Zori Noi, noiembrie 1967 (Anul 20, nr. 6182-6207)
1967-11-01 / nr. 6182
"T y de Condiții valorificare potențialului economic Și uman Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional DOCUMENTELE PLENAREI C.C. aL P.C.R. DIN 5-6 OCTOMBRIE 1967 Sistematizarea permite economisirea muncii sociale Ca oricare altă comună din regiune, Cîndeștii, din raionul Dorohoi, a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare înfloritoare. Școli noi, cămin cultural, cinematograf, bibliotecă, dispensar sanitar, iată cîteva dintre instituțiile noi ale satelor, la care am putea adăuga electrificarea, îmbunătățirea deservirii populației prin magazine, casele nou construite ce, evident, înscriu comuna în ritmul dinamic al ascensiunilor satului românesc contemporan. Sesiunea sfatului popular comunal, care dezbate proiectul principiilor menite să stea la baza viitoarei împărțiri teritorial - administrative și sistematizării rurale, nu recapitulează cîte s-au înfăptuit, ci, mai curînd, cum adesea se spune, se află cu fața spre viitor. Deputații discută despre lărgirea unor drumuri, de repararea podurilor, de abaterea unui curs de apă prin amenajări speciale, de electrificare. Firesc, aici, documentele plenarei C.C. al P.C.R. din 5—8 octombrie a.c. sînt abordate foarte concret. O comună mare, cu peste 4.700 locuitori, răspîndită pe șase sate, din care jumătate au sub 150 case. Iar unul cu numai 72, ridică probleme de însemnătate covîrșitoare pentru dezvoltarea viitoare. Densitatea spațiului construit este încă foarte redusă chiar și în vetrele de sat. La Vițcani, de exemplu, o casă revine cam la 2 ha. Dacă în rînduiala actuală a satelor nu s-ar produce nici un fel de modificări, pentru a-i crea, să zicem, locuitorului Ion D. Foca condiții de viață civilizată, posibile la casele aflate în zona mai densă din comună, ar trebui ca societatea să cheltuiască — în calcul s-au luat numai cîteva elemente minime de confort — circa 18.000—20.000 lei, ceea ce ar însemna o mare risipă. Acest exemplu nu e unic. Numeroase alte case răpîndite pe un teritoriu vast împiedică judicioasa organizare interioară a perimetrului cooperativei agricole, reduc posibilitățile de mecanizare a diverselor lucrări. Aceasta sub aspect economic. Dar sînt și implicații social - culturale mult mai largi. De exemplu, deservirea prin magazine, Instruirea copiilor la școală și a tuturor sătenilor la căminul cultural (de la ultima casă din Talpaș pînă la cămin sînt circa 6 km.), extinderea rețelei de electrificare etc., ridică probleme destul de greu de rezolvat în condițiile actuale, cînd satele sînt dispersate. Situația prezentă contravine cerințelor firești pe care le ridică modernizarea satului contemporan, tendințelor justificate ale populației rurale spre o viață civilizată Stabilirea pe baze științifice a vetrelor de sat, sistematizarea interioară, ținîndu-se seama de criteriile elaborate de conducerea partidului — așa după cum a reieșit și din dezbaterile sesiunii — vor duce nemijlocit la economisirea de muncă socială. Va deveni astfel posibil ca eforturi mai mari să fie îndreptate spre creșterea prosperității populației rurale, a întregii noastre patrii. Aici își are originea și atașamentul organic al deputaților, al tuturor locuitorilor satelor la principiile stabilite de conducerea partidului privind organizarea teritorial - administrativă și sistematizarea rurală. Activul de partid al organizației P.C.R. de la IPROFIL Rădăuți a dezbătut documentele elaborate de plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie a.c. — proiectul de Directive cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale și Hotărârea cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea salariilor. La dezbateri a luat parte tovarășul Ion Papară, secretar al Comitetului