Zori Noi, septembrie 1967 (Anul 20, nr. 6130-6155)

1967-09-01 / nr. 6130

i >r ÜHoaIaIovif «11m 9 Anni XX» nr. 6130 4 pagini 25 bani Tineri 1 septembrie 1967 Organ al Comitatului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Coordonate ale activității economistului din agricultura de stat In ultimii ani, unitățile agri­cole de stat din regiunea noas­tră au înregistrat rezultate din ce în ce mai bune în activi­tatea lor. Planul producției globale, marfă și de beneficii a fost depășit sistematic, iar prețul de cost al producției a consemnat o continuă scădere. Toate acestea, precum și redu­cerea în majoritatea cazurilor a imobilizărilor de fonduri au creat condiții pentru rentabi­lizare, pentru creșterea simți­toare a rentabilității. Desigur, în bilanțul de pînâ acum este înglobată și contri­buția personalului economic,, cel chemat să vegheze la chel­­­tuirea cu eficiență a fiecărui leu, la utilizarea judicioasă a tuturor mijloacelor materiale și financiare. După cum se știe, la cîtva timp de la apariția Hotărîrii plenarei C.C. al P.C.R. din martie, au luat ființă și în re­giunea noastră primele între­prinderi agricole de stat, cu ferme agricole, zootehnice sau mixte. In prezent, noile fer­me organizatorice din agricul­tura de stat sun­t generalizate în întreaga regiune. Acestea au menirea să practice o agricul­tură modernă, să aplice pe sca­ră largă cele mai noi cuceriri ale științei agricole contem­porane, să devină unități pu­ternice, rentabile. De aici de­curg mari răspunderi și pen­tru economistul din fermă, din sectoarele de deservire , și din sectorul economic al întreprin­derii. Activitatea sa capătă coordonate noi. Economistul nu mai este un om al biroului și hîrtiilor, ci un om de ac­țiune, nu unul care înregis­trează mecanic ceea ce s-a produs, ci care raționează a­­supra perspectivelor. Alături de organele tehnice de specia­litate, economistul este un fac­tor activ, participant direct la tot ce se întîmplă în ferme sau­ în întreprindere. Sarcini deo­sebit de mari îi revin econo­mistului pe linia elaborării planului de venituri și cheltu­ieli pe ferme, sectoare de de­servire și pe întreprindere. Pentru a-și afirma caracterul său de instrument științific în desfășurarea activității, planul trebuie să fie așezat, stabilit pe baze reale. Acest lucru re­clamă, din partea economistu­lui șef al întreprinderii, o do­cumentare temeinică, cunoaș­terea tuturor posibilităților din fiecare fermă și sector de de­servire, spre a fi în măsură să stabilească indicatorii de plan pe bază de date funda­mentate științific. Ținînd sea­mă că sistemul de premiere a tuturor lucrătorilor din între­prindere se bazează pe depă­șirea cifrelor valorice de pro­ducție și de beneficii prevăzu­te pentru fiecare fermă, se im­pune ca planul să fie întocmit în mod echitabil, corect, cu mult discernământ, astfel încît depășirile să fie rezultatul e­­fortului propriu și nu al unor greșeli de planificare neinten­ționate sau, ceea ce e deose­bit de grav, intenționate. Se poate spune că econo­miștii din întreprinderile noas­tre, la reașezarea cifrelor de plan, au lucrat cu discernă­mânt, respectînd cerințele a­­mintite. Cu acest prilej au fost scoase la iveală însemnate re­zerve care, puse în valoare, au dus la îmbunătățirea activită­ții economice și a situației fi­nanciare. GHEORGHE CARAUȘU economist șef la Trustul regional al întreprinderilor agricole de stat Suceava (Continuare în pagina a II-a) Sala turbinelor de la centrala electro­term­ică a Combina­tului de celuloză și hîrtie — Suceava, etapa a II-a ECONOMII Organizarea eficientă a procesului de produc­ție, utilizarea cit mai ra­țională a timpului de lu­cru constituie pentru co­lectivul depoliut C.F.R. Suceava - Nord obiective permanente, factori ho­tărâtori în îndeplinirea cu succes a sarcinilor de plan, în realizarea de în­semnate economii. Cele 229 tone combustibil convențional, economisi­te în luna august, sunt suficiente pentru ca­ 45 trenuri de 750 tone să parcurgă distanța Sucea­va — Ilva Mică și retur. Economiile de materiale