Zori Noi, decembrie 1967 (Anul 20, nr. 6208-6234)

1967-12-01 / nr. 6208

Jl, X -T X Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional IN DEZBATERE DOCUMENTELE PLENAREI C.C. AL P.CJ. din 5-6 octombrie 1967 Gestiunea economică proprie—pe o nouă treaptă Conducerea colectivă impune inițiativă și răs­­pundere individuală • Un sistem de aprovizionare simplu, operativ și eficient # Tutela măruntă planificare ® Propuneri (PAG1N) fU are J în I ACTIVITĂȚI ANEXE ȘI DE PRESTĂRI DE SERVICII IN SARCINA COOPERATIVELOR AGRICOLE De curînd a avut loc o șe­dință a consiliului uniunii re­gionale a cooperativelor agri­cole, care a dezbătut sarcinile ce revin cooperativelor agri­cole în dezvoltarea unor acti­vități anexe și de prestări de servicii. Pentru a informa ci­titorii cu problemele ce se pun în această direcție, am avut o discuție cu tovarășul AURE­LIAN RODENCIUC, vicepre­ședinte al uniunii regionale a cooperativelor agricole, care ne-a spus : — In vederea dezvoltării lor economice, " cooperativele agricole, cu sprijinul uniunilor, pe lângă organizarea producției de bază, au sarcina să mobili­zeze toate rezervele interne, în scopul realizării de venituri suplimentare prin valorifica­rea producției marfă obținută din diferite activități anexe, precum și din prestări de ser­vicii executate pentru popu­lație sau alte organizații so­cialiste. In cooperativele agricole iau ființă activități anexe pentru deservirea producției de bază, cum ar fi : ateliere de fierărie, lăcătușerie, tîmplărie, dulghe­­rie și rotărie, instalații de tă­iat bușteni, dogărie și altele care sunt necesare pentru în­treținerea și completarea in­ventarului agricol și gospodă­resc. De asemenea, se creează condiții pentru producerea u­­nor materiale și confecționarea diverselor obiecte destinate ne­voilor gospodărești și valorifi­cării. Cum sunt: cărămidării, vitării, producerea de teraco­tă și țiglă, obiecte din ciment, ceramică, căruțe și piese de căruțe, araci pentru vie și le­gume, cozi pentru unelte, bu­toaie, putini, diferite împle­tituri de nuiele, papură și foi de porumb etc. Cooperativele își pot organi­za activități pentru prelucra­rea laptelui de vacă și de oaie, vinificarea strugurilor, produ­cerea rachiurilor naturale din fructe și tescovină, prelucrarea, conservarea și depozitarea fructelor și legumelor prin deshidratare, afumare și însi­­lozare. Pe baza hotărîrilor Consiliu­lui de Miniștri nr. 953/1967 și 1975/1966, cooperativele agrico­le de producție au dreptul și, totodată, sarcina să organizeze prestări de servicii pentru membrii cooperatori și alți be­neficiari din comune. Este vor­ba de înființarea de brutării care să fabrice pîine pentru populația sătească, darace pen­tru șună, pive pentru bătut sumane, producerea unor părți de construcții ca­­ verande, balcoane, garduri, sobe de zid și teracotă, cotețe pentru pă­sări și animale mici, executate cu materialul clientului. Acolo unde cooperativele organizea­ză brigăzi sau echipe de con­structori, pot angaja executa­rea de construcții și repara­ții de clădiri, case de locuit, școli, cămine culturale, maga­zine, pe baza documentației și materialului prezentat de beneficiar. — Ce măsuri s-au întreprins în acest scop în regiunea noas­tră ? — Cunoscînd rolul și impor­tanța ce o prezintă lărgirea activităților anexe în coope­rative, biroul executiv al u­­niunii regionale a stabilit sar­cini fiecărei uniuni raionale­ orășenești să se ocupe cu răs­pundere de îndrumarea coope­rativelor în scopul lărgirii și punerii în valoare a rezerve­lor proprii, precum și extin­derii prestărilor de servicii pentru populație. In prezent­­ în cooperativele agricole din re­giune există 737 ateliere, din care marea majoritate sunt fie­rării, rotării, tîmplării - dul­gherii, în care lucrează peste 2.000 lucrători calificați și 2.60 ucenici. Față de anul 1966, nu­­mărul atelierelor a sporit cu 52, în special al celor de tîm­plărie și rotărie; în același timp a crescut și num­­ărul lu­crătorilor. Cooperativele au fost îndru­mate să-și dezvolte baza teh­nico - materială pentru ne­voile producției. Intr-un nu­măr mare­ de cooperative e­­xistă aproape 190 circulare și gatere, a sporit numărul mo­toarelor stabile. In acest an, 47 cooperative și-au cumpărat tractoare care pot acționa și diverse utilaje. 