Zori Noi, decembrie 1967 (Anul 20, nr. 6208-6234)
1967-12-01 / nr. 6208
Jl, X -T X Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional IN DEZBATERE DOCUMENTELE PLENAREI C.C. AL P.CJ. din 5-6 octombrie 1967 Gestiunea economică proprie—pe o nouă treaptă Conducerea colectivă impune inițiativă și răspundere individuală • Un sistem de aprovizionare simplu, operativ și eficient # Tutela măruntă planificare ® Propuneri (PAG1N) fU are J în I ACTIVITĂȚI ANEXE ȘI DE PRESTĂRI DE SERVICII IN SARCINA COOPERATIVELOR AGRICOLE De curînd a avut loc o ședință a consiliului uniunii regionale a cooperativelor agricole, care a dezbătut sarcinile ce revin cooperativelor agricole în dezvoltarea unor activități anexe și de prestări de servicii. Pentru a informa cititorii cu problemele ce se pun în această direcție, am avut o discuție cu tovarășul AURELIAN RODENCIUC, vicepreședinte al uniunii regionale a cooperativelor agricole, care ne-a spus : — In vederea dezvoltării lor economice, " cooperativele agricole, cu sprijinul uniunilor, pe lângă organizarea producției de bază, au sarcina să mobilizeze toate rezervele interne, în scopul realizării de venituri suplimentare prin valorificarea producției marfă obținută din diferite activități anexe, precum și din prestări de servicii executate pentru populație sau alte organizații socialiste. In cooperativele agricole iau ființă activități anexe pentru deservirea producției de bază, cum ar fi : ateliere de fierărie, lăcătușerie, tîmplărie, dulgherie și rotărie, instalații de tăiat bușteni, dogărie și altele care sunt necesare pentru întreținerea și completarea inventarului agricol și gospodăresc. De asemenea, se creează condiții pentru producerea unor materiale și confecționarea diverselor obiecte destinate nevoilor gospodărești și valorificării. Cum sunt: cărămidării, vitării, producerea de teracotă și țiglă, obiecte din ciment, ceramică, căruțe și piese de căruțe, araci pentru vie și legume, cozi pentru unelte, butoaie, putini, diferite împletituri de nuiele, papură și foi de porumb etc. Cooperativele își pot organiza activități pentru prelucrarea laptelui de vacă și de oaie, vinificarea strugurilor, producerea rachiurilor naturale din fructe și tescovină, prelucrarea, conservarea și depozitarea fructelor și legumelor prin deshidratare, afumare și însilozare. Pe baza hotărîrilor Consiliului de Miniștri nr. 953/1967 și 1975/1966, cooperativele agricole de producție au dreptul și, totodată, sarcina să organizeze prestări de servicii pentru membrii cooperatori și alți beneficiari din comune. Este vorba de înființarea de brutării care să fabrice pîine pentru populația sătească, darace pentru șună, pive pentru bătut sumane, producerea unor părți de construcții ca verande, balcoane, garduri, sobe de zid și teracotă, cotețe pentru păsări și animale mici, executate cu materialul clientului. Acolo unde cooperativele organizează brigăzi sau echipe de constructori, pot angaja executarea de construcții și reparații de clădiri, case de locuit, școli, cămine culturale, magazine, pe baza documentației și materialului prezentat de beneficiar. — Ce măsuri s-au întreprins în acest scop în regiunea noastră ? — Cunoscînd rolul și importanța ce o prezintă lărgirea activităților anexe în cooperative, biroul executiv al uniunii regionale a stabilit sarcini fiecărei uniuni raionale orășenești să se ocupe cu răspundere de îndrumarea cooperativelor în scopul lărgirii și punerii în valoare a rezervelor proprii, precum și extinderii prestărilor de servicii pentru populație. In prezent în cooperativele agricole din regiune există 737 ateliere, din care marea majoritate sunt fierării, rotării, tîmplării - dulgherii, în care lucrează peste 2.000 lucrători calificați și 2.60 ucenici. Față de anul 1966, numărul atelierelor a sporit cu 52, în special al celor de tîmplărie și rotărie; în același timp a crescut și numărul lucrătorilor. Cooperativele au fost îndrumate să-și dezvolte baza tehnico - materială pentru nevoile producției. Intr-un număr mare de cooperative există aproape 190 circulare și gatere, a sporit numărul motoarelor stabile. In acest an, 47 cooperative și-au cumpărat tractoare care pot acționa și diverse utilaje. 