­­ind in stare să vibreze pentru nimica și privind superior ironic înspre cei care freamă­și tă pentru fiecare minut, e limpede că nu-s capabili să înțeleagă. Și e ceea ce doare! Uimirea pe care o provoacă oricui căderea unui om de la amețitoarea înălțime a însăși sensului demnității sale. Știți de ce se văd ? Pentru că tare-s singuri, izolați aco­lo, în colțul lor străin de orice scinteiere. Și știți de ce m-am simțit dator să vi-i descriu, ca pe niște piese rare, de capti­vantă curiozitate ? Fiindcă-s atît de puțini iicit nu se poa­te să nu reușim deversarea lor in torentul enorm al celor că­rora viața li se pare mică pen­tru cite au de făcut. ȘT. STROE SOSIREA LA BUCUREȘTI A TOVARĂȘULUI LUIGI LONGO La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, vineri seara a sosit la Bucu­rești, într-o vizită de prietenie, tova­rășul Luigi Longo, secretar general al Partidului Comunist Italian. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întîmpinat de tovară­șii Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Mihai Dalea, de șefi de secție la C.C. al P.C.R., activiști de partid. (Agerpres) Agerpres transmite: Specialiștii de la Uzina „Electroputere" di­n Craio­va și Uzina constructoare de mașini Reșița fac am­ple studii tehnico - științi­fice în vederea perfecțio­nării parametrilor tehnico­­funcționali ai locomotive­lor Diesel electrice. Se ur­mărește creșterea puterii de tracțiune a locomotive­lor de la 2.100 la 2.500 C.P., cu o viteză de 120 km. pe ora. Specialiștii uzinei „Electroputere“ au pus, de asemenea, la punct un dis­pozitiv electronic îmbună­tățit de supraveghere a a­­tenției mecanicilor de pe aceste locomotive. Dispozi­tivul oprește locomotiva în clipa în care mecanicul pierde controlul asupra conducerii. La Herning, în Dane­marca, Oficiul Național de Turism a organizat o expo­ziție turistică de fotografii color și alb - negru ilus­­trînd cele mai importante zone și obiective turistice ale României. Sunt expuse numeroase obiecte de artizanat, vase de cerami­că, țesături și cusături.­­­ Un colectiv de medici de la Clinica de chirurgie ma­­xilo - facială din Cluj a izbutit, pentru prima dată în stomatologie, să efectu­eze grefe durabile de mu­guri dentari. După 65 de zile de la transplantarea acestor dinți noi, s-a putut constata apariția opacității corespunzătoare smalțului și dentinei, precum și for­marea coroanei. Animalele supuse experienței au fost operate în prealabil, extir­­pîndu-li-se timusul, glanda care joacă rolul principal în reacția imunologică. Recenta Hotărire conduce la creșterea atribuțiilor, competențelor și răspunderii lucrătorilor din agricultura de stat Hotărirea plenarei C. C. al P.C.R. din 27-28 martie 1967, cu privire la îmbunătățirea conduce­rii, planificării, finanțării și orga­nizării gospodăriilor agricole de stat, a stirnit un viu interes în nudul nostru, al lucrătorilor din acest sector. inscriindu-se pe linia măsurilor luate de partid in ultima vreme, pentru traducerea în viață a pro­gramului stabilit de Congresul al IX-lea, noua hotărire creează premise pentru creșterea intr-un ritm susținut a producției și pro­ductivității muncii, reducerea substanțială a cheltuielilor mate­riale și de muncă, pentru asigu­rarea rentabilității tuturor unită­ților agricole de stat și sporirea contribuției lor la dezvoltarea în­tregii economii naționale. In cuvîntul meu aș vrea să mă opresc, în mod deosebit, asu­pra citorva din prevederile aces­tei Hotărîri. Așa după cum rezultă din Ho­­tărîre, pentru a crea cadrul orga­nizatoric corespunzător aplicării măsurilor stabilite, Plenara con­sideră necesară îmbunătățirea structurii agriculturii de stat prin care, în