63 camioane cu remorci, s-au construit 18 localuri noi pentru ateliere. In raioanele Botoșani și Fălti­ceni este în curs de construc­ție și dotare cîte un atelier me­canic, cu fonduri prin coope­rare, care vor executa repara­ții curente la autocamioane și alte utilaje ale cooperativelor agricole. Cooperativa din Bo­­roaia, prin cooperare cu alte unități din raionul Fălticeni, la începutul anului 1968, va da în exploatare un atelier care va putea produce anual cca. 800 căruțe, binale și alte obiecte pentru vînzare, deservind ne­voile producției și ale popu­lației. Cu posibilitățile și mijloacele cu care sînt înzestrate, coope­rativele au prelucrat și pro­dus o serie de bunuri mate­riale de care au avut nevoie, iar parte din acestea au fost valorificate. Valoarea materia­lelor produse și a diverselor obiecte confecționate în 10 luni ale anului se ridică la peste 6.600.000 lei. Deși cu mult I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a lll-a) Autobaza din Săveni și-a realizat planul pe anul 1967 Colectivul de muncă al Autobazei din Săveni ra­portează că și-a realizat sar­cinile de producție ce i-au revenit în acest an. Pînă în prezent, principalii indica­tori pe 1967 din planul econo­mic al unității au și fost de­pășiți cu 1,3 la sută la pro­ducția globală, cu 4,1 la sută la producția marfă și cu 2,9 la sută la productivitatea mun­cii. Succesele arătate sunt con­secința firească a măsurilor aplicate pentru folosirea la în­treaga capacitate a mijloacelor de transport, a­ grijii manifes­tate față de întreținerea și ex­ploatarea autovehiculelor, a e­­forturilor făcute de întregul colectiv pentru o deservire cît mai promptă și conștiincioasă a­ beneficiarilor. Demn de remarcat este și faptul că, pînă în prezent, a­­ceastă autobază este a treia unitate de transporturi auto din regiune (după autobazele din Cîmpulung și Suceava), care își realizează înainte, de termen planul anual. Eveni­mentul confirmă că în acest important sector economic al regiunii acțiunile de organi­zare superioară a producției și a muncii, de rentabilizare, sunt eficiente și că în viitor succesele pot fi și mai mari.. TINERET - TINEREȚE Receptivitatea la nou Tinerețea a devenit un etalon pentru demon­strarea vitalității,avind o puternică valoare de simbol. Tot ceea ce ne impresionează printr-o mare energie vitală, prin elan (ritmul unui dans popular, jocul dezinvolt al unui actor, silueta zveltă a unei construcții arhitectonice, armonia cromatică a unui tablou etc.) ne-am obișnuit să categorisim ca fiind tineresc. Și e firesc să fie așa, pentru că tinerețea este vîrsta elanurilor, virsta forței, a pasiunilor, a bărbăției și a incan­descenței creatoare. In uriașul laborator al ti­nereții se plămădesc viitoarele personalități com­plexe, se „coc" marile virtuți, se maturizează — ofelindu-se — energiile... Se deplin vorbește (uneori justificat) des­pre faptul că nu întot­deauna oamenii maturi sînt receptivi la speci­ficul tineretului, con­­fundînd aspirațiile aces­tuia cu propriile lor preo­cupări. Este și mai ciudat însă faptul că tinerii înșiși își ignoră sau nu-și cunosc specificul vîrstei lor. Tocmai la acest as­pect mi-am propus să mă refer. M-am aplecat, din cu­riozitate, asupra planu­rilor de activitate ale u­­nor organizații UTC. Lo­cul unor manifestări care să răspundă multi­plelor frămîntări și ce­rințe ale vieții tinerilor, am constatat că a fost luat de către acțiuni for­male, sărăcite de spirit tineresc, acțiuni împru­mutate mecanic din acti­vitatea celorlalte organi­zații de masă. Unii ute­­ciști, investiți de către tovarășii lor cu rolul de conducători ai organiza­ției, au părerea ciudată că prin ședințe se poate justifica viața organiza­ției de tineret. Fără a nega utilitatea dezbateri­lor colective asupra pro­blemelor ce frămîntă fie­care organizație, nu pot să împărtășesc acest punct de vedere... bătri­­nesc.