63 camioane cu remorci, s-au construit 18 localuri noi pentru ateliere. In raioanele Botoșani și Fălticeni este în curs de construcție și dotare cîte un atelier mecanic, cu fonduri prin cooperare, care vor executa reparații curente la autocamioane și alte utilaje ale cooperativelor agricole. Cooperativa din Boroaia, prin cooperare cu alte unități din raionul Fălticeni, la începutul anului 1968, va da în exploatare un atelier care va putea produce anual cca. 800 căruțe, binale și alte obiecte pentru vînzare, deservind nevoile producției și ale populației. Cu posibilitățile și mijloacele cu care sînt înzestrate, cooperativele au prelucrat și produs o serie de bunuri materiale de care au avut nevoie, iar parte din acestea au fost valorificate. Valoarea materialelor produse și a diverselor obiecte confecționate în 10 luni ale anului se ridică la peste 6.600.000 lei. Deși cu mult I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a lll-a) Autobaza din Săveni și-a realizat planul pe anul 1967 Colectivul de muncă al Autobazei din Săveni raportează că și-a realizat sarcinile de producție ce i-au revenit în acest an. Pînă în prezent, principalii indicatori pe 1967 din planul economic al unității au și fost depășiți cu 1,3 la sută la producția globală, cu 4,1 la sută la producția marfă și cu 2,9 la sută la productivitatea muncii. Succesele arătate sunt consecința firească a măsurilor aplicate pentru folosirea la întreaga capacitate a mijloacelor de transport, a grijii manifestate față de întreținerea și exploatarea autovehiculelor, a eforturilor făcute de întregul colectiv pentru o deservire cît mai promptă și conștiincioasă a beneficiarilor. Demn de remarcat este și faptul că, pînă în prezent, această autobază este a treia unitate de transporturi auto din regiune (după autobazele din Cîmpulung și Suceava), care își realizează înainte, de termen planul anual. Evenimentul confirmă că în acest important sector economic al regiunii acțiunile de organizare superioară a producției și a muncii, de rentabilizare, sunt eficiente și că în viitor succesele pot fi și mai mari.. TINERET - TINEREȚE Receptivitatea la nou Tinerețea a devenit un etalon pentru demonstrarea vitalității,avind o puternică valoare de simbol. Tot ceea ce ne impresionează printr-o mare energie vitală, prin elan (ritmul unui dans popular, jocul dezinvolt al unui actor, silueta zveltă a unei construcții arhitectonice, armonia cromatică a unui tablou etc.) ne-am obișnuit să categorisim ca fiind tineresc. Și e firesc să fie așa, pentru că tinerețea este vîrsta elanurilor, virsta forței, a pasiunilor, a bărbăției și a incandescenței creatoare. In uriașul laborator al tinereții se plămădesc viitoarele personalități complexe, se „coc" marile virtuți, se maturizează — ofelindu-se — energiile... Se deplin vorbește (uneori justificat) despre faptul că nu întotdeauna oamenii maturi sînt receptivi la specificul tineretului, confundînd aspirațiile acestuia cu propriile lor preocupări. Este și mai ciudat însă faptul că tinerii înșiși își ignoră sau nu-și cunosc specificul vîrstei lor. Tocmai la acest aspect mi-am propus să mă refer. M-am aplecat, din curiozitate, asupra planurilor de activitate ale unor organizații UTC. Locul unor manifestări care să răspundă multiplelor frămîntări și cerințe ale vieții tinerilor, am constatat că a fost luat de către acțiuni formale, sărăcite de spirit tineresc, acțiuni împrumutate