esență, se va realiza lăr­girea atribuțiilor, a competențe­lor și răspunderii celor ce lucrea­ză în sfera nemijlocită a produc­ției agricole. Asemenea măsuri se consider de o utilitate deose­bită. Anul trecut și în prezent, lucrătorii din secția noastră au obținut rezultate bune , ei și-au adus o substanțială contribuție la succesele care au condus la declararea gospodăriei de stat Burdujeni fruntașă pe țară în în­trecerea socialistă desfășurată în anul 1966. Fără să exagerăm cu nimic, apreciez că am fi putut avea rezultate și mai bune dacă fiecare lucrător de la noi, pînă la ultimul, ar fi purtat răspun­derea materială pentru îndepli­nirea planului. Căci, in practică se mai întîmplă și următoarea situație : brigada iși depășește planul de producție, in timp ce 2-3 muncitori nici nu și-l reali­zează. Avem exemple cînd, da­torită neglijenței unor lucrători, la unele loturi de scroafe, cu toate că s-a realizat o natalita­te bună, efectivul înțărcat nu a atins nici nivelul planificat. Noi­le măsuri ce vor fi aplicate ne vor permite să întărim răspun­derea fiecăruia față de felul cum muncește, față de rezultatele ac­tivității sale, să-l obligăm să su­porte pierderile de care se face vinovat; în același timp, va creș­te și răspunderea fiecăruia din­­trei noi. Pe scurt am să mă opresc și la un alt aspect. Hotărirea de față precizează că in sistemul agriculturii de stat, ferma agri­colă va fi unitatea economică de producție de bază și va fi pro­filată, fie în sectorul vegetal, fie în cel animal, pe un număr li­mitat de ramuri. Cum stau lu­crurile in secția noastră din a­­cest punct de vedere ? Cu tot caracterul pronunțat zootehnic al secției (întreținem 700 scroafe­­matcă, cu 16 purcei de la fie­care), eu mă ocup și de secto­rul vegetal. Suprafața nu este mare - 76 ha. Și totuși, mărtu­risesc că în timpul campaniilor agricole, personal, cheltui 60 la sută din timp pe cîmp, 10 la sută pentru întocmirea documen­telor ce se cer în sectorul ve­getal și abia 30 la sută il afec­tez sectorului de bază. Este un raport complet neechitabil, care nu poate să nu influențeze re­zultatele economice. Actualele măsuri adoptate vor permite să se concentreze mai mult forțele specialistului asupra producției, și, in special, asupra unui anu­mit tip de producție, ceea ce conferă avantaje mari atît cali­tății îndrumării, cit și creșterii competenței, gradului de specia­lizare a fiecărui inginer sau me­dic veterinar; în plus, ne vom putea crea și timp pentru stu­diu, pentru aprofundarea diver­selor aspecte pe care le ridică producția și tehnica mondială și le vom putea da o rezolvare la un nivel superior. De asemenea, se vor crea con­diții ca un mare număr de ca­dre inginerești și medici vete­rinari, ce se ocupă in prezent cu diverse munci de birou, să intre în producție și să-și aducă con­tribuția la nivelul calificării pe care o au. Sigur, n-aș putea să mă refer aici la toate avantajele pe care la aduce noua hotărire. Sunt con­vins însă că aplicarea măsurilor stabilite va conduce la crește­rea aportului întreprinderilor a­­gricole de stat la venitul econo­miei noastre în ansamblu și în acest sens sînt hotărît să-mi a­­duc contribuția. Ing. AURELIAN COBAN șeful secției Șcheia a C.A.S. Burdujeni Stația meteorologică Suceava comunică: Joi și vineri, vremea a fost Închisă și umedă, cu cerul mai mult acoperit. Au căzut precipitații sub formă de ploaie, înre­­gistrîndu-se între 2,2 litri/m.p. la Suceava și Dorohoi și 5 11­­tri/m.p. la Răuseni. Vîntul a suflat slab din nord - vest. Tem­peratura aerului, variabilă ; maximele au fost cuprinse între 7 grade la Rădăuți și 12 grade la Cîmpulung, iar minimele din cursul nopții, între 3 grade la Rădăuți și Cîmpulung și 5 gra­de la Botoșani, Răuseni și Doroh.