și piese de schimb se ri­dică la aproximativ 36 mii lei. Totodată, a fost­ simțitor micșorată dura­ta imobilizării locomoti­velor aflate în reparație: timpul normal de repa­rații a fost redus cu 4,6 la sută. Cercetarea psihologică In organizarea științifică a producției și a muncii Urmînd indicațiile conduce­rii de partid și de stat, specia­liștii din numeroase domenii de activitate sunt preocupați de găsirea unor noi căi de organi­­zare a producției și a muncii, în scopul creșterii eficienței economice. înlăturarea empi­rismului din știința conduce­rii presupune folosirea, alături de cadrele tehnico - adminis­trative, și a altor specialiști indispensabili proceselor pro­ducției moderne. Aceștia sunt psihologul, medicul, sociologul. Studiind și propunînd amelio­rări ale condițiilor de muncă, ei devin ajutoare prețioase ale conducerii. Pe lingă factorii tehnici, atenție trebuie acor­dată și factorilor sociali­ umani, climatului de activitate din u­­nitate. Angajat în procesul de pro­ducție, omul stabilește două tipuri de relații. In primul rînd, cu ceilalți oameni, deci relații om-om, de studiul căro­ra se ocupă psihologia socia­lă industrială. Al doilea tip de relații sînt om — mașină, preocupare a psihologiei mun­cii, prin cele două ramuri ale sale : psihotehnica (adaptarea omului la mașină) și ergono­mia, sau psihologia inginereas­că (adaptarea mașinii la om). Psihosociologia industrială studiază organizarea întreprin­derii, relațiile interpersonale în cadrul colectivelor de mun­că, relațiile între grupe, între cadrele de conducere și subal­terni. O bună schemă de or­ganizare, întocmită după stu­dierea realității concrete, de­limitând exact atribuțiile fie­cărui sector de producție și ale celor ce răspund de el, trebuie făcută cu­­ consultarea psiholo­gului uzinal. Tehnica organi­zării și conducerii presupune studierea­­ sistematică a realiză- CUVÎNTUL SPECIALISTULUI ții, sesizarea tuturor modifi­cărilor și tendințelor, oricît de neînsemnate, găsirea unor so­luții cit mai variate în func­ție de împrejurări și oameni, ierarhia întreprinderii sta­bilește direcția deplasării or­dinelor din treaptă în treaptă și calea urmăririi executării. Dar, pe lîngă acest control ie­rarhic, o „punte“ întinsă de la șef la executant, peste cei­lalți intermediari, creează po­sibilitatea unui contact direct, a aprecierii și încrederii reci­proce. Un bun conducător tre­buie să-și cunoască bine cola­boratorii, să lucreze cu ei în funcție de personalitatea fie­căruia, cu mult tact psihologic. Colectivul de muncă trebuie privit ca un tot unitar, înche­gat și nu ca o sumă de indi­vizi ce­­ muncesc alături. S-a constatat că muncii sporește randamentul considerabil cînd membrii colectivului sînt în armonie, și scade, cînd în grupă se manifestă animozități. Studiind legile formării și dez­voltării unui colectiv, psiholo­gia ține seama de omogenita­tea sa, de posibilitățile viitoare de creștere, de preferințele și idealurile membrilor săi. Munca în comun, succesele, dar mai ales greutățile în­vinse, leagă pe oameni, ci­mentează prieteniile, afecțiu­nile. Ambianța în care oamenii muncesc are, de asemenea, o mare marea însemnătate. Raționali­științifică a factorilor de temperatură, iluminat, zgo­mot, umiditate, curățenie, cre­ează cadrul psiho-fiziologic op­tim de muncă. S-a constatat, de pildă, că creșterea tempo-ADRIAN NECULAU, psiholog la Direcția regională C­E­R. Iași (Continuare in pagina a IlI-a) Curiozități in comerțul dor­oh­o­ian Este un lucru știut că ținuta orașului, a magazinelor, deservi­rea în unitățile comerciale repre­zintă cărțile de vizită cu care orice vizitator face cunoștință cînd poposește intr-o localitate. De aceea, edilii, pentru a-și crea și a-și păstra un bun renume, nu trebuie să uite n­­ci o clipă responsabilitățile ce le au. Dar de la „a trebui" și pînă la „a face" este uneori o cale lungă. Vizitează de pildă citeva lo­caluri din Dorohoi. Cu ce impre­sii pleacă de acolo ? De loc plă­cute. Pentru că iată ce i se in­­timplă. Cofetăria din vecinătatea au­­togării. Pe