­­E de înțeles, pri­vit astfel, faptul că s-a creat la tineri un soi d­e aversiune față de ședin­țele de orice fel. Banali­zate, golite de acel spi­rit activ, dinamizator, ședințele se­ pare că au devenit, un fel de »duș­man numărul 1“ al acti­vității de tineret Nu îmi exprim numai o părere proprie cîn­d afirm că se merge adesea pe niște poteci arhibătătorite în activitatea organizațiilor U.T.C., că se manifestă uneori o uimitoare sără­cie de imaginație în or­ganizarea și desfășurarea manifestărilor cultural­­educative. Sufocate de formalism și banalitate, unele birouri ale organi­zațiilor de tineret au o prezență fantomatică în fruntea colectivelor de tineri, nereușind să se impună prin competență, prin spirit inovator, prin talent mobilizator. Acolo unde se cere cel mai au­tentic, cel mai viu spi­rit creator, la organiza­torii vieții și activității de tineret, se instaurează uneori o comoditate de gîndire, voință și fante­zie care te surprinde. S-au creat atîtea condi­ții­ (nu numai materiale) pentru antrenarea tine­rilor în acțiuni care să le valorifice multiplele lor capacități și, cu toate acestea, în viața cultura­lă a localităților din re­giunea noastră cuvîntul tineretului e atît de ane­mic. Mă întreb, bunăoa­ră, ce­ se face pentru va­lorificarea și educarea talentelor artistice ? Cite organizații UTC și-au propus să organizeze și să susțină formații artis­tice pregătite pe măsura forțelor artistice aflate în colectivele lor ? Cu unele excepții, nu se poate vorbi despre astfel de aspirații, fapt care determină și actuala stag­nare în cadrul activității artistice de amatori. In orașul Suceava funcțio­nează de aproape 10 ani o școală populară de ar­tă­ pusă, aproape exclu­siv, la dispoziția tinere­tului pentru educația sa artistică. Se pare însă că organizațiile de tineret nu socotesc a fi de com­petența lor să se ocupe de îndrumarea tinerilor spre clasele școlii, popu­lare de artă. E, de aseme­nea, de neînțeles lipsa de preocupare a organiza­țiilor U.T.C. pentru for­marea și educarea gustu­lui estetic al tinerilor. Spectacolele de teatru beneficiază mult prea puțin de participarea ti­nerilor. Cît privește con­certele de muzică simfo­nică, situația este de-a dreptul alarmantă. Am întrebat, întîmplător, un tinăr ce știe despre Beethoven și Mozart. Pus în încurcătură el căuta să-și învățat amintească ce­a în școală, la cursul de istoria muzi­cii. Cînd am spus că nu I. CAZAN (Continuare în pag. a­­ II-a). Stația meteorologică Suceava comunică: în penultimele 24 ore, vremea a fost închisă și umedă, cu cerul acoperit. Au căzut precipitații slabe, înregistrîndu-se 0,1 litri/mp. la Botoșani și Răuseni și 0,2 litri/ mp. la Avrămeni. Vîntul a suflat slab din direcții diferite. Tempe­ratura aerului, în creștere , ma­ximele au fost cuprinse între 4 grade la Suceava și Rădăuți și 8 grade la Cîmpulung, iar mini­mele din timpul nopții între mi­nus 4 grade la Rădăuți și 0 grade la Avrămeni și Răuseni. Ieri di­mineață la ora 8, temperatura a fost cuprinsă între minus 2 grade la Dorohoi și 1 grad la Răuseni și Avrămeni. Pentru următoarele zile , vreme relativ călduroasă, la începutul intervalului, apoi în răcire ușoară. Cerul va fi schimbător și se vor semnala precipitații locale. Vîntul va sufla potrivit din sud­­vest. Temperatura, ușor variabilă ; minimele vor fi cuprinse între minus 1 și 3 grade, iar maximele între 4 și 9 grade. Ceață locală. Atelierul de ascuțitorie *l Fabricii de cherestea din Gura Humorului. In foto : Octavian