mecanic din activitatea celorlalte organizații de masă. Unii uteciști, investiți de către tovarășii lor cu rolul de conducători ai organizației, au părerea ciudată că prin ședințe se poate justifica viața organizației de tineret. Fără a nega utilitatea dezbaterilor colective asupra problemelor ce frămîntă fiecare organizație, nu pot să împărtășesc acest punct de vedere... bătrinesc.E de înțeles, privit astfel, faptul că s-a creat la tineri un soi de aversiune față de ședințele de orice fel. Banalizate, golite de acel spirit activ, dinamizator, ședințele se pare că au devenit, un fel de »dușman numărul 1“ al activității de tineret Nu îmi exprim numai o părere proprie cînd afirm că se merge adesea pe niște poteci arhibătătorite în activitatea organizațiilor U.T.C., că se manifestă uneori o uimitoare sărăcie de imaginație în organizarea și desfășurarea manifestărilor culturaleducative. Sufocate de formalism și banalitate, unele birouri ale organizațiilor de tineret au o prezență fantomatică în fruntea colectivelor de tineri, nereușind să se impună prin competență, prin spirit inovator, prin talent mobilizator. Acolo unde se cere cel mai autentic, cel mai viu spirit creator, la organizatorii vieții și activității de tineret, se instaurează uneori o comoditate de gîndire, voință și fantezie care te surprinde. S-au creat atîtea condiții (nu numai materiale) pentru antrenarea tinerilor în acțiuni care să le valorifice multiplele lor capacități și, cu toate acestea, în viața culturală a localităților din regiunea noastră cuvîntul tineretului e atît de anemic. Mă întreb, bunăoară, ce se face pentru valorificarea și educarea talentelor artistice ? Cite organizații UTC și-au propus să organizeze și să susțină formații artistice pregătite pe măsura forțelor artistice aflate în colectivele lor ? Cu unele excepții, nu se poate vorbi despre astfel de aspirații, fapt care determină și actuala stagnare în cadrul activității artistice de amatori. In orașul Suceava funcționează de aproape 10 ani o școală populară de artă pusă, aproape exclusiv, la dispoziția tineretului pentru educația sa artistică. Se pare însă că organizațiile de tineret nu socotesc a fi de competența lor să se ocupe de îndrumarea tinerilor spre clasele școlii, populare de artă. E, de asemenea, de neînțeles lipsa de preocupare a organizațiilor U.T.C. pentru formarea și educarea gustului estetic al tinerilor. Spectacolele de teatru beneficiază mult prea puțin de participarea tinerilor. Cît privește concertele de muzică simfonică, situația este de-a dreptul alarmantă. Am întrebat, întîmplător, un tinăr ce știe despre Beethoven și Mozart. Pus în încurcătură el căuta să-și învățat amintească cea în școală, la cursul de istoria muzicii. Cînd am spus că nu I. CAZAN (Continuare în pag. a II-a). Stația meteorologică Suceava comunică: în penultimele 24 ore, vremea a fost închisă și umedă, cu cerul acoperit. Au căzut precipitații slabe, înregistrîndu-se 0,1 litri/mp. la Botoșani și Răuseni și 0,2 litri/ mp. la Avrămeni. Vîntul a suflat slab din direcții diferite. Temperatura aerului, în creștere , maximele au fost cuprinse între 4 grade la Suceava și Rădăuți și 8 grade la Cîmpulung, iar minimele din timpul nopții între minus 4 grade la Rădăuți și 0 grade la Avrămeni și Răuseni. Ieri dimineață la ora 8, temperatura a fost cuprinsă între minus 2 grade la Dorohoi și 1 grad la Răuseni și Avrămeni. Pentru următoarele zile , vreme relativ călduroasă, la începutul intervalului, apoi în răcire ușoară. Cerul va fi schimbător și se vor semnala precipitații locale. Vîntul va sufla potrivit din sudvest. Temperatura, ușor variabilă ; minimele vor fi cuprinse între minus 1 și 3 grade, iar maximele între 4 și 9 grade. Ceață locală. Atelierul de ascuțitorie *l Fabricii de cherestea din Gura Humorului. In foto : Octavian Florișteanu ascuțind pînze de circular Aurica Feraru, lucrînd la mașina de topit paste" din secția brînzeturi topite a I.C.I.L. Vatra Dornei S3: însemnări Solicitudine?! Și totuși, se mai întîmplă... Deși împotriva conștiinței muncii, a eticii sociale. Orele 16,30, simbătă, 24 noiembrie a.c. Sala autogării din Suceava, in fața caselor de bilete - lume multă. Dincolo de sticla ghișeelor - doi funcționari în exercițiul funcțiunii. Momente de așteptare. Situația făcea ca atunci să nu poată fi eliberate bilete de călătorie pentru cei ce așteptau la rînd. Vocea unui nou venit se adresă tovarășei de la casa nr. 2 : - Vă rog, două bilete pentru cursa de mîine dimineață (orele 9), pînă la Bogdănești. Răspunde aparent amabil - casiera MARIA SAVEANU : - Cereți dincolo... Aceeași rugăminte se aude în fața casei de bilete nr. 1. Preocupat exclusiv de curățirea unui măr, răspunde VASILE JUDUC : - Veniți mai tîrziu... Solicitantul râmîne surprins. - Biletele pentru cursele ce nu-s in tranzit se pot procura doar cu 24 de ore înainte de plecare. - De unde știi dumneata ? - Păi, scrie... - Unde ? Anunțul cu precizarea de rigoare, intr-adevăr, nu mai putea fi văzut, in sala de așteptare, pe pereți se dăduse un prim var, absolut toate tablourile fiind luate. Odată cu dispariția temporară a lor, funcționarul de după ghișeu începuse probabil să lucreze după bunul său plac, sfidind obligațiile elementare de serviciu. După câteva minute, împreună cu impiegatul de mișcare, AUGUSTIN GROSULEAC, din nou la casa de bilete nr.1. Poftim, să vă confirme tovarășul că biletele se pot elibera cu 24 de ore înainte. Prezența impiegatului de mișcare il incomodează vizibil pe Vasile Juduc. Vocea i se imblînzește. Subit, afirmațiile sale iau o altă întorsătură : Pentru această cursă, biletele se dau la ghișeul celălalt... (n.n. deci acolo unde solicitantul fusese inițial). Cu Augustin Grosuleac, la așa nr. 2. - Pentru ce, mai înainte, m-ați trimis la ghișeul de alături ? Maria Săveanu pare și ea derutată de prezența impiegatului de mișcare, iși susține totuși punctul de vedere : - Dincolo se dau bilete pentru autobuzul... Neavind încotro, observînd și situația penibilă în care se afla Augustin Grosuleac, tovarășa acceptă parcă făcînd o concesie— să satisfacă cerința omului. Și neplăcutul episod luă astfel sfîrșit, înscriind un semn de uimire pe chipurile zecilor de oameni aflați in sala de așteptare a autogării din Suceava. Solicitudine ? ! Mai degrabă lezarea ei brutală și necruțătoare. E de necrezut și totuși... posibil. Și incă acolo unde, zilnic, sute de cetățeni apelează la serviciile unei întreprinderi atit de cunoscută. RESPECTUL, TRATAREA ATENTA A OAMENILOR, e firesc, nu vor figura vreodată (ca recomandări pentru salariații unității) pe afișele acestei autogări. Ar fi și ridicol. Ele sînt atît de presupuse, incite de-a dreptul surprinzător să constați că le pot substitui - în unele cazuri - comoditatea, incorectitudinea, sfidarea. ION PARANICI 1ț. Anul XXII nr. 6208 4 pagini 25 ban) vineri 1 decembrie 1967 Bloc energetic de 120 i abur pe oră Cu citeva zile in urmă, C.C.H. Suceava a fost dată în fololosință o nouă capacitate de producție termică. Primul dintre cele două blocuri energetice (cazane-turbină) ce se construiesc în cadrul etapei a doua de dezvoltare a combinatului. Avind o capacitate orară de 120 tone abur și lucrînd la o presiune nominală de 100 atm., noul cazan - turbină dublează producția de abur și de energie electrică (17.500 kwh) de la C.C.H. Față de capacitățile energetice existente, noua instalație funcționează la parametri superiori. Astfel, randamentul termic care ajunge la 92,5 la sută (față de 88 la sută cît 11 au vechile instalații), ieftinește considerabil prețul de cost al energiei. Exploatarea, supravegherea și reglarea agregatului se