o suprafață de circa 15 metri pătrați se află cam tot atîtea mese. Aglomerația e con­tinuă. Mesele murdare oferă muștelor un mediu cit se poate de prielnic. Singura persoană care servește nu poate prididi. Pentru a birui cit de cit aglome­rația și-a adus un ajutor, pe fii­ca sa probabil. Aceasta însă nu cunoaște regulile de comerț. Ser­vește cu minuție ude pahare cu citronadă, fără tavă, așa încît te face să-ți piară pofta de a mai consuma ceva. în galantar, ci­teva prăjituri vechi pe care vîn­­zătoarea nici nu le mai recoman­dă. O băutură rece, nici pome­neală. Nu este gheață. Cafea ? S-a terminat. Și nici la laborator nu există. Aflăm că aceasta se sfîrșește ori de cite ori sunt con­sumatori mulți, pentru că singura persoană care servește nu mai are timp să prepare și cafele. Să ne îndreptăm pașii spre cealaltă unitate, aflată în veci­nătatea U.R.C.C. Dorohoi. Dar și aici un tablou similar. Aglo­merație, mese murdare, un roi de muște, galantare și rafturi care emană sărăcie și o singură persoană care se străduie sa-i servească pe toți. Că aștepți cite o jumătate de oră pînă ți se dă înghețata de cacao sau de va­­ CARMEN PANĂ (Continuare în pagina a IlI-a) Stația meteorologică Suceava comunică : In penultimele 24 de ore, vremea a fost frumoasă, cu cerul senin. Temperatura aerului, ușor variabilă. Ieri dimineață, la ora opt, temperatura a fost cuprinsă între 7 grade la Cîmpulung și 14 grade la Avrămeni. Pentru următoarele zile se pre­vede vreme în general frumoasă la începutul intervalului, cu cerul variabil, apoi se va acoperi trep­tat și vor cădea ploi de scurtă durată. Vîntul va sufla potrivit din nord-vest. Temperatura aerului, în creștere la începutul intervalului, apoi în scădere , minimele vor fi cuprinse între 12 și 15 grade, iar ma­ximele — între 24 și 27 de grade. încheierea vizitei în Republica Socialistă România a primului ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag Jor la amiază a părăsit Bu­­cureștiul primul ministru și ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu soția, care la invitația președintelui Con­siliului de Miniștri al Republi­cii Socialiste România,­ Ion Gheorghe Maurer, a făcut o vi­zită oficială în țara noastră. înaltul oaspete danez a fost însoțit de Svend Aage Sanda­­ger Jeppesen, ambasadorul Danemarcei la București, Jens Christensen, ambasador, sub­secretar de stat adjunct în Mi­nisterul Afacerilor Externe, C­un­ar Leidenfaden, ambasa­dor, subsecretar de stat ad­junct în Ministerul Afacerilor Externe, Kai Johansen, subse­cretar de stat adjunct în Mi­nisterul Afacerilor Externe, Richard Wagner Hansen, con­silier al Ambasadei Danemar­cei la București, Per Green și Loren - Ole Olsen, secretari ai primului ministru. Primul ministru și ministru al afacerilor externe al Dane­marcei și soția au fost salu­tați la aeroport de președinte­le Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și soția, Corneliu Mănescu, ministru al afacerilor externe, și soția.­­La invitația președintelui Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, primul ministru și ministru al aface­rilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu soția, a făcut o vizită oficială în România între 25 și 31 au­gust 1967. Oaspeții danezi au vizitat, capitala, orașul Constanța, sta­țiunile Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Muzeul Arheolo­gic din Constanța, stațiunea ex­perimentală hortiviticolă Mur­­fatlar, Valea Prahovei și unele obiective economice din regiu­nile Ploiești și Brașov, luînd cunoștință de realizările obți­nute de țara noastră în diver-Pompiliu Macovei, președinte­le C.S.C.A., Gheorghe Cioară, ministrul comerțului exterior, Mihai Suder, ministrul econo­miei forestiere, Bucur Șchio­­pu, ministrul industriei ali­mentare, George Macovescu, prim - adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Ploeșteanu, ambasadorul Ro­mâniei la Copenhaga. Pe aeroport se aflau, de ase­menea, conducători ai unor instituții centrale, generali și ofițeri superiori, ziariști ro­mâni și străini. Au fost de față șefi ai unor misiuni diplomatice acreditați la București. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale României și Danemarcei. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, primul ministru al Danemarcei și pre­ședintele Consiliului de Miniș­tri al Republicii Socialiste România au trecut în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Oaspeții și-au luat apoi un călduros, rămas bun de la per­soanele oficiale aflate pe ae­roport. Un grup de pionieri a oferit flori. (Agerpres). Pe domenii de activitate. în timpul vizitei sale în Re­publica Socialistă România, Jens Otto Krag a fost primit de Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân. Cu acest prilej a avut loc un schimb rodnic de vederi privind dezvoltarea relațiilor româno - daneze și unele pro­bleme actuale ale situației in­ternaționale. După întrevede­re, secretarul general al C. C. al P.C.R., împreună cu soția au oferit un dejun în onoarea pri­mului ministru și ministru al afacerilor externe al Dane­marcei, Jens Otto Krag, și a soției­­ sale.­ Domnia sa, a fost primit, de asemenea, de președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoi­ca. Intre președintele Consi­liului de Stat­ al Republicii So­cialiste România și primul mi­nistru al Danemarcei a avut loc o convorbire cordială. Pre­ședintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, împreună cu so­ția au oferit­­ un dejun în o­­noarea premierului danez și a soției sale. . Cu prilejul vizitei, între pre­ședintele Consiliului de Miniș­­­tri, Ion Gheorghe Maurer, și primul ministru al Danemar­cei, Jens Otto Krag, au avut loc convorbiri oficiale la care au participat din partea româ­nă : Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Pompi­­liu Macovei, președintele Co­mitetului de Stat pentru Cul­tură și Artă, George Macoves­­cu, prim - adjunct al ministru­lui afacerilor externe, Vasile Răuță, adjunct al ministrului­­ comerțului exterior, Gheorghe Ploeșteanu, ambasadorul Re­publicii Socialiste România la Coppenhaga, și N. Atanasiu, di­rector ad - interim în Ministe­rul Afacerilor Externe. Din partea daneză au participat : Svend Aage Sandager Jeppe­sen, ambasadorul Danemarcei în Republica Socialistă Româ­nia, Jens Christensen, amba­sador, subsecretar de stat ad­junct în Ministerul Afacerilor Externe, Gunnar Seidenfaden, ambasador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afaceri­lor Externe, Kai Johansen, subsecretar de stat adjunct­ în Ministerul Afacerilor Externe, Richard Wagner Hansen, con­silier al Ambasadei Danemar­cei la București, Per Green și Soren - Ole Olsen, secretari ai primului ministru. In cadrul convorbirilor, care s-au desfășurat într-o atmos­feră de înțelegere și cordiali­tate, s-au examinat căile și mijloacele menite să asigure dezvoltarea continuă a bune­(Continuare în pagina a lll-a) La Suceava a fost dată recent în folosință o modernă stație de întreținere a autoturismelor. Calitatea lucrărilor reprezintă o carte de vizită pentru lucrătorii stației Foto : D. VINTILA Promoția de profesori Peste trei sute de tineri pro­fesori, din promoția 1967 a in­stitutelor de învățământ supe­rior cu profil pedagogic, se prezintă astăzi la posturile din regiunea Suceava în care au fost repartizați. După ani de muncă asiduă, după lun­gile, dar plăcutele ore de bibliotecă ori seminar, ca­tedra înseamnă, pentru a­­cești tineri, posibilitatea con­cretizării maxime a efortu­lui, a cunoștințelor acumulate. Din cei peste 100 profesori de limba română, din cei peste 60 de profesori de matematică, deveniți astăzi locuitori ai re­giunii noastre, am stat de vor­bă cu cîțiva. „Am așteptat pri­ma zi de muncă la catedră de cinci ani. Intre această nouă activitate care mă așteaptă și e­­fortul depus în universitatea ie­șeană există o strînsă legătură. M-AM PREGĂTIT PENTRU A FI FOLOSITOR ȘI MÃ VOI STRĂDUI LA FIU“ — ne-a spus V. SBURLEA, recent numit profesor la Liceul din Boroa­­ia. Sunt cuvinte cu rezonanță de angajament, dar, dincolo de aparență, se distinge o dorință sinceră de a găsi satisfacțiile și