Zori Noi, septembrie 1967 (Anul 20, nr. 6130-6155)
1967-09-01 / nr. 6130
i >r ÜHoaIaIovif «11m 9 Anni XX» nr. 6130 4 pagini 25 bani Tineri 1 septembrie 1967 Organ al Comitatului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Coordonate ale activității economistului din agricultura de stat In ultimii ani, unitățile agricole de stat din regiunea noastră au înregistrat rezultate din ce în ce mai bune în activitatea lor. Planul producției globale, marfă și de beneficii a fost depășit sistematic, iar prețul de cost al producției a consemnat o continuă scădere. Toate acestea, precum și reducerea în majoritatea cazurilor a imobilizărilor de fonduri au creat condiții pentru rentabilizare, pentru creșterea simțitoare a rentabilității. Desigur, în bilanțul de pînâ acum este înglobată și contribuția personalului economic,, cel chemat să vegheze la cheltuirea cu eficiență a fiecărui leu, la utilizarea judicioasă a tuturor mijloacelor materiale și financiare. După cum se știe, la cîtva timp de la apariția Hotărîrii plenarei C.C. al P.C.R. din martie, au luat ființă și în regiunea noastră primele întreprinderi agricole de stat, cu ferme agricole, zootehnice sau mixte. In prezent, noile ferme organizatorice din agricultura de stat sunt generalizate în întreaga regiune. Acestea au menirea să practice o agricultură modernă, să aplice pe scară largă cele mai noi cuceriri ale științei agricole contemporane, să devină unități puternice, rentabile. De aici decurg mari răspunderi și pentru economistul din fermă, din sectoarele de deservire , și din sectorul economic al întreprinderii. Activitatea sa capătă coordonate noi. Economistul nu mai este un om al biroului și hîrtiilor, ci un om de acțiune, nu unul care înregistrează mecanic ceea ce s-a produs, ci care raționează asupra perspectivelor. Alături de organele tehnice de specialitate, economistul este un factor activ, participant direct la tot ce se întîmplă în ferme sau în întreprindere. Sarcini deosebit de mari îi revin economistului pe linia elaborării planului de venituri și cheltuieli pe ferme, sectoare de deservire și pe întreprindere. Pentru a-și afirma caracterul său de instrument științific în desfășurarea activității, planul trebuie să fie așezat, stabilit pe baze reale. Acest lucru reclamă, din partea economistului șef al întreprinderii, o documentare temeinică, cunoașterea tuturor posibilităților din fiecare fermă și sector de deservire, spre a fi în măsură să stabilească indicatorii de plan pe bază de date fundamentate științific. Ținînd seamă că sistemul de premiere a tuturor lucrătorilor din întreprindere se bazează pe depășirea cifrelor valorice de producție și de beneficii prevăzute pentru fiecare fermă, se impune ca planul să fie întocmit în mod echitabil, corect, cu mult discernământ, astfel încît depășirile să fie rezultatul efortului propriu și nu al unor greșeli de planificare neintenționate sau, ceea ce e deosebit de grav, intenționate. Se poate spune că economiștii din întreprinderile noastre, la reașezarea cifrelor de plan, au lucrat cu discernământ, respectînd cerințele amintite. Cu acest prilej au fost scoase la iveală însemnate rezerve care, puse în valoare, au dus la îmbunătățirea activității economice și a situației financiare. GHEORGHE CARAUȘU economist șef la Trustul regional al întreprinderilor agricole de stat Suceava (Continuare în pagina a II-a) Sala turbinelor de la centrala electrotermică a Combinatului de celuloză și hîrtie — Suceava, etapa a II-a ECONOMII Organizarea eficientă a procesului de producție, utilizarea cit mai rațională a timpului de lucru constituie pentru colectivul depoliut C.F.R. Suceava - Nord obiective permanente, factori hotărâtori în îndeplinirea cu succes a sarcinilor de plan, în realizarea de însemnate economii. Cele 229 tone combustibil convențional, economisite în luna august, sunt suficiente pentru ca 45 trenuri de 750 tone să parcurgă