° L­A­ 1­­ dimineața, la ora opt, temperatura aerului a fost cupr­insă intre 4 grade la Avrameni, Rădăuți și Cîmpulung și 1 grad la Botoșani și Răuseni. La Rarău, temperatura a oscilat între zero grade și 5 grade, iar ieri dimineață, la ora opt, a fost de zero grade. In zilele următoare , vreme instabilă și în răcire ușoară, cu cerul temporar noros. Vor cădea averse izolate de ploaie. Vîntul va sufla potrivit din est. Temperatura aerului, ușor va­riabilă ; minimele vor fi cuprinse între 2 grade și 5 grade, iar maximele, între 8 grade și 15 grade. FLORI IN­SERA Răspunsul în scris și faptic la un articol critic la numărul 5.905 din 8 de­cembrie 1966 al ziarului „Zori noi“ a fost publicat articolul intitulat „Una din cărțile de vizită ale orașului“. Se criti­cau cîteva aspecte ale deser­virii și ținutei unor unități de alimentație publică din Fălti­ceni. Răspunsul care ne-a par­venit de la T.A.P.L. Fălticeni,­ semnat de N. Pasm­angiu, di­rectorul filialei, foarte sumar de altfel, ne informează că respectivul articol a fost pre­lucrat cu tot personalul, că „cei vinovați au fost sancțio­nați“ și că s-au luat „toate mă­surile de instruire a persona­lului, periodic“. Deci, un răs­puns la tonul general, lipsit de conținut, în genul multora ce sosesc încă la redacție, care, faptic, nu spun nimic. După 4 luni de la apariția articolului amintit, am vizitat din nou cîteva unități de ali­mentație publică, urmărind, de data aceasta, eficiența criticii aduse prin coloanele ziarului*. Reținem astfel că la restauran­tul „Central“ a fost selecțio­nat un personal adecvat unei unități reprezentative, măsu­ră cu efecte pozitive în deser­virea consumatorilor. Noul responsabil al unității, căruia îi apreciem bunele intenții (cu condiția de a nu le uita pe drum), afirma că nici un client nu va pleca nemulțumit din local. Orice dorință, orice pre­ferință a oaspetelui, în măsura posibilităților, va fi satisfăcu­­tă de gazde. La care noi mai adăugăm­­ și un plus de aten­ție alcătuirii meniurilor, ținînd seama că a început sezonul turistic și că orașul Fălticeni este una din porțile regiunii. La restaurantul „Stînișoara“ am apreciat inițiativa bucăta­rului , aceea de a prepara di­verse gustări la băuturi. Chif­telele calde și mai ales carto­fii prăjiți, serviți la bere, au un mare succes. De unde conclu­zia : deverul mic al vînzărilor unor unități poate crește da­că există inițiativă. La „Cen­tral“ se solicită mult „ciolanul cu fasole“ și „plăcinta moldo­venească“ ; la „Stînișoara“ — grătarul și gustările amintite. Gastronomia oferă și alte pre­parate care să deschidă ape­titul și să fie un punct de a­­tracție pentru consumatori. De pildă, nicăieri în regiune nu se servesc pateuri calde, iar plăcinta cu brînză sau cu car­ne, nefiind bine preparată, nu e solicitată ca în alte locali­tăți din țară. Dacă fiecare u­­nitate își va crea o personali­tate prin care să atragă o se­rie de clienți, atunci așa-zisa concurență a cantinelor (unde omul poate mînca ieftin și bun) nu va mai fi un motiv de îngrijorare pen­tru activitatea multor unități. CARMEN PANĂ (Continuare în pagina a 4II-a) De mai multe săptămîni, între drumul de acces către stația C.F.R. și noul depozit de combustibil din Dorohoi, stau zeci de tone de îngrășăminte chimice ale cooperati­velor agricole din raion, fă­ră să se ia vreo măsură pen­­t fi transportate. De pe rampă au fost mutate. Cînd însă vor ajunge și pe tarlale ? ?0'­ — Am auzit că se vor ridica îngrașamintele ce zac vecinătatea stației C.F.R. Dorohoi — Ha, ha, ha! Păcăleală de 1 aprilie! Desen de GROSU MIHAI m

Next