Zori Noi, martie 1968 (Anul 21, nr. 6285-6311)

1968-03-01 / nr. 6285

Y \ v- A Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Organi­zarea de șantier La sfîrși­tul anului trecut, în orașul Suceava, a început con­strucția unor noi obiective in­dustriale de mare capacitate : fabrica de tricotaje și fabrica de piese de schimb. Zilele a­­cestea, comparînd stadiul fizic al lucrărilor cu graficul de punere în funcțiune a noilor capacități de producție, se con­stată un decalaj evident. E­­xistă, firește, explicații și jus­tificări. Filiera de argumente trece astfel prin constructor spre beneficiar, ricoșînd asu­pra organelor bancare, moti­vele plauzibile sau discutabile fiind, îndeobște,. Cunoscute. In general, pentru a aminti cîteva cauze de diverse categorii, se invocă tărăgănarea amplasa­mentelor, întîrzierea întocmi­rii și predării unor documen­tații, timpul neprielnic lucră­rilor și problema dintotdeauna a aprovizionării defectuoase. Dar operînd cu factori ex­terni — nu fără anumită dex­teritate — constructorul se pare că omite cîte ceva din imediata sa apropiere. Orga­nizarea de șantier, știința gospodăririi forței și capacită­ților de lucru oferă, la o su­mară examinare, un tablou de­loc satisfăcător. Utilizind o expresie de șan­tier, se poate spune că, acum cîteva zile, fabrica de tricotaje abia „s-a ridicat din păm­înt“. S-au terminat deci o serie de săpaturi de mare volum, s-au asigurat cofrajele și a început turnarea fundațiilor. Pentru a nu se pierde timpul, se lu­crează în două schimburi. Dar în ce fel ? Zilnic, din forma­țiile aliniate la lucru lipsesc numeroși „completări“, muncitori. Se fac descompletîn­­du-se de fapt alte formații. Orele petrecute pe șantier ne-au lăsat impresia unei ac­tivității insuficient organiza­te, departe de noțiunile disci­plinei, ritmicității, preciziei de execuție. În așteptarea betonului, grupuri - grupuri de oameni stau la discuții. Faptul că se lucrează în condițiile unui te­ren desfundat — cum e și fi­resc, în aceste zile — nu poate justifica dezordinea, lipsa de răspundere față de gospodări­rea materialului lemnos sau a metalului. In compartimentul fierarilor -betoniști sau la co­­fraje, se pierd de pe acum, în­­gropîndu-se în păm­înt, resturi recuperabile de oțel și cheres­tea. Dar în golurile de produc­ție, șefii de echipă lasă oame­nii în repaus. De prisos de demonstrat că acești timpi morți ar putea fi fructificați dirijîndu-se muncitorii spre lucrările așa-numite mărunte, de gospodărie internă. Devine limpede că treburile șantierului se discută cu oa­menii rar, că importanța o­­biectivelor n-a ajuns să se fi­xeze temeinic în conștiința fie­cărui lucrător. Venind cu măsuri eficiente pentru îmbunătățirea activită­ții, conducerea tehnică a între­prinderilor constructoare are de înlăturat multe neajunsuri. Organizațiile de partid, sindi­catul, au în față acțiuni ime­diate, menite să schimbe ra­dical această situație critică. ALEXEI RUDEANU vremea In zilele­­ de 28 și 29 februarie, vremea a fost schimbătoare, cu cerul mai mult acoperit. Au că­zut precipitații slabe sub formă de lapoviță și ninsoare, înregis­­trîndu-se 0.1 litri/m.p. la Sucea­va. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit, din nord-vest. Tempera­tura aerului în creștere , maxi­mele au fost cuprinse între 2 gra­de la Suceava și Rădăuți și 4 grade la Cîmpulung, iar minimele din cursul nopții, între minus 2 grade la Rădăuți și Cîmpulung și minus un grad la Suceava și Făl­ticeni. Ieri dimineață, la ora opt, tem­peratura aerului oscila în jur de minus un grad. Pentru următoarele 3 zile, vre­me în curs de încălzire, cu cerul temporar noros. Vor cădea nin­sori slabe, izolate. Vîntul va su­fla potrivit din nord - vest. Tem­peratura aerului în creștere , mi­nimele vor fi cuprinse între mi­nus 4 grade și zero grade, iar maximele între 3 și 8 grade. DE LA C.I.L. SUCEAVA . La C.I.L. Suceava se apropie de sfîr­­șit lucrările de instalații și montaj la o nouă secție în cadrul fabricii de plăci fibro­­lemnoase. Este vorba de secția pentru rea­lizarea pe scară industrială a plăcilor fono­­absorbante, cu o largă solicitare. Noua secție a fost montată în spațiile de producție existente. De remarcat faptul că este prima linie tehnologică de a­­­­cest gen din țară, care, folosind ca mate­rie primă plăcile poroase și înnobilîndu-le, va produce noi sortimente cu indici supe­riori de absorbție fonică și estetică. Capacitatea proiectată a noilor instala­ții este de circa SU11.0OO tone anual. In anul 1968, avîndu-se în vedere solicitările existen­te, această secție va produce peste 200.000 tone de plăci fibrolemnoase înnobilate. • Continuînd aplicarea în producție a unor noi soluții tehnice, urmare a organiză­rii științifice a producției și a muncii, la a­­ceeași fabrică s-a trecut la realizarea pe scară industrială a unor noi sortimente de plăci fibrolemnoase dure, acoperite cu pastă mecanică. Noul sortiment va fi u­­tilizat la producerea mobilei de bucătărie destinată exportului. Primele cantități au și fost livrate fabricii de mobilă din Sibiu. De asemenea, la combinatul sucevean a fost realizată documentarea și s-a deschis finanțarea pentru începerea construcției unei noi secții de înnobilare. Aici se vor produ­ce plăci fibrolemnoase înnobilate prin emai­­lare și melaminare, materiale cu o largă solicitare în industria constructoare de ma­șini, pentru transportul în comun și pentru unitățile producătoare de mobilier comer­cial. MĂRȚIȘOR E o convenție suavă, care închi­de în ea ceva nestatornic și ju­căuș, o bucurie ușoară și proas­pătă ca o presimțire. Ne bucurăm de primăvara care se află undeva pe aproape, de zări ce se deschid, de înfloriri ce vin spre noi. Ne încearcă o neliniște calmă, me­ditativă, un dor de frumusețe și de lumină. Nerăbdarea am împrumutat-o de la mugurii îmbrăcați în șube pu­foase și sure, cățărați pe nuiele roșii de salcie, sau de la cerceii mărunți și albi, luînd ființă sub fruntarele acoperite de zăpezi încă înalte. Vestind începuturi de primăvară, sfielnici și fără mi­resme, mîțișorii și ghioceii sînt semne ale grabei și amăgirii între zări nedeslușite încă. Vor mai fi desigur zile de ger înăsprit, văzduhuri încețoșate, vi­jelii și vînturi tăioase, dar spre inima noastră a crescut un fir de căldură, transmis în gînd ca un zîmbet cu aripi plăpînde. „Martie sună“, spune frumos un mare poet, „nehotărît între două hotare“, aplecat peste trezirea mi­raculoasă a semințelor. Cîmpiile urnite din somn, copacii podidiți de muguri, zăpezile foș­nind mătăsos, topite în viitoarea pîraielor, ceruri strălimpezi arcu­­indu-se deasupra noastră, făcîn­­du-ne să ne simțim mai puternici și mai înalți, tainica lunecare serelor sub scoarțe bătrîne, toate a acestea anticipează apropiatele și solemnele dezlănțuiri ale primă­verii. Poate de aceea inima noastră dobîndește acum frăgezimi și nai­vități vegetale. Auzim cocorii îndreptîndu-se spre echinocțiuri tinere, auzim creșterea ierbii, neauzită, răsuflul ogoarelor desferecate cu uriașe și strălucitoare chei de argint. „Martie sună“ și toată făptura noastră simte acum nevoie de multă, de foarte multă gingășie. Purtăm în fond cu toții, prin se­n­nul acestei zile, niște suflete de adolescenți. Am intrat