distanța Suceava — Ilva Mică și retur. Economiile de materiale și piese de schimb se ridică la aproximativ 36 mii lei. Totodată, a fost simțitor micșorată durata imobilizării locomotivelor aflate în reparație: timpul normal de reparații a fost redus cu 4,6 la sută. Cercetarea psihologică In organizarea științifică a producției și a muncii Urmînd indicațiile conducerii de partid și de stat, specialiștii din numeroase domenii de activitate sunt preocupați de găsirea unor noi căi de organizare a producției și a muncii, în scopul creșterii eficienței economice. înlăturarea empirismului din știința conducerii presupune folosirea, alături de cadrele tehnico - administrative, și a altor specialiști indispensabili proceselor producției moderne. Aceștia sunt psihologul, medicul, sociologul. Studiind și propunînd ameliorări ale condițiilor de muncă, ei devin ajutoare prețioase ale conducerii. Pe lingă factorii tehnici, atenție trebuie acordată și factorilor sociali umani, climatului de activitate din unitate. Angajat în procesul de producție, omul stabilește două tipuri de relații. In primul rînd, cu ceilalți oameni, deci relații om-om, de studiul cărora se ocupă psihologia socială industrială. Al doilea tip de relații sînt om — mașină, preocupare a psihologiei muncii, prin cele două ramuri ale sale : psihotehnica (adaptarea omului la mașină) și ergonomia, sau psihologia inginerească (adaptarea mașinii la om). Psihosociologia industrială studiază organizarea întreprinderii, relațiile interpersonale în cadrul colectivelor de muncă, relațiile între grupe, între cadrele de conducere și subalterni. O bună schemă de organizare, întocmită după studierea realității concrete, delimitând exact atribuțiile fiecărui sector de producție și ale celor ce răspund de el, trebuie făcută cu consultarea psihologului uzinal. Tehnica organizării și conducerii presupune studierea sistematică a realiză- CUVÎNTUL SPECIALISTULUI ții, sesizarea tuturor modificărilor și tendințelor, oricît de neînsemnate, găsirea unor soluții cit mai variate în funcție de împrejurări și oameni, ierarhia întreprinderii stabilește direcția deplasării ordinelor din treaptă în treaptă și calea urmăririi executării. Dar, pe lîngă acest control ierarhic, o „punte“ întinsă de la șef la executant, peste ceilalți intermediari, creează posibilitatea unui contact direct, a aprecierii și încrederii reciproce. Un bun conducător trebuie să-și cunoască bine colaboratorii, să lucreze cu ei în funcție de personalitatea fiecăruia, cu mult tact psihologic. Colectivul de muncă trebuie privit ca un tot unitar, închegat și nu ca o sumă de indivizi ce muncesc alături. S-a constatat că muncii sporește randamentul considerabil cînd membrii colectivului sînt în armonie, și scade, cînd în grupă se manifestă animozități. Studiind legile formării și dezvoltării unui colectiv, psihologia ține seama de omogenitatea sa, de posibilitățile viitoare de creștere, de preferințele și idealurile membrilor săi. Munca în comun, succesele, dar mai ales greutățile învinse, leagă pe oameni, cimentează prieteniile, afecțiunile. Ambianța în care oamenii muncesc are, de asemenea, o mare marea însemnătate. Raționaliștiințifică a factorilor de temperatură, iluminat, zgomot, umiditate, curățenie, creează cadrul psiho-fiziologic optim de muncă. S-a constatat, de pildă, că creșterea tempo-ADRIAN NECULAU, psiholog la Direcția regională CER. Iași (Continuare in pagina a IlI-a) Curiozități in comerțul dorohoian Este un lucru știut că ținuta orașului, a magazinelor, deservirea în unitățile comerciale reprezintă cărțile de vizită cu care orice vizitator face cunoștință cînd poposește intr-o localitate. De aceea, edilii, pentru a-și crea și a-și păstra un bun renume, nu trebuie să uite nci o clipă responsabilitățile ce le au. Dar de la „a trebui" și pînă la „a face" este uneori o cale lungă. Vizitează de pildă citeva localuri din Dorohoi. Cu ce impresii