regional Suceava al P.C.R., care a făcut o amplă expunere asupra importanței măsurilor stabilite și preconizate de plenară, subliniind că aplicarea lor va determina o nouă și puternică dezvoltare a societății, valorificarea superioară a potențialului economic și uman al patriei, ridicarea pe o treaptă superioară a nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. Muncitori, ingineri, tehnicieni, cadre de conducere din întreprindere și-au exprimat deplina adeziune față de hotărîrile și măsurile preconizate de conducerea partidului, manifestîndu-și dorința de a depune toate eforturile pentru traducerea lor în viață. Numeroasele referiri, cu exemple, pe care colectivul le-a desprins din activitatea de producție, au venit să arate că atît pentru economia întregii țări cît și pentru fiecare unitate luată separat proiectul de Directive elaborat de plenară e o nouă dovadă a politicii științifice, clarvăzătoare a partidului nostru. — Aprofundînd fiecare prevedere din proiectul de Directive cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, m-am oprit îndeosebi asupra problemelor tratînd aprovizionarea și desfacerea — a spus în cuvîntul său tov. Mircea Ruși, șeful serviciului aprovizionare. Actualele reglementări în acest sens nu permit întreprinderii noastre să-și desfășoare pe deplin activitatea, centralismul excesiv punîndu-ne în situația înfruntării unor greutăți. Astfel, șinele materiale sunt dirijate de diferite departamente și ministere, aprovizionarea și desfacerea se fac greoi, sunt necesare multe formalități. Actualul sistem de aprovizionare face, de exemplu, ca produsele fieroase să le aducem de la Brașov, alte materiale de la Oradea. Dar și aceste baze, la rîndul lor, se aprovizionează și depind de diferite alte organe centrale. Lipsa de ritmicitate în aprovizionare impune asalturi la sfîrșit de lună, ceea ce influențează negativ calitatea produselor și desfacerea lor. Iată de ce prin înființarea centralelor industriale, o serie de încorsetări, de anomalii, care încă mai există, vor dispărea, determinând desfășurarea cu maximum de eficiență a întregii activități economice a unităților. Desigur, bogăția de idei, de soluții și prevederi, cuprinsă în proiect, exemplele pe care le putem da, nu pot fi exprimate în cîteva cuvinte. Aș vrea să fac, în legătură cu cele arătate, cîteva propuneri : planul de producție să fie nominalizat pe sortimente cu cîteva luni înainte, astfel ca repartițiile de materiale să se asigure în condiții mai bune , bazele teritoriale să aibă materiale și pentru nevoile de întreținere ale întreprinderilor. Ing. Tiberiu Vicaș, șeful serviciului tehnologic, arăta necesitatea continuării activității de organizare științifică a producției și a muncii, subliniind că prin crearea centralelor industriale, prin aplicarea tuturor măsurilor de perfecționare a conducerii și planificării economiei, studiile și EMIL MOREA (Continuare în pagina a IlI-a) BIB3UQÎ ECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMINESCU* IAȘI Siguranța timpului Intr-un oraș al viitorului, pe malul Bistriței : Broștenii. Cîteva zeci de gospodari și intelectuali ai satului vorbeau in seara aceasta de sfîrșit de octombrie despre înfățișarea de ieri, de azi și de mîine a locurilor. O expresie cotidiană ar putea rezuma discuția în mod lapidar la o obișnuită ședința a comitetului executiv al sfatului popular comunal. Dar nu a fost numai atît. Oamenii au adus în sala imaginea unui complex tablou al locurilor, dimensionîndu-le apoi la scara regiunii și prefigurînd, în același timp, fața noua a patriei. Se încerca sub ochii noștri și se traia un autentic sentiment al timpului. Se alcătuia cu multa siguranța un crîmpei din vasta geografie a viitorului. „Am citit undeva - spunea medicul Mircea Enache - despre inaugurarea unei