într-o zi cînd virsta adevărată se uită, sau nu are prea mare importanță, sau și-a pierdut din gravitate, recîști­gînd ceva din candorile și farme­cul tinereții. Convenția suavă a lui 1 martie, puritatea mărțișorului e înainte de toate un gest al sufletului, în­temeiat pe sentimentul generos al dăruirii. Primim și dăm în schimb gînduri curate, cusute cu acul și firul de mătase. că Bătrînul profesor de matemati­iești dintre ecuații cu multe necunoscute sau dintre calcule ale probabilităților, cu pieptul plin de podoabe fantastice, albe și roșii, de fluturi și brotăcei, de bubu­ruze, ancore, viori, căprioare, pă­sări sau elefanți, și-a însușit mă­car pentru cîteva ceasuri, ca pe o superbă armură, certitudinea ti­nereții. Brigada de tineri zidari s-a ur­cat în zori pe schele cu însemne­le delicate ale dragostei scîrjoteind­ pe salopeta stropită cu var, iar motoristul din pădurile Domelor a scos dintr-­un plic subțire, cu degetele înțepenite de frig, un cărăbuș de matestat adormit prin­tre canafi și șnururi moi. Ne trecem unul altuia, în ziua aceasta de întîi a lui martie, bucuria și neastîmpărul inimii în­setate de frumuseți ce nu pot să îmbătrînească. GEORGE SIDOROVICI Tribuna Finalitatea economică în acțiunea de ameliorare a animalelor imperative economice dicta­te de dezvoltarea proporțio­nală a compartimentelor eco­nomiei noastre socialiste im­pun concentrarea eforturilor și în direcția îmbunătățirii ra­selor de animale, a producti­vității acestora. In cooperati­va agricolă Verești există, de cîțiva ani, o preocupare con­stantă pentru ameliorarea lor, finalitatea economică a aces­tei acțiuni fiind promițătoare dacă ținem seama de faptul că ne aflăm abia la începutul ei. înainte de toate, am între­prins măsuri care să ducă la realizarea unei structuri co­respunzătoare a animalelor productive. Procentul de vaci și juninci gestante, din total taurine, se ridică, în momentul de față, la 49 la sută. In de­cursul ultimilor ani, am în­locuit în bună parte rasa sură de stepă și exemplarele slab dezvoltate din rasa Pinzgau, cu băl­țața românească. Principalul instrument al a­­meliorării a fost practicarea însămințărilor artificiale, folo­sind material biologic valoros, numai de la rasa băl­țață ro­mânească. Avem doi ani de cînd aplicăm acest procedeu științific, prin care putem ur­mări exact datele necesare u­nei selecții corespunzătoare. Fecunditatea a crescut la 90— 92 la sută, iar natalitatea a fost in ultimii doi ani de 88—90 la sută. Avem certitudinea că, peste" un an — doi," întregul efectiv de taurine­­ va fi for­mat numai din rasa bălțată românească și metișii acesteia. În­ ameliorarea raselor de a­­n­imale, selecția asigură pro­gresul cel mai eficient, în spe­cial în îmbunătățirea însuși­rilor productive, a calității laptelui, a procentului de gră­sime, a prolificității. Am în­ceput să practicăm selecția in­dividuală. Ținem o evidență zilnică strictă, în registru tip, asupra mersului producției, ca și a descendenților animalelor din turma de prăsilă. Incepînd de la vîrsta de 6 luni, vițelele de prăsilă (acum avem peste 100) le organizăm in loturi se­parate. Sîntem preocupați să facem o selecție și la îngroșătorii de taurine. Observațiile de pînă acum au arătat că este mai avantajos să îngrășăm animale din rasa bălțată românească. Acestea valorifică mai bine și mai repede condițiile ce­ li se asigură, le vindem la greutăți medii între 300 și 350 kg., pe cînd exemplarele din celelalte rase consumă mai multe furaje, au o perioadă mai lungă de în­­grășare și le livrăm la greu­tăți medii cu mult mai mici — 240—250 kg. Progrese și mai