pleacă de acolo ? De loc plăcute. Pentru că iată ce i se intimplă. Cofetăria din vecinătatea autogării. Pe o suprafață de circa 15 metri pătrați se află cam tot atîtea mese. Aglomerația e continuă. Mesele murdare oferă muștelor un mediu cit se poate de prielnic. Singura persoană care servește nu poate prididi. Pentru a birui cit de cit aglomerația și-a adus un ajutor, pe fiica sa probabil. Aceasta însă nu cunoaște regulile de comerț. Servește cu minuție ude pahare cu citronadă, fără tavă, așa încît te face să-ți piară pofta de a mai consuma ceva. în galantar, citeva prăjituri vechi pe care vînzătoarea nici nu le mai recomandă. O băutură rece, nici pomeneală. Nu este gheață. Cafea ? S-a terminat. Și nici la laborator nu există. Aflăm că aceasta se sfîrșește ori de cite ori sunt consumatori mulți, pentru că singura persoană care servește nu mai are timp să prepare și cafele. Să ne îndreptăm pașii spre cealaltă unitate, aflată în vecinătatea U.R.C.C. Dorohoi. Dar și aici un tablou similar. Aglomerație, mese murdare, un roi de muște, galantare și rafturi care emană sărăcie și o singură persoană care se străduie sa-i servească pe toți. Că aștepți cite o jumătate de oră pînă ți se dă înghețata de cacao sau de va CARMEN PANĂ (Continuare în pagina a IlI-a) Stația meteorologică Suceava comunică : In penultimele 24 de ore, vremea a fost frumoasă, cu cerul senin. Temperatura aerului, ușor variabilă. Ieri dimineață, la ora opt, temperatura a fost cuprinsă între 7 grade la Cîmpulung și 14 grade la Avrămeni. Pentru următoarele zile se prevede vreme în general frumoasă la începutul intervalului, cu cerul variabil, apoi se va acoperi treptat și vor cădea ploi de scurtă durată. Vîntul va sufla potrivit din nord-vest. Temperatura aerului, în creștere la începutul intervalului, apoi în scădere , minimele vor fi cuprinse între 12 și 15 grade, iar maximele — între 24 și 27 de grade. încheierea vizitei în Republica Socialistă România a primului ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag Jor la amiază a părăsit Bucureștiul primul ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu soția, care la invitația președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a făcut o vizită oficială în țara noastră. înaltul oaspete danez a fost însoțit de Svend Aage Sandager Jeppesen, ambasadorul Danemarcei la București, Jens Christensen, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Cunar Leidenfaden, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Kai Johansen, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Richard Wagner Hansen, consilier al Ambasadei Danemarcei la București, Per Green și Loren - Ole Olsen, secretari ai primului ministru. Primul ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei și soția au fost salutați la aeroport de președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și soția, Corneliu Mănescu, ministru al afacerilor externe, și soția.La invitația președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, primul ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu soția, a făcut o vizită oficială în România între 25 și 31 august 1967. Oaspeții danezi au vizitat, capitala, orașul Constanța, stațiunile Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Muzeul Arheologic din Constanța, stațiunea experimentală hortiviticolă Murfatlar, Valea Prahovei și unele obiective economice din regiunile Ploiești și Brașov, luînd cunoștință de realizările obținute de țara noastră în diver-Pompiliu Macovei, președintele C.S.C.A., Gheorghe Cioară, ministrul comerțului exterior, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Bucur Șchiopu, ministrul industriei alimentare, George Macovescu, prim - adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Ploeșteanu, ambasadorul României la Copenhaga. Pe aeroport se aflau, de asemenea, conducători ai unor instituții centrale, generali și ofițeri superiori, ziariști români și străini. Au fost de față șefi ai unor misiuni diplomatice acreditați la București. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale României și Danemarcei. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, primul ministru al Danemarcei și președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România au trecut în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Oaspeții și-au luat apoi un călduros, rămas bun de la persoanele oficiale aflate pe aeroport. Un grup de pionieri a oferit flori. (Agerpres). Pe domenii de activitate. în timpul vizitei sale în Republica Socialistă România, Jens Otto Krag a fost primit de Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Cu acest prilej a avut loc un schimb rodnic de vederi privind dezvoltarea relațiilor româno - daneze și unele probleme actuale ale situației internaționale. După întrevedere, secretarul general al C. C. al P.C.R., împreună cu soția au oferit un dejun în onoarea primului ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, și a soției sale. Domnia sa, a fost primit, de asemenea, de președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica. Intre președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și primul ministru al Danemarcei a avut loc o convorbire cordială. Președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, împreună cu soția au oferit un dejun în onoarea premierului danez și a soției sale. . Cu prilejul vizitei, între președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și primul ministru al Danemarcei, Jens Otto Krag, au avut loc convorbiri oficiale la care au participat din partea română : Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, George Macovescu, prim - adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Răuță, adjunct al ministrului comerțului exterior, Gheorghe Ploeșteanu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Coppenhaga, și N. Atanasiu, director ad - interim în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea daneză au participat : Svend Aage Sandager Jeppesen, ambasadorul Danemarcei în Republica Socialistă România, Jens Christensen, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Gunnar Seidenfaden, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Kai Johansen, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Richard Wagner Hansen, consilier al Ambasadei Danemarcei la București, Per Green și Soren - Ole Olsen, secretari ai primului ministru. In cadrul convorbirilor, care s-au desfășurat într-o atmosferă de înțelegere și cordialitate, s-au examinat căile și mijloacele menite să asigure dezvoltarea continuă a bune(Continuare în pagina a lll-a) La Suceava a fost dată recent în folosință o modernă stație de întreținere a autoturismelor. Calitatea lucrărilor reprezintă o carte de vizită pentru lucrătorii stației Foto : D. VINTILA Promoția de profesori Peste trei sute de tineri profesori, din promoția 1967 a institutelor de învățământ superior cu profil pedagogic, se prezintă astăzi la posturile din regiunea Suceava în care au fost repartizați. După ani de muncă asiduă, după lungile, dar plăcutele ore de bibliotecă ori seminar, catedra înseamnă, pentru acești tineri, posibilitatea concretizării maxime a efortului, a cunoștințelor acumulate. Din cei peste 100 profesori de limba română, din cei peste 60 de profesori de matematică, deveniți astăzi locuitori ai regiunii noastre, am stat de vorbă cu cîțiva. „Am așteptat prima zi de muncă la catedră de cinci ani. Intre această nouă activitate care mă așteaptă și efortul depus în universitatea ieșeană există o strînsă legătură. M-AM PREGĂTIT PENTRU A FI FOLOSITOR ȘI MÃ VOI STRĂDUI LA FIU“ — ne-a spus V. SBURLEA, recent numit profesor la Liceul din Boroaia. Sunt cuvinte cu rezonanță de angajament, dar, dincolo de aparență, se distinge o dorință sinceră de a găsi satisfacțiile și bucuriile pe care le-a așteptat în tot acest timp. Cuvinte