moderne case de nașteri în raionul Gura - Humorului. La un număr de 30 de paturi, unitatea aceea era asigurata cu efectivul necesar de personal medical. Mă gindesc la spitalul nostru , ducem lipsă de cadre de specialitate. Cineva spunea că trăim aici ca într-o văgăună. Și, intr-adevăr, mulți medici caută de obicei circumscripții mai apropiate de mediul citadin, caută confortul orașului. Dar cind deosebirile dintre sat și oraș vor dispare. . L-am ascultat vorbind despre viitorul comunei pe bâtrînul crescător de animale Vasile Candrea, în vîrstă de 70 de ani. Un director de școală a adus în sală imaginea Broștenilor lui Creanga, amintind de nostalgia celor ce se despart de satul patriarhal. Se discuta despre copiii care umblă zilnic la școală, parcurgind pe jos zeci de kilometri. Se auzeau propuneri foarte precise privind asistența medicală a sătenilor, transportul în comun, alte și alte treburi gospodărești vizînd unitatea satului, căutîndu-se soluții împotriva risipirii așezărilor de munte. Am asistat, împreună cu primul secretar al comitetului raional de partid, la o efervescentă și unanimă aprobare a măsurilor preconizate de conducerea partidului pentru înflorirea și ridicarea satului românesc pe cele mai înalte și moderne trepte ale civilizației. Gospodarii din viitorul oraș al minerilor de pe malul Bistriței vorbeau cu multă siguranță despre valorile timpului. ALEXEI RUDEANU Puncte . Perspectivele de dezvoltare a comunei Liteni, raionul Fălticeni, prin înființarea unor unități social-culturale și edilitare de primă necesitate, au fost puse în discuția participanților la sesiunea sfatului popular comunal; înainte de toate, afirma deputatul Nicolae Struț, este nevoie de extinderea rețelei de electrificare. In saite ca Siliștea, Bodăi, școlile sunt bine dotate cu aparate, necesare aplicațiilor practice. Acestea însă continuă să rămînă închise în dulapuri și nefolosite pentru că amintitele școli nu beneficiază de lumină electrică. Fără îndoială că viitorul localităților rurale nu poate fi conceput în afara acestei cuceriri a civilizației. In localități împrăștiate, insă, lucrările de electrificare costă enorm de scump, sunt nerentabile. Iată de ce plenara C.C. al P.C.R. acordă o importanță deosebită stabilirii vetrei satului,unde oamenii să-și construiască viitoarele locuințe pentru crearea unor localități compacte, cu frumoase perspective. De patru ani mă aflu la Liteni, spunea medicul stomatolog Albert Wagner, și încă nu a fost repartizat nici un tehnician dentar. Deși există întreaga aparatură necesară, deși cabinetul deservește circa 40 de mii de cetățeni, totuși nu sra asigurat încă un local corespunzător. Fosta clădire a gostatului este lăsată în paragină. Toate intervențiile noastre de a nu se ceda o parte din ea au fost zadarnice. Mulți localnici sunt de părere că această construcție, pentru care s-au cheltuit importante sume de bani, ar putea fi transformată într-un spital. Ceea ce ar fi foarte bine. Iar prin repartizarea unui tehnician dentar am putea înființa un centru stomatologic de care să beneficieze toate localitățile din jur. Spicuim și alte propuneri reieșite din discuțiile participanților. — înființarea unui depozit de combustibil, avînd în vedere neajunsurile actuale în aprovizionarea localnicilor cu lemne de foc ; — necesitatea unui depozit competrol, prin care să se facă aprovizionarea cu butelii de aragaz ; — urgentarea deschiderii unei brutării. CARMEN pana Anul XXII nr. 6182 1 pagini 25 bani miercuri 1 noiembrie 1967 Cu prilejul semicentenarului MARII REVOLUȚII SOCIALISTE DI OCTOMBRIE EXPUNERE La Casa de cultură din Dorohoi, tovarășul Ion Niculi, vechi militant al mișcării muncitorești din țara noastră, a făcut o expunere despre Marea Revoluție Socialistă din Octombrie și ecoul acesteia în rîndul