evidente VASILE STRATON inginer zootehnist la Coopera­tiva agricolă de producție Verești (Continuare în pagina a II-a) Mina Leșul Ursului. Stația de triaj Anul XXII ■ 6285 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Suceava, str Tipografiei nr. 1 | telefoane ; redactor șef - 2766 ) redactor șef-adjunct - 3198 ; secretar general de redacție - 2692 i Industrie, informații - 2765 , agrară, viață de partid - 2764 , cultură - 3195 : construcții de stat, scrisori -1 corespondenți - 3096, vineri 1 martie 1968 4 pagini 30 bani HARȚI AGROCHIMICE S-a încheiat acțiunea de carta­re agrochimică a solului din ju­dețul Suceava. Au fost întocmite și predate unităților agricole de pe cuprinsul județului hărțile a­­grochimice. Odată cu hărțile pri­vind compoziția tipurilor de sol, cooperativele agricole de produc­ție au primit și indicații despre cantitățile și felul amendamente­lor și îngrășămintelor ce trebuie folosite, stabilite pe baza expe­riențelor și cercetărilor efectuate de specialiștii Stațiunii experi­mentale agricole Suceava. INOVAȚII, RAȚIONALIZĂRI In perioada premergătoare re­parațiilor, ca și în timpul efec­tuării acestora, la S.M.T. Spătă­­rești s-au înregistrat numeroase inovații și raționalizări, care au dus la creșterea productivității muncii și la realizarea unor în­semnate economii. Printre cei mai activi inovatori se numără strun­garii Mircea Covataru, Teodor Brustureanu și Ioan Mandiuc, șe­­ful de atelier Aurel Daia, meca­nicii Petru Isar și Vasile C. Lu­­pu, mecanicul controlor Dumitru Olteanu. Dispozitivul pentru rectificarea găurii de la placa de fixare a magnetoului, cu ajutorul căruia se recondiționează plăcile inter­mediare la motorașul P.D. 10, cel pentru recondiționarea axelor tur­nante la sistemul hidraulic al tractoarelor și dispozitivul de pre­sare a arcului din interiorul fa­zetei la tractorul U 650 sunt cîte­va dintre inovațiile și raționali­zările creatorilor de nou din a­­ceastă stațiune. Numai utilizarea ultimului dis­pozitiv amintit mai sus facilitea­ză ca lucrările de demontare și montare a fazetei tractorului să se efectueze în prezent de către un singur muncitor în circa 15—20 minute, față de altădată, când lucrau 2 muncitori, timp de 4 ore. La Î.M.I.L. Rădăuți au fost fabricate primele cărucioare tip „Favorit“ pentru copii. Ele prezintă caracteristici deosebit de utile: pot fi folosite ca landou, sport și săniuță. In curînd noul produs va putea fi găsit în magazine. In fotografie : maistrul Petru Dacza și Emil Șpighel, C.T.C.-ist, făcînd recepția primului lot de cărucioare AVWWWWV \­­­­­­­­­VV\­­­­­­­­­­­­­­V1\VlVVvxV\­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­V­­­­­>AVSV1 VVWWWAxWW W­ A­.­V» COMUNICAT La 6 martie a. c. se con­voacă la Sofia Comitetul Politic Consultativ al țărilor participante la Tratatul de la Varșovia. Viata economica C.C.H. SUCEAVA, VARIAȚIILE CALITĂȚII ȘI EFICIENȚA PRODUCȚIEI Bracul tehnic și relativitatea nelipsitului „procent admis" Secției de confecții a com­binatului îi este admis, pe ba­za unor analize mai mult sau mai puțin riguroase, un anu­mit procent de pierderi. In limbajul tehnologic este cunos­cut sub denumirea de brac tehnic. Toleranța admisă are în vedere pierderile la regla­rea mașinilor, la schimbarea hîrtiei. Nefirească ni se pare ușurința cu care s-a admis, anul trecut, nivelul procentu­lui de brac tehnic. Cineva a­ propus, incluzînd probabil în calcul și diverse aspecte de încălcare a disciplinei tehnolo­gice, ca el să fie de 5 la sută. Ponderea s-a aprobat întocmai. Odată cu ea s-a aprobat, indi­rect, risipa, lipsa de exigență. Căci, și pentru