Florișteanu ascuțind pînze de circular Aurica Feraru, lucrînd la mașina de topit paste" din secția brînzeturi topite a I.C.I.L. Vatra Dornei S3: însemnări Solicitudine?! Și totuși, se mai întîmplă... Deși împotriva conștiinței mun­cii, a eticii sociale. Orele 16,30, simbătă, 24 no­iembrie a.c. Sala autogării din Suceava, in fața caselor de bi­lete - lume multă. Dincolo de sticla ghișeelor - doi funcțio­nari în exercițiul funcțiunii. Mo­mente de așteptare. Situația făcea ca atunci să nu poată fi eliberate bilete de călătorie pentru cei ce așteptau la rînd. Vocea unui nou venit se adresă tovarășei de la casa nr. 2 : - Vă rog, două bilete pentru cursa de mîine dimineață (orele 9), pînă la Bogdănești. Răspunde­­ aparent amabil - casiera MARIA SAVEANU : - Cereți dincolo... Aceeași rugăminte se aude în fața casei de bilete nr. 1. Preocupat exclusiv de cură­țirea unui măr, răspunde VASILE JUDUC : - Veniți mai tîrziu... Solicitantul râmîne surprins. - Biletele pentru cursele ce nu-s in tranzit se pot procura doar cu 24 de ore înainte de plecare. - De unde știi dumneata ? - Păi, scrie... - Unde ? Anunțul cu precizarea de ri­goare, intr-adevăr, nu mai pu­tea fi văzut, in sala de aștep­tare, pe pereți se dăduse un prim var, absolut toate tablou­rile fiind luate. Odată cu dis­pariția temporară a lor, func­ționarul de după ghișeu înce­puse probabil să lucreze după bunul său plac, sfidind obliga­țiile elementare de serviciu. După câteva minute, împreu­nă cu impiegatul de mișcare, AUGUSTIN GROSULEAC, din nou la casa de bilete nr.­­1.­­ Poftim, să vă confirme to­varășul că biletele se pot eli­bera cu 24 de ore înainte. Prezența impiegatului de miș­care il incomodează vizibil pe Vasile Juduc. Vocea i se imblîn­­zește. Subit, afirmațiile sale iau o altă întorsătură :­­ Pentru această cursă, bile­tele se dau la ghișeul celălalt... (n.n. deci acolo unde solicitan­tul fusese inițial). Cu Augustin Grosuleac, la­­ așa nr. 2. - Pentru ce, mai înainte, m-ați trimis la ghișeul de ală­turi ? Maria Săveanu pare și ea de­rutată de prezența impiegatu­lui de mișcare, iși susține to­tuși punctul de vedere : - Dincolo se dau bilete pen­tru autobuzul... Neavind încotro, observînd și situația penibilă în care se afla Augustin Grosuleac, tovarășa acceptă­­ parcă făcînd o con­cesie— să satisfacă cerința o­mului. Și neplăcutul episod luă astfel sfîrșit, înscriind un semn de uimire pe chipurile zecilor de oameni aflați in sala de aș­teptare a autogării din Sucea­va. Solicitudine ? ! Mai degrabă lezarea ei brutală și necruță­toare. E de necrezut și totuși... posibil. Și incă acolo unde, zil­nic, sute de cetățeni apelează la serviciile unei întreprinderi atit de cunoscută. RESPECTUL, TRATAREA ATENTA A OAME­NILOR, e firesc, nu vor figura vreodată (ca recomandări pen­tru salariații unității) pe afișele acestei autogări. Ar fi și ridicol. Ele sînt atît de presupuse, incit­e de-a dreptul surprinzător să constați că le pot substitui - în unele cazuri - comoditatea, incorectitudinea, sfidarea. ION PARANICI 1ț. Anul XXII nr. 6208 4 pagini 25 ban) vineri 1 decembrie 1967 Bloc energetic de 120 i abur pe oră Cu ci­te­va zile in urmă, C.C.H. Suceava a fost dată în fo­lo­losință o nouă capacitate de pro­ducție termică. Primul dintre ce­le două blocuri energetice (caza­­ne-turbină) ce se construiesc în cadrul etapei a doua de dezvol­tare a combinatului. Avind o ca­pacitate orară de 120 tone abur și lucrînd la o presiune nominală de 100 atm., noul cazan - turbină dublează producția de abur și de energie electrică (17.500 kwh) de la C.C.H. Față de capacitățile energetice existente, noua instalație funcțio­nează la parametri superiori. Astfel, randamentul termic care ajunge la 92,5 la sută (față de 88 la sută cît 11 au vechile instalații), ieftinește considerabil prețul de cost al energiei­. Exploatarea, su­pravegherea și reglarea agrega­tului se fac automat și de la