muncitorilor români. Expunerea a fost audiată cu deosebit interes de peste 300 de oameni ai muncii din orașul Dorohoi. EXPOZIȚIE La cinematograful „Modern" din Suceava a fost organizată o expoziție intitulată „FILMUL SOVIETIC INTRE ANII 1917—1967". Expoziția redă aspecte ale dezvoltării cinematografiei sovietice în cei 50 de ani ce au trecut de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. O expoziție asemănătoare fost organizată și la cinematograaful „Luceafărul" din Botoșani. PROIECȚII CINEMATOGRAFICE Pe ecranele cinematografelor din regiune continuă să ruleze filme artistice de lung metraj și documentare — producții ale studiourilor sovietice. Astfel, la Cîmpulung și Rădăuți, au rulat filmele „Trei primăveri ale lui Lenin" și, respectiv, documentarul „Manuscrisele lui Lenin". Textiliștii de la Uzina „Moldova" din Botoșani au vizionat, în sala clubului lor, documentarul „50 de ani de realizări ale științei și tehnicii sovietice". Producții cinematografice sovietice au rulat, de asemenea, la Dorohoi și în numeroase alte localități. MICROFOILETON SECRETUL DE FABRICAȚIE Este adevărat...și toată lumea știe, că sînt prăjituri cu sau fără frișcă, prăjituri coapte la cuptor sau chiar la soare, cum sînt cele din Japonia. Dai de prăjituri la indigon nu s-a mai pomenit atît de la descoperirea mierii de albine, cît și de la fabricarea zahărului. Orice invenție are istoricul ei. Și, cum în prezent invenția este „brevetată“, secretul de fabricație nu mai e un secret, iată deci istoricul ciudatei descoperiri. La Școala de mecanici agricoli din Botoșani, alocația de hrană pentru elevi este substanțială. Cei ce aveau „griji" cu alimentația elevilor au început să aibă insomnii. Elevii prea se îngrășau. Oamenii grași, în general, nu dau randament. Se impunea reducerea caloriilor, dar nu și a cheltuielilor. Adică să nu se îngrașe elevii, dar să se îngrașe pungile grijuliilor gospodari. Constantin Canciuc, gestionar, și Sergiu Balanovici, administrator la această școală, au meditat profund, însă nu rezolvaseră tema. Mai trebuia un colaborator. Și-au găsit o colaboratoare: Eudochia Tudose, gestionară la cofetăria „Violeta" din cadrul T.A.P.L. Botoșani. După lungi studii, au descoperit și tehnica de lucru. Prăjituri la indigou ! Se lua un facturier, se puneau două indigouri și cu un creion chimic se scria : „facturat Școlii de mecanici agricoli din Botoșani 1.000 bucăți prăjituri x 1,50 = 1.500 lei1*. Și nu o dată, de mai multe ori. Prăjiturile nu se livrau. Nici de la laborator nu s-ar fi putut primi atîtea cite se facturau. Banii se virau de școală către T.A.P.L. și apoi se împărțeau. Juma cei de la școală,, fuma cea de la cofetărie. Această invenție a fost experimentată mult timp. Din 1964 și pînă în martie 1967. Peste 17.000 de prăjituri s-au fabricat la indigon. Cine nu crede, să cerceteze „brevetul care se află,în dosarul, de la tribunal. Acum se așteaptă ani grei, cu mese fără desert. Timp suficient de meditație pentru a găsi și tehnica muncii cinstite. Vă întrebați cum de a putut dura afacerea aproape 4 ani, fără ca cei de la școală, T.A.P.L., atîția și atîția revizori și suprarevizori să nu fi descoperit excrocheria ? Cred că e vorba de un stoc supranormativ de gură cască ! Din păcate, lor nu li s-a servit încă nimic. Consumă în continuare prăjituri dulci. IONAȘ VLAICEANU Adela Abelcioaie, muncitoare la Uzina textilă „Moldova" din Botoșani, lucrînd la mașina de răsucit H UI Slljlllllllll Un raport echitabil între acumulare și consum Consolidarea economicoorganizatorică a cooperativelor agricole de producție, prin creșterea producției globale și marfă, în condițiile sporirii continue a eficienței economice a producției agricole, constituie o sarcină deosebit de importantă în etapa actuală. Creșterea producției agricole nu