un mai puțin inițiat, procentul este foarte mare. Ca dovadă, deși multă hîrtie a fost transformată în maculatură, primind astfel o utilizare inferioară, bracul teh­nic realizat anul trecut a fost de 3,8 la sută, sub cel admis inițial. Că acesta este relativ, stabilirea lui nefundamentîn­­du-se economic, ne-o confir­mă și faptul că pentru anul în curs s-a admis un procent de 2,5 la sută. Adică jumătate față de cel aprobat anul tre­cut. Reiese că el poate fi mic­șorat. Și acest lucru trebuie să se întîmple spre a se curma sursele unor mari pierderi și a se încuraja preocuparea pen­tru perfecționarea producției. Există însă păreri că și acest 2,5 la sută este mare. in alte țări, cu tradiție în fabricarea sacilor, el este cel mult 1 la sută. O diferență apreciabilă. Nu poate fi ea redusă ? Răs­punsul este afirmativ, dar condiționat de „înlăturarea unor greutăți“. In ce constau greutățile ? In încălcarea dis­ciplinei, în insuficienta stă­­pînire a meseriei. Abaterile de la disciplina tehnologică, amintite în unul din articolele anterioare, con­tinuă și în secția de hîrtie, îm­binate cu cele de la atelierele secției de celuloză, își dove­desc în final prezența în cali­tatea inferioară a unor loturi de hîrtie. Așa­ se face că în secția saci ajunge uneori ma­terie primă necorespunzătoa­re calitativ. Rezistența sub cea stabilită, umiditatea ridicată sunt principalele cauze care duc la desele ruperi ale hîrtiei, mai ales în timpul reglării mași­nilor. Alteori, una sau mai multe dintre colile de hîrtie se rup în timpul mersului. Și de această dată de rezistență, poate fi vorba dar există și alte cauze: bobinarea incorec­tă, lipirea (tot la bobinare) ne­corespunzătoare. In acest caz, neexistînd posibilitatea unei frînări imediate, se pierde iarăși multă hîrtie. Consem­­nînd acestea, nu putem să nu reamintim că în secția hîrtie există controlori de calitate care au datoria, aceasta este munca lor, să intervină hotărît cînd constată anumite neajun­suri. Dar, lipsiți uneori de e­­xigență, ei nu observă defi­ciențele, creînd, prin îngădu­ința lor, greutăți secției ur­mătoare. De mare importanță pen­tru utilizarea rațională a ma­teriei prime și, totodată, pen­­­tru funcționarea normală a mașinilor este efectuarea co­rectă și operativă a reglărilor. Pe lângă faptul că se pierde timp, cu prilejul efectuării a­­cestei operații se pierde și multă hîrtie. Față de anii an­teriori, situația este mult îm­bunătățită. Totuși, mai sînt muncitori care nu stăpînesc bine meseria, lipsă de interes, alții dovedesc oricît s-ar strădui, fără o pregătire pro­fesională temeinică, ei vor în­­tîmpina mai departe greutăți. Se vorbește de existența unor regluri. Dar unde sunt ei sau, mai precis, ce fac ? Pe la ma­șini nu-i vede nimeni. E bine­venită măsura prevăzută de a organiza, cu muncitorii tehno­logi, cursuri spre a li se preda cunoștințe de mecanică și e­­lectricitate. Ei vor cunoaște mai bine mașinile, vor ști să le exploateze rațional, să efec­tueze anumite lucrări de inter­venții, în aparență mici, dar care au o mare importanță. De pildă, lipsa unei garnituri poate duce la rebutarea unui mare număr de saci. Posibilitatea diminuării pro­centului de brac tehnic, deci a valorificării la un nivel su­perior a unei mari cantități de hîrtie, transformată încă în maculatură, e recunoscută chiar de unii dintre cei care susțin că deocamdată, la noi, „acest lucru este mai greu“. Este­­ vorba de angajamentul luat în întrecerea socialistă de colectivul fabricii de con­fecții , prin diminuarea pro­centului admis să se economi­sească anul , acesta aproape 200 de tone de