bucuriile pe care le-a aștep­tat în tot acest timp. Cuvinte asemănătoare, pline de sensuri și încredere, ne-au spus și LUCA BEJEN­ARU, profesor la Școala generală Grănicești, Rădăuți, GABRIELA OB­E­­ZEANU , DAMASCHIN, pro­fesoară la Școala generală Ve­­rești, Botoșani, CORNELIU LAMATIC, profesor la Liceul Vama. Descifrăm, în aceste cu­vinte, încredere în forțele pro­prii, entuziasm. Ele aparțin unor tineri bine pregătiți pro­fesional, cu un larg orizont de cultură, hotărîți să închine în­vățămîntului toată puterea lor de muncă. Și în acest an, sfaturile populare s-au îngrijit să asi­gure noilor cadre didactice cele mai bune condiții de trai. In acest sens, tovarășa profe­sor RODICA ALEXANDRU, șeful secției de învățămînt a Sfatului popular regional Su­ceava, ne-a spus : „Primirea cadrelor didactice s-a transfor­mat, la noi, într-o sărbătoare. Trecînd însă la aspectele prac­tice, vreau să spun că s-au depus toate eforturile în a asi­gura tinerilor profesori bune condiții materiale necesare muncii și traiului. Fiecare ca­dru va găsi solicitudinea or­ganelor locale și a colegilor de muncă“. 1 septembrie 1967, dincolo de semnificația ei calendaristică, se va înscrie în memoria tine­rilor profesori cu litere mari. Este prima zi de muncă, pro­logul unor satisfacții care vor veni. In această zi, urăm ac­tualei promoții de absolvenți a universităților și pedagogice deveniți institutelor locuitori ai regiunii Suceava un căldu­ros BUN SOSIT ! MER­IDI­A­NE SPRE INIMA RUHRULUI Trenul de seară de la Frank­furt spre Bonn pierde la fiecare oprire o parte din călători. Ur­mînd cursul Rinului, cu ape largi, punctat adesea de conste­lația de lumini a așezărilor de pe malurile sale, garnitura de vagoane, cuplată într-un singur și nesfîrșit compartiment, părea că parcurge o cursă de probă, căci, pe măsură ce se apropia de capitala vest-germană, mărul călătorilor întrecea nu­cu puțin personalul feroviar aflat in serviciu. La prima vedere, puținătatea pasagerilor s-ar putea explica prin proporțiile capitalei. Bon­nul, cu o populație de aproape 130.0­00 de oameni, lipsit de ma­rile întreprinderi, nu concurea­ză ca proporții cu marile loca­lități germane, deși puncte de reper asupra vîrstei sale sînt date încă în scrierile istoricului latin Tacit. Lipsa tot mai acută a pasagerilor pentru căile fe­rate generează de mulți ani un deficit uriaș, cauzat în parte de dificultățile economice înregis­trate în alte sectoare (criza căr­bunelui, de pildă), dar și de schimbările structurale pe care le înregistrează economia. De la Bonn, însoțind apele Rinului, spre Nord, șoseaua pă­trunde în cel mai mare centru economic al Republicii Federale a Germaniei, Bazinul renano - westfalic în care este cuprins și Ruhrul. Totuși, acest terito­riu nu poate fi separat de cu­noscuta regiune a Ruhrului, și, în mod curent, este numit și astăzi Bazinul Ruhrului. Peisa­­­­jul, vorbind la figurat, e mai mult industrial decit natural : stive uriașe de cărbune, coșu­rile înalte ale uzinelor, poduri înalte aruncate peste apele Ri­nului, pentru a nu stînjeni in­tensa circulație a remorchere­lor. Cărbunele, marea bogăție a Ruhrului, s-a unit aici, după cum ne povestea u­ pentru prima oară cu localnic, fierul pentru a da oțelul. Bazinul car­bonifer exploatat în prezent se întinde între Moers și Hamm pe o lungime de 96 km și o lă­țime de 30 km. Dar cărbunele, dintr-un pri­vilegiu al Ruhrului, a devenit sursă de îngrijorare. Procedee­le moderne siderurgice care-i reduc consumul, intensa dezvol­tare a rafinăriilor de petrol, în cea mai mare parte cu capita­luri străine și mai ales ame­rican, concurența cărbunelui importat din S.U.A. — au dat naștere unei crize economice și sociale, aflate în prezent în discuție ca una din cele serioase probleme interne. mai cu de mult a avut loc a treia serie de convorbiri pe care ministrul federal al economiei, Karl Schiller, le-a purtat cu repre­zentanții sindicatelor și proprie­tarilor de mine. Citeva cifre P. STAN­CESCU, corespondentul Agerpres la Viena (Continuare în­ pagina a IV-a)

Next