poate avea loc decît numai în condițiile reproducției socialiste lărgite, care cere ca o parte din venitul net să fie alocată pentru reluarea procesului de mai mare producție pe scară Numai în aceste condiții poate crește baza tehnico - materială, fără de care nu putem vorbi de o agricultură modernă, capabilă să valorifice toate posibilitățile pămîntului. Aceasta impune o analiză adîncită, în corelație cu toate fenomenele economice, a modului cum se face repartiția producției nete în cooperativele agricole. Mijloacele pentru lărgirea producției în cooperativele agricole se formează, în general, din resurse proprii, creditele obținute de la stat urmînd să fie rambursate într-un anumit termen. Așa după cum se arată in proiectul Directivelor C.C. al P.C.R. cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale: „Relizarea unei rate înalte, optime acumulării sporirii avuției este: chezășia naționale, a asigurării unui ritm susținut de dezvoltare , în toate ramurile, reprezintă una din cele mai importante legități ale economiei socialiste". Cooperativele agricole din regiunea Suceava au stabilit, în general, proporții juste între fondul de acumulare și consum, ca rezultat al unei analize aprofundate a situației economico - financiare. Au fost asigurate mijloacele necesare, în vederea asigurării fondurilor, pentru investi■ții, lărgirea continuă a proprietăților obștești, și, îmbunătă■țirea, retribuției munitii un ,‘ra,port cu ■creșterea, productivității muririi. Pe regiune, în anul 1966, s-a alocat, pentru fondul de acumulare 20 la sută din producția, netă, față de 22 la sută, proporție, maximă prevăzută de statut. Averea obștească — izvorul principal al creșterii puterii economice a cooperativelor agricole și al nivelului de trai al cooperatorilor, ca urmare a acestor eforturi — s-a dublat față de anul 1962. In 1966, față de 1962, veniturile bănești la 100 ha. au sporit cu sută la sută. Apare însă uneori, la multe consilii de conducere, tendința de a avea grijă mai mult de situațiile de moment, neglijînd dezvoltarea în perspectivă a cooperativei agricole. Anul trecut au fost cazuri cînd cooperative agricole, deși au depășit veniturile bănești planificate, au rămas în restanța cu alocările la fondul de acumulare. Printre, acestea se află cooperativele agricole din Fîntînele, restantă cu 116 mii lei, Fîntîna Mare, cu 288 mii lei, Băișești, cu 310 mii lei. Experiența, de pînă acum arată că, în unele cooperative, volumul mijloacelor bănești prelevate pentru nevoile curente ale producției nu corespunde cheltuielilor necesare pentru asigurarea continuității procesului de producție în anul următor, ci doar acoperă valoarea acelor mijloace de DUMITRU ȘOLDAN director adjunct la Sucursala Suceava a Băncii Naționale (Continuare în pagina a IlI-ai la Record Ostra Colectivul de mineri de la secția bariță — Ostra au înscris în cartea lor de vizită un nou și remarcabil, succes îndeplinirea, cu 80 de zile înainte de termen, a planului anual. Recorder la Ostra. Nimic spectaculos. Oamenii au muncit creator, respectînd riguros orele de lucru. Tehnica modernă, mînuită de muncitori pricepuți, și-a spus cuvîntul. Mașinile , și utilajele din dotație n-au cunoscut timpi morți. Organizarea pe baze științifice a producției și a muncii a preocupat întregul colectiv de muncă. Și, astfel, graficele de producție au consemnat ,zilnic ,un continuu. , crescendo. Seria , succeselor,’ e legată de mulți, foarte mulți ortaci. 1 Fără a minimaliza aportul celorlalți înserăm aici i numele cîtorva dintre fran- itași. : Dumitru Bejenaru, maistru, Constantin Scrijoschi, Vasile Pătraș, Vladimir C. Robaniuc, șefi de brigadă, Gheorghe Dochița, Simion I. Haja, artificieri. Oameni și succese la altitudine. La Ostra bătălia pentru noi recorduri în producție continuă. . .