distanță, prin intermediul unei camere de comandă la care­­ au fost conectate și agregatele con­struite la combinat in prima eta­pă, acum 7 ani. Darea în exploatare a noului cazan - turbină are o importanță mare nu numai pentru C.C.H., ci, și pentru unitățile învecinate (C.I.L., I.B.I.C., I.C.I.L. etc.) care vor primi abuz tehnologic de la această centrală termică. Tot de aici se vor alimenta și unitățile ce se construiesc acum sau se vor ridica în viitor în zona in­dustrială a orașului Suceava. Un alt bloc energetic, asemănă­tor și de aceeași capacitate, se va da în folosință în prima jumătate a anului viitor. ANCHETA NOASTRA Autoacoperirea infractorilor auto Abateri de la regulile circulației . Cine le favorizează . Răspunderea ce revine conducerilor întreprinderilor O șosea oarecare din regiu­ne. Un autovehicul trece ca un bolid pe lingă pietoni, înspăi­­mîntîndu-i. La o bifurcare, la ieșirea sau­­ intrarea dintr-un oraș­­ cineva, de pe margine, îi face semn. Șoferul oprește, și persoana — de multe ori persoanele — se urcă în mași­nă. După ce face unele modi­ficări , în actele de bord, pen­tru a le da o aparență de co­rectitudine, șoferul pornește mai departe. Aceeași șosea. Poate în a­­ceeași zi și chiar la aceeași oră. Cel care face semn de pe marginea șoselei, are în mînă cunoscuta paletă purtată de organele de control ale D.R.T.A. Șoferul „știe“ ceva. Și dacă , știe, nu oprește , mînă cu toată viteza, înainte! Fie, ce-o fi, nu oprește. Speră că va găsi pe cineva la întreprin­derea unde lucrează, șeful de garaj, un șef de­r­­viciu, care să-i ieie apărarea, să nu plă­tească amendă pentru că nu a oprit la semnalizarea făcută. Și, într-adevăr, găsește. La Direcția regională de transporturi auto­ Suceava sunt numeroase procese verbale de contravenție. Numai că, pen­tru a li se putea da curs, este absolut necesar să fie cunos­cut numele șoferului infrac­tor. Datele respective, în căzul cînd șoferul refuză să se le­gitimeze, se poate furniza în­treprinderea căreia îi aparține și atunci, ea e solicitată în a­­cest sens. Grijulii în a-și apăra oamenii (de ce, care, sunt aco­­perite asemenea acte infrac­ționale ?), conducerile într­­­­prinderilor dau răspunsuri eva­zive, contradictorii, sau nu răs­pund de loc. Una dintre întreprinderile ai căror conducători auto încal­că­ sistematic și­ deliberat nor­mele­­ legale de . circulație . ru­tieră este IMTF (întreprinde­rea.­ de ..mecanizare și transport forestier) Gura­­ Humorului, director,­Dumitru Ulian. După cum ni s-a relatat, mulți șoferi de­ la această întreprindere sunt găsiți cu i­actele de bord în neregulă, transportă în mod ilegal călători sau mărfuri și, atunci cîr­d li­ se­ atrage atenția, chid li se întocmește docu­mentul respectiv prin care se atestă contravenția, ei aduc­e injurii, și , amenință organele de control. De altfel, IMTF de­ține record­ul în ceea ce pri­vește procesele verbale de contravenție întocmite de la începutul anului — peste 800, ■multe din­­'a r­­enționate. De ce nu au fost încă solu­ționate, deși datează de timp îndelungat? La această între­bare poate să răspundă între­prinderea humoreană, pentru că tot nu a răspuns, în­ termen util, la repetatele reveniri ■ fă­cute de DATA. După un im­presionant schimb de cores­pondență, la 23 septembrie a.c., cu adresa nr. 14.238, IMTF face cunoscut că nu e în mă­sură să dea numele șoferilor infractori întrucît autovehicu­lele ce le are în primire sunt dispersate la diferite coloane auto. E cel puțin bizar un ase­menea răspuns. Pentru că nu se poate concepe ca întreprin­derea să nu știe numele șofe­rilor ale căror autovehicule au fost găsite în flagrant delict. Considerăm, însă, că la mijloc este încercarea de loc reu­șită, făcută de IMTF, de a a­­mîna Sancționarea vinovatului D. MIRON (Continuare în pagina a IlI-a) Complexul de deservire al cooperației meșteșugărești din orașul Fălticeni

Next