fac automat și de la distanță, prin intermediul unei camere de comandă la care au fost conectate și agregatele construite la combinat in prima etapă, acum 7 ani. Darea în exploatare a noului cazan - turbină are o importanță mare nu numai pentru C.C.H., ci, și pentru unitățile învecinate (C.I.L., I.B.I.C., I.C.I.L. etc.) care vor primi abuz tehnologic de la această centrală termică. Tot de aici se vor alimenta și unitățile ce se construiesc acum sau se vor ridica în viitor în zona industrială a orașului Suceava. Un alt bloc energetic, asemănător și de aceeași capacitate, se va da în folosință în prima jumătate a anului viitor. ANCHETA NOASTRA Autoacoperirea infractorilor auto Abateri de la regulile circulației . Cine le favorizează . Răspunderea ce revine conducerilor întreprinderilor O șosea oarecare din regiune. Un autovehicul trece ca un bolid pe lingă pietoni, înspăimîntîndu-i. La o bifurcare, la ieșirea sau intrarea dintr-un oraș cineva, de pe margine, îi face semn. Șoferul oprește, și persoana — de multe ori persoanele — se urcă în mașină. După ce face unele modificări , în actele de bord, pentru a le da o aparență de corectitudine, șoferul pornește mai departe. Aceeași șosea. Poate în aceeași zi și chiar la aceeași oră. Cel care face semn de pe marginea șoselei, are în mînă cunoscuta paletă purtată de organele de control ale D.R.T.A. Șoferul „știe“ ceva. Și dacă , știe, nu oprește , mînă cu toată viteza, înainte! Fie, ce-o fi, nu oprește. Speră că va găsi pe cineva la întreprinderea unde lucrează, șeful de garaj, un șef derviciu, care să-i ieie apărarea, să nu plătească amendă pentru că nu a oprit la semnalizarea făcută. Și, într-adevăr, găsește. La Direcția regională de transporturi auto Suceava sunt numeroase procese verbale de contravenție. Numai că, pentru a li se putea da curs, este absolut necesar să fie cunoscut numele șoferului infractor. Datele respective, în căzul cînd șoferul refuză să se legitimeze, se poate furniza întreprinderea căreia îi aparține și atunci, ea e solicitată în acest sens. Grijulii în a-și apăra oamenii (de ce, care, sunt acoperite asemenea acte infracționale ?), conducerile întrprinderilor dau răspunsuri evazive, contradictorii, sau nu răspund de loc. Una dintre întreprinderile ai căror conducători auto încalcă sistematic și deliberat normele legale de . circulație . rutieră este IMTF (întreprinderea. de ..mecanizare și transport forestier) Gura Humorului, director,Dumitru Ulian. După cum ni s-a relatat, mulți șoferi de la această întreprindere sunt găsiți cu iactele de bord în neregulă, transportă în mod ilegal călători sau mărfuri și, atunci cîrd li se atrage atenția, chid li se întocmește documentul respectiv prin care se atestă contravenția, ei aduce injurii, și , amenință organele de control. De altfel, IMTF deține recordul în ceea ce privește procesele verbale de contravenție întocmite de la începutul anului — peste 800, ■multe din'a renționate. De ce nu au fost încă soluționate, deși datează de timp îndelungat? La această întrebare poate să răspundă întreprinderea humoreană, pentru că tot nu a răspuns, în termen util, la repetatele reveniri ■ făcute de DATA. După un impresionant schimb de corespondență, la 23 septembrie a.c., cu adresa nr. 14.238, IMTF face cunoscut că nu e în măsură să dea numele șoferilor infractori întrucît autovehiculele ce le are în primire sunt dispersate la diferite coloane auto. E cel puțin bizar un asemenea răspuns. Pentru că nu se poate concepe ca întreprinderea să nu știe numele șoferilor ale căror autovehicule au fost găsite în flagrant delict. Considerăm, însă, că la mijloc este încercarea de loc reușită, făcută de IMTF, de a amîna Sancționarea vinovatului D. MIRON (Continuare în pagina a IlI-a) Complexul de deservire al cooperației meșteșugărești din orașul Fălticeni