asemănătoare, pline de sensuri și încredere, ne-au spus și LUCA BEJENARU, profesor la Școala generală Grănicești, Rădăuți, GABRIELA OBEZEANU , DAMASCHIN, profesoară la Școala generală Verești, Botoșani, CORNELIU LAMATIC, profesor la Liceul Vama. Descifrăm, în aceste cuvinte, încredere în forțele proprii, entuziasm. Ele aparțin unor tineri bine pregătiți profesional, cu un larg orizont de cultură, hotărîți să închine învățămîntului toată puterea lor de muncă. Și în acest an, sfaturile populare s-au îngrijit să asigure noilor cadre didactice cele mai bune condiții de trai. In acest sens, tovarășa profesor RODICA ALEXANDRU, șeful secției de învățămînt a Sfatului popular regional Suceava, ne-a spus : „Primirea cadrelor didactice s-a transformat, la noi, într-o sărbătoare. Trecînd însă la aspectele practice, vreau să spun că s-au depus toate eforturile în a asigura tinerilor profesori bune condiții materiale necesare muncii și traiului. Fiecare cadru va găsi solicitudinea organelor locale și a colegilor de muncă“. 1 septembrie 1967, dincolo de semnificația ei calendaristică, se va înscrie în memoria tinerilor profesori cu litere mari. Este prima zi de muncă, prologul unor satisfacții care vor veni. In această zi, urăm actualei promoții de absolvenți a universităților și pedagogice deveniți institutelor locuitori ai regiunii Suceava un călduros BUN SOSIT ! MERIDIANE SPRE INIMA RUHRULUI Trenul de seară de la Frankfurt spre Bonn pierde la fiecare oprire o parte din călători. Urmînd cursul Rinului, cu ape largi, punctat adesea de constelația de lumini a așezărilor de pe malurile sale, garnitura de vagoane, cuplată într-un singur și nesfîrșit compartiment, părea că parcurge o cursă de probă, căci, pe măsură ce se apropia de capitala vest-germană, mărul călătorilor întrecea nucu puțin personalul feroviar aflat in serviciu. La prima vedere, puținătatea pasagerilor s-ar putea explica prin proporțiile capitalei. Bonnul, cu o populație de aproape 130.000 de oameni, lipsit de marile întreprinderi, nu concurează ca proporții cu marile localități germane, deși puncte de reper asupra vîrstei sale sînt date încă în scrierile istoricului latin Tacit. Lipsa tot mai acută a pasagerilor pentru căile ferate generează de mulți ani un deficit uriaș, cauzat în parte de dificultățile economice înregistrate în alte sectoare (criza cărbunelui, de pildă), dar și de schimbările structurale pe care le înregistrează economia. De la Bonn, însoțind apele Rinului, spre Nord, șoseaua pătrunde în cel mai mare centru economic al Republicii Federale a Germaniei, Bazinul renano - westfalic în care este cuprins și Ruhrul. Totuși, acest teritoriu nu poate fi separat de cunoscuta regiune a Ruhrului, și, în mod curent, este numit și astăzi Bazinul Ruhrului. Peisajul, vorbind la figurat, e mai mult industrial decit natural : stive uriașe de cărbune, coșurile înalte ale uzinelor, poduri înalte aruncate peste apele Rinului, pentru a nu stînjeni intensa circulație a remorcherelor. Cărbunele, marea bogăție a Ruhrului, s-a unit aici, după cum ne povestea u pentru prima oară cu localnic, fierul pentru a da oțelul. Bazinul carbonifer exploatat în prezent se întinde între Moers și Hamm pe o lungime de 96 km și o lățime de 30 km. Dar cărbunele, dintr-un privilegiu al Ruhrului, a devenit sursă de îngrijorare. Procedeele moderne siderurgice care-i reduc consumul, intensa dezvoltare a rafinăriilor de petrol, în cea mai mare parte cu capitaluri străine și mai ales american, concurența cărbunelui importat din S.U.A. — au dat naștere unei crize economice și sociale, aflate în prezent în discuție ca una din cele serioase probleme interne. mai cu de mult a avut loc a treia serie de convorbiri pe care ministrul federal al economiei, Karl Schiller, le-a purtat cu reprezentanții sindicatelor și proprietarilor de mine. Citeva cifre P. STANCESCU, corespondentul Agerpres la Viena (Continuare în pagina a IV-a)