hîrtie. Firește, angajamentul se bazează pe niște calcule, la stabilirea lui N. GROZA (Continuare în pagina a­ll-a) y- " v In acest număr: Un mare cărturar, umanist și scriitor român GHEORGHE ASACHI în pag. 3 ■ SPORT In pag. 2 o FORUM in pag. 3 Evenimentele zilei in: EUROPA AFRICA ASIA AMERICA în pag. 4 CITIȚI ÎN NUMĂRUL DE MÎINE ARTICOLUL NOSTRU DESPRE CAILE DE SPORIRE A EFICIEN­ȚEI ECONOMICE LA COM­BINATUL DE CELULOZA ȘI HÎRTIE Lucrările adunării generale a Academiei Republicii Socialiste România Joi dimineața, au început lucră­rile adunării generale a Acade­miei Republicii Socialiste Româ­nia, care dezbate activitatea des­fășurată în anul trecut și planul de activitate pe anul 1968. Pe or­dinea de zi a adunării generale este înscrisă, de asemenea, decer­narea premiilor Academiei pe a­­nul 1966. La adunarea generală iau parte, în afara membrilor și membrilor corespondenți ai Academiei, con­ducători de ministere și Instituții centrale, specialiști din institutele de cercetări ale Academiei și de­partamentale, rectori și decani ai unor Institute de învățămînt su­perior, profesori universitari, cer­cetători științifici. Diafilm pentru viitorii pionieri Consiliul Național al Organiza­ției Pionierilor, în colaborare cu studioul „Animafilm“, a realizat un diafilm despre pregătirea co­piilor de 9—14 ani pentru a de­veni purtători ai cravatelor ro­șii și ceremonialul de primire in rîndurile unităților și detașamen­telor pionierești Remarcăm îndeosebi prezenta­rea activității copiilor în cadrul cercurilor tehnice, șezătorilor, se­rilor de poezie, simpozioanelor, concursurilor de recitări, monta­jelor literare închinate marilor noștri poeți, ca și drumeții, excursii documentare și turistice, vizite la muzee și locuri istorice. Mașini de înaltă precizie Specialiștii de la „Electrometal“ din Oradea au conceput și execu­tat două mașini de înaltă preci­zie și productivitate destinate e­­xecutării unor produse de mici dimensiuni folosite în aparatura auto și telefonică. Una dintre a­­cestea este mașina semiautomată de filetat șuruburi prin­ rulare. Ea poate face cu mare precizie 2.000 de șuruburi pe oră cu di­mensiuni de 3,4 milimetri. Cea­laltă creație este mașina automa­tă de confecționat nituri din ma­­teriale neferoase la dimensiuni pînă la 3,4 milimetri Mașinile au fost realizate în cadrul acțiunii de autoutilaje, ceea ce aduce u­­nității o economie anuală esti­mată la aproape un milion de lei. Noi tranzacții comerciale românești Noi tranzacții comerciale în­cheiate de diverse întreprinderi românești de comerț exterior, prevăd exportul unor variate pro­duse realizate de industria noas­tră constructoare de mașini. 260 strunguri universale vor fi expe­diate în Australia, Anglia, Belgia, Franța, Grecia, Italia, Iran, Sue­dia, Tailanda și Turcia. Alte strunguri Carusel, tip SC—1250, vor fi trimise în Elveția și S.U.A. O serie de contracte prevăd li­vrarea a peste 13.000 unor firme din Köln — rulmenți R. F a Germaniei și din Calcutta — In­dia. 1 • Formația de estradă a An­samblului „Ciprian Porumbescu“% prezintă la sediu, luni, 4 martie, spectacolul „Alo, la telefon, Su­ceava“. • O.N.T. organizează o excursie de 9 zile în Franța. Transportul pînă la București se face pe CFR, cu 50 la sută reducere. Plecarea și întoarcerea de la Paris, cu avionul. Preț informativ : 7.500 lei. In programul excursiei : vizi­tarea Parisului istoric și modern, a palatului Verssailles, muzeului Luvru ș.a. Data plecării se va fixa în funcție de formarea gru­purilor de solicitanți, înscrierile se fac la Filiala județeană Sucea